CEDO despre Fondul "Proprietatea"
Posted: 01 Jul 2006, 19:36
La data de 29 iunie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarare in cauza Toganel si Gradinaru impotriva Romaniei, constatand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza respectarea dreptului de proprietate.
La data de 3 februarie 2003, Laurentiu Toganel si Ana Gradinaru au introdus o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca urmare a faptului ca, desi in urma unei actiuni in revendicare introdusa impotriva statului s-a stabilit ca erau proprietarii unui imobil, actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare privind un apartament din acest imobil - incheiat de stat cu fostii chiriasi - a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca articolul 1 din primul Protocol aditional la Conventie a fost incalcat, dat fiind ca reclamantii au fost privati de bunul lor, obtinut in urma actiunii in revendicare, fara a li se plati o despagubire. In acest context, cu referire la cererea de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr. 10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii.
Curtea a reluat, in aceasta hotarare, rationamentul sau din cauzele Strain, Paduraru si Brumarescu impotriva Romaniei si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a bunului imobil.
La data de 29 iunie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarare in cauza Jujescu impotriva Romaniei, constatand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza respectarea dreptului de proprietate.
Reclamanta, Rodica Maria Jujescu a introdus o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Doamna Jujescu a aratat ca, in 1997, a introdus o actiune in revendicare impotriva statului cu privire la un imobil situat in Bucuresti, care a fost admisa de instanta.
Cu toate acestea, actiunea in constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare a trei apartamente din imobil, incheiate de stat cu fostii chiriasi, a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.
Ulterior, reclamanta a formulat actiuni in revendicare impotriva fostilor chiriasi care cumparasera cele trei apartamente. Doua dintre acestea au fost admise, in vreme ce a treia a fost respinsa, retinandu-se buna-credinta a cumparatorilor la data incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca articolul 1 din primul Protocol aditional la Conventie a fost incalcat, dat fiind ca reclamanta a fost privata de bunul sau , obtinut in urma actiunii in revendicare impotriva statului, fara a i se plati o despagubire. In acest context, cu referire la cererea de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr. 10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii.
Curtea a reluat, in aceasta hotarare, rationamentul sau din cauzele Strain, Paduraru si Brumarescu impotriva Romaniei si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a apartamentului.
La data de 3 februarie 2003, Laurentiu Toganel si Ana Gradinaru au introdus o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca urmare a faptului ca, desi in urma unei actiuni in revendicare introdusa impotriva statului s-a stabilit ca erau proprietarii unui imobil, actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare privind un apartament din acest imobil - incheiat de stat cu fostii chiriasi - a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca articolul 1 din primul Protocol aditional la Conventie a fost incalcat, dat fiind ca reclamantii au fost privati de bunul lor, obtinut in urma actiunii in revendicare, fara a li se plati o despagubire. In acest context, cu referire la cererea de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr. 10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii.
Curtea a reluat, in aceasta hotarare, rationamentul sau din cauzele Strain, Paduraru si Brumarescu impotriva Romaniei si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a bunului imobil.
La data de 29 iunie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarare in cauza Jujescu impotriva Romaniei, constatand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza respectarea dreptului de proprietate.
Reclamanta, Rodica Maria Jujescu a introdus o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Doamna Jujescu a aratat ca, in 1997, a introdus o actiune in revendicare impotriva statului cu privire la un imobil situat in Bucuresti, care a fost admisa de instanta.
Cu toate acestea, actiunea in constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare a trei apartamente din imobil, incheiate de stat cu fostii chiriasi, a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.
Ulterior, reclamanta a formulat actiuni in revendicare impotriva fostilor chiriasi care cumparasera cele trei apartamente. Doua dintre acestea au fost admise, in vreme ce a treia a fost respinsa, retinandu-se buna-credinta a cumparatorilor la data incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca articolul 1 din primul Protocol aditional la Conventie a fost incalcat, dat fiind ca reclamanta a fost privata de bunul sau , obtinut in urma actiunii in revendicare impotriva statului, fara a i se plati o despagubire. In acest context, cu referire la cererea de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr. 10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii.
Curtea a reluat, in aceasta hotarare, rationamentul sau din cauzele Strain, Paduraru si Brumarescu impotriva Romaniei si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a apartamentului.
