tot o problema delicataam si eu

Familiei
Post Reply
marika

tot o problema delicataam si eu

Post by marika » 17 Feb 2008, 18:16

Tatal cu un copil abandonat de mama la varsta de 9 luni, da copilul la casa de copii.Cand copilul avea 3.5ani cunoaste pe cineva la care se muta si aceea femeie ii scoate copilul de la orfelinat si il aduce la ea. dupa 8 ani de convietuire tatal si mama adoptiva se casatoresc stau inca 4 ani casatoriti, deci in total 12 ani. In acesti 12 ani tatal nu contribuie cu nimic la cresterea si intretinerea minorulul, toata grija pt acesta preluand-o sotia, care iubeste f. mult acest copil Tatal fiind un egoist, un misogin si cu un caracter f urat
Sotia suporta toate capriciile lui doar pt. copil, dar surpriza cand copilul avea nevoie de liniste pt. ca este in cl. a 8-a, tatal da divort, si o cauta pe mama biologica a copilului sa vina sa il ia. Afla despre ea ca este plecata din tara ca are dubla cetatenie si ca are familie, dar nimic nu-l poate opri. Nici plansetele copilului care nu vrea sa plece de la mama adoptiva, nici rugamintile acesteia de a-l lasa pana in vara sa termine anul, an care este hotarator pt viitorul lui,
Ce l-a deranjat? l-a deranjat faptul ca l-a gasit pe internet cautandu-si "femei pt. sex. sau pt. orice altfel de relatie..." si de aici aplecat totul.
Intrebare: are mama care a crescut acest copil vreo sansa sa sa ramana la ea? drepturile copilului exista? copilul plange mereu si spune ca el nu vrea sa plece. Ce e de facut? imi puteti da un sfat?

lefterel

Post by lefterel » 17 Feb 2008, 20:26

Conform art. 102 C.fam.: Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului, la cererea acestuia, dupa implinirea varstei de 14 ani, (...) sa aiba locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale".; angajati un avocat...

giovanni

Post by giovanni » 20 Feb 2008, 23:31

Tatal vitreg sa faca bine sa isi vada de treaba, ca el nu poate obliga mama naturala a copilului sa il preia. Plus ca si daca ar convinge-o dupa atata timp mici sanse sa-i mai fie incredintat. Dezinteresul total al mamei trebuie "taxat", mai ales ca au trecut atatia ani.
Si tocmai legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei il taxeaza, dovada in acest sens art. 54 si 55.
Adoptia poate inceta prin desfacere si desfiintare. Desfacerea se va dispune doar in caz de moarte a ambilor parinti adoptatori. Cata vreme mama adoptatoare traieste, copilul va fi al ei.
Desfiintarea are loc doar in caz de constatare a nulitatii ei. Nulitatea opereaza doar daca adoptia a fost incheiata in alt scop decat acela al ocrotirii interesului superior al minorului, sau in cazul in care nu au fost respectate conditiile de forma la incuviintarea ei (ceea ce sper ca nu e cazul).
Asa ca mama adoptiva, zic eu, sa stea linistita si sa il rasfete pe copil. Nu are de ce sa planga ca nu va pleca de la ea.

johei

Post by johei » 21 Feb 2008, 11:53

Eu n-am inteles daca exista o adoptie oficiala, sau s-a folosit termenul de "mama adoptiva" doar asa... Pentru ca de asta depind destul de multe...

marika

Post by marika » 24 Feb 2008, 13:40

Nu este vorba despre tatal adoptiv, ci despre tatal natural, cea care a crescut-o de la varsta de 3.5 ani si pana acum cand copilul are 15 ani este mama vitrega, iar tatal biologic a cautat-o pe cea care i-a dat viata copilului, dupa 15ani sa vina sa o ia.
Cea care a crescut-o nu a infiat-o ci s-a casatorit cu el ca sa n-o mai santajeze ca o duce inpoi la casa de copii, tocmai ca acest copil sa aiba o viata normala, o famile care sa o inconjoare cu multa dragoste. (este vorba de familia mamei vitrege), si atunci cand si-a asumat responsabilitatea cresterii acestui copil nu s-a gandit ca o sa se ajunga la aceasta situatie S-a inselat.

giovanni

Post by giovanni » 24 Feb 2008, 14:54

Frustrant...
Gresim in raspunsuri daca nu ni se dau toate detaliile problemei.
In cazul asta parintii firesti pot decide soarta copilului, fara ca mama vitrega sa mai aiba un cuvant de spus.
Nu exista nici un text de lege care sa dea parintelui vitreg prioritate fata de parintele firesc. Ceea ce trebuia facut era adoptia. E cam greu acum, poate exista - si sunt sigur ca va fi - opozitie din partea parintilor firesti. In caz de demarare a procedurii va fi ascultat si minorul, iar parerea sa de multe ori conteaza.
Zic eu, poti porni procedura adoptiei, mai ales ca esti sotia tatalui firesc si normal ar fi ca acel copil sa fie si al tau, sa te mosteneasca, mai ales ca l-ai crescut de peste 12 ani.
Trebuie consultat un avocat pentru demararea procedurii. Oricum, va fi destul de dificil. Dar alta solutie nu vad.

marika

Post by marika » 24 Feb 2008, 17:02

multumesc mult pt raspuns, dar ma intreb, drepturile copilului unde sunt? copilul nu vrea sa plece de la mine
intre mine si tatal natural (este vointa ei) doreste sa stea la mine, a inteles cine o iubeste cu adevarat, este mare si isi da seama singura, fara sa o influenteze nimeni. spui ca poate parintii (sau mai bine spus tatal,pt ca mama ei nu mai stie nimic de ea de 14,3 ani) va intelege si o sa o lase acolo unde vrea sa stea? nu....a bagat divort si vrea sa scape de copil dandu-l mamei naturale. de ce legile sunt facute asa? de ce un copil este oblicat sa ajunga in acelasi mediu din care a fost alungat in conditiile in care nu este dorit?
eu o vreau la mine legea nu mi-o da cu toate ca atatia ani am crescut-o ca pe copilul meu. stiu ca nu sunt singura in aceasta situatie, dar nu e drept.

giovanni

Post by giovanni » 24 Feb 2008, 18:39

La cum ai expus faptele, intr-adevar nu e drept.
Dar firesc e ca parintii naturali sa aiba preferinta. Totusi, cu ocazia divortului, poti cere instantei sa iti fie incredintata minora, care are varsta suficienta pentru a fi ascultata. Oricum, instanta va decide in interesul copilului, iar daca tatal declara ca-l va trimite in plasament (ceea ce mi-e greu sa cred) sau mamei naturale (care l-a ignorat intreaga viata) ai avea foarte mari sanse. Daca tatal ar spune ca vrea sa o creasca... Atunci e naspa de tot.
Ia-ti un avocat bun la divort. Foarte bun! E tot ce iti pot spune acum. De dragul copilului, nu de alta. Avantajul tau e acordul copilului care vrea sa stea cu tine si totodata faptul ca l-ai crescut atatia ani si nutreste pentru tine niste sentimente profunde care in caz de despartire sunt suficient de mari incat sa-i afecteze pe mai departe personalitatea.

MataHari

Post by MataHari » 24 Feb 2008, 21:04

Opune-te la divort, prelungeste casatoria ,deci si situatia actuala a copilului , mai sunt doar vreo 2 ani pana face 18 ani si atunci poate sta cu tine dupa divort. Daca nu ai nici o vina, sotul nu poate cere divortul invocand propria sa culpa si deci nu poate sa dea copilul afara din casa comuna, iar in ce priveste cautarea mamei biologice , lasa-l sa o caute oricum nu o poate obliga sa ia copilul. Bafta !

marika

Post by marika » 29 Feb 2008, 13:05

Sa ma opun la divort, el a spus ca oricat ma voi opune tot o sa divorteze (are relatii) La primul termen nu m-am prezentat, mai pot lipsi?

Motivele lui sunt intemeiate ca sa obtina divortul?
Adica:---- in permanenta a refuzat sa intretina relatii cu mine
nu spala si nu calca
nu face mancare-----
pai eu ma intreb cum stai cu un om 12 ani, daca in actiunea de divort treci asemenea motive cine il poate crede?
daca eu l-am refuzat in permanenta, nu i-am gatit si nu i-am spalat atunci cine a facut-o? el nu stie nici macar cat costa o punga cu dero.

AllyMcBeal

Post by AllyMcBeal » 29 Feb 2008, 13:57

Daca nu te prezinti la divort,se poate termina mai repede decat daca te prezinti.Propui si tu martori,cand trebuie sa-i aduci unul se imbolnaveste,mai castigi termen...
Poate reusesti sa dovedesti ca nu ai nici o vina in destramarea relatiilor dintre voi si ca doar ele este vinovat.Atunci actiunea i se respinge.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 39 guests