Ce parere aveti? Sunt deci legale firmele de consultanta juridica?
Curtea Constitutionala
Decizie nr. 61 din 02/02/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 176 din 23/02/2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Ion Predescu - presedinteNicolae Cochinescu - judecatorAspazia Cojocaru - judecatorConstantin Doldur - judecatorKozsokar Gabor - judecatorAcsinte Gaspar - judecatorPetre Ninosu - judecatorSerban Viorel Stanoiu - judecatorAntonia Constantin - procurorMadalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Carmen Elena Comanescu in Dosarul nr. 2.950/2005 al Tribunalului Iasi.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 iunie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 2.950/2005, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de catre Carmen Elena Comanescu cu prilejul solutionarii unui recurs civil.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca textele legale criticate incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie, deoarece dispun incetarea efectelor unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, prin care se infiintasera, anterior modificarii Legii nr. 51/1995, mai multe asociatii de consultanta si reprezentare juridica.
Tribunalul Iasi apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Avocatul Poporului arata ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificarile aduse prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. Textele de lege criticate au urmatoarea redactare:
- Art. 82 alin. (1) si (2): "(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Constitutie, referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textele legale criticate, raportate la aceleasi prevederi din Legea fundamentala, au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, iar prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, si Decizia nr. 88 din 10 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 23 februarie 2005, Curtea Constitutionala a respins criticile referitoare la aceste texte de lege.
Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute in deciziile de mai sus isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
De altfel, in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, in cauza Bota contra Romaniei, 2003, care viza o asociatie de consultanta juridica similara, Curtea a decis, cu privire la admisibilitatea cererii, ca dizolvarea asociatiei respective, care functiona cu incalcarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, este proportionala cu scopul vizat si ca motivele invocate de jurisdictiile interne se dovedesc pertinente si suficiente. De aceea, Curtea a conchis ca ingerinta era "necesara intr-o societate democratica".
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Carmen Elena Comanescu in Dosarul nr. 2.950/2005 al Tribunalului Iasi.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 februarie 2006.
PRESEDINTE,
ION PREDESCU
Sunt deci legale firmele de consultanta juridica?
-
cdobre
A, si articolul dl. Savaliuc din Ziua ar fi fost bine sa fie scris in cunostinta de acauz aa acestei decizii. Daca asociatia dlui Bota a infiintat barouri si a fost declarata constitutionla prevederea art. 82 insemna ca inceteaza de drept existenta asociatiei si efectlele sale, noil barouri infiintate de dl. Bota.
In ceea ce priveste baroul traditional, ne descurcam noi.
In ceea ce priveste baroul traditional, ne descurcam noi.
-
wittmann
-
cdobre
Art. 82 al. 1 si 2, evidentiate se refera la incetarea de drept a oricaror forme de consultanta constituite pana la data intrarii in vigoare a legii.Vorbim deci si de cabinetele de avocati ai dl. Bota, pentru ca "Baroul" sau era "institutia publica" iar "avocatii" dansului erau organiozati in cabinete deavocat sau societati(presupun). In completare atasez si Decizia CC cu privire la activitatile de consultanta ale Cj.
Deci, de toti cei ce practica avocatura fara sa fie avocati. Curtea Constitutionala
Decizie nr. 200 din 02/03/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 299 din 03/04/2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala
Ioan Vida - presedinteNicolae Cochinescu - judecatorAspazia Cojocaru - judecatorConstantin Doldur - judecatorAcsinte Gaspar - judecatorKozsokar Gabor - judecatorPetre Ninosu - judecatorIon Predescu - judecatorMarinela Minca - procurorMarieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 23 februarie 2006, in prezenta autorului exceptiei, Dorin Andronic, care a reprezentat si partea Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava, si in lipsa celorlalte parti, legal citate, fiind consemnate in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 2 martie 2006.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 octombrie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 5.621/2004, Curtea de Apel Bacau - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in dosarul mentionat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor constitutionale invocate prin aceea ca interzic consilierilor juridici "exercitarea propriilor activitati profesionale - consultanta, asistenta si reprezentare juridica", in viziunea legiuitorului roman asistenta juridica a persoanelor fizice fiind atributul exclusiv al avocatului. Se arata totodata ca art. 3 alin. (1) lit. d) si e) din Legea nr. 51/1995 este "in vadita contradictie cu prevederile imperative din art. 1 din Legea nr. 514/2003 [...], suprapunand activitatea avocatului peste activitatea consilierului juridic". Or, faptul ca atat avocatul, cat si consilierul juridic sunt indreptatiti sa asiste si sa reprezinte persoanele juridice, creeaza o "plenitudine de activitate profesionala" a avocatului in detrimentul consilierului juridic si, prin urmare, o discriminare intre cele doua categorii profesionale. Referitor la art. 82 din Legea nr. 51/1995, se arata, in plus, ca incalca principiul separatiei puterilor in stat, intrucat permite legiuitorului desfiintarea persoanelor juridice autorizate prin hotarari judecatoresti, prin acte administrative sau jurisdictionale, in conditiile in care hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in cadrul cailor de atac prevazute de lege. Cu privire la textele criticate din Legea nr. 51/1995 se conchide in sensul ca "sunt neconstitutionale, raportate la toate prevederile constitutionale invocate, acestea avand menirea de a ingradi in mod discriminatoriu exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme proprii de organizare a profesiei, adoptate de corpul profesional al consilierilor juridici". Se solicita Curtii Constitutionale "a decela faptul ca cele doua profesii juridice au obiecte de activitate distincte", in sensul ca "avocatii au exclusivitatea doar a atributului asistentei juridice a persoanelor fizice, consilierii juridici au exclusivitatea doar a reprezentarii juridice a persoanelor juridice, iar in ceea ce priveste reprezentarea persoanelor fizice, aceasta poate fi realizata de ambele categorii profesionale in virtutea mandatului conventional reglementat de prevederile art. 68 alin. 4 din Codul de procedura civila si ale art. 174 din Codul de procedura penala, prin forme proprii de organizare a exercitiului celor doua profesii". In ceea ce priveste art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, se sustine ca incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Or, in practica, aceasta obligatie este imposibil de realizat in conditiile in care nu exista un tablou public al judecatorilor instantelor judecatoresti - asa cum exista pentru celelalte profesii juridice - care sa ii permita partii sa cunoasca numele judecatorilor din componenta unei instante.
Curtea de Apel Bacau - Sectia penala apreciaza ca textele de lege criticate "sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale, prin acestea neafectandu-se drepturile si libertatile cetatenilor", si, in consecinta, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei.
Avocatul Poporului, facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, fata de prevederile art. 9, art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (1) si ale art. 53 din Constitutie, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat "textele criticate pentru neconstitutionalitate nu pot fi considerate ca o ingradire a dreptului la munca, ci ca un mijloc de selectare, pe criterii profesionale, a specialistilor care urmeaza sa exercite profesia de avocat". Se arata totodata ca instituirea unei proceduri operative de solutionare a cererii de recuzare nu ingradeste sub nici un aspect dreptul la aparare al partilor, acestea beneficiind, in cadrul procesului, de toate mijloacele de aparare si garantiile procedurale prevazute de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), ale art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, precum si dispozitiile art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala.
Textele din Legea nr. 51/1995 criticate ca neconstitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 3 alin. (1) lit. d) si e): "(1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:[...] d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina";
- Art. 25: "Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.";
- Art. 82 alin. (1) si (2): "(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi".
Prevederile din Codul de procedura penala criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 52 (Procedura de solutionare in cursul judecatii) alin. 5: "Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta trebuie sa cuprinda indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator si se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Aceasta, in cazul cand gaseste intemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea".
In motivarea criticii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, se invoca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, art. 45 care consacra libertatea economica, art. 53 referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
Se invoca, de asemenea, incalcarea art. 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind libertatea de intrunire si de asociere, respectiv interzicerea discriminarii.
Art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala este criticat in raport cu art. 24 din Constitutie, privind dreptul la aparare.
Examinand exceptia astfel cum a fost formulata, Curtea retine urmatoarele:
I. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, din examinarea sustinerilor autorului exceptiei se constata ca acesta invoca, in realitate, existenta unei contradictii intre dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, contradictie dedusa de autorul exceptiei dintr-o pretinsa "suprapunere" a activitatilor desfasurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Asa fiind, pretinsa contradictie relevata, ca si interpretarea dispozitiilor actelor normative aratate, in sensul "decelarii" obiectului de activitate al celor doua profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "[...] se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]".
De altfel, Curtea constata ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa atat cu privire la constitutionalitatea textelor de lege criticate in prezenta cauza, cat si asupra constitutionalitatii Legii nr. 51/1995, in integralitatea sa. Astfel, referindu-se si la jurisprudenta sa anterioara in materie, Curtea Constitutionala a statuat in Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, ca Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale si ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere. Curtea a retinut in acest sens ca avocatura constituie, in conceptia legiuitorului, un serviciu public, care este organizat si functioneaza pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte conditiile legii.
De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, ca nici un considerent privind libertatea individuala, implicit cea de asociere, nu poate fi retinut pentru inlaturarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, care dispune ca profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor. Art. 53 din Constitutie prevede ca exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se impune, intre altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Tocmai de aceea, garantand dreptul la aparare, Constitutia prevede in art. 24 alin. (2) ca in timpul procesului partile au dreptul la asistenta unui avocat, intelegand prin aceasta o persoana care are calitatea de avocat, dobandita in conditiile prevazute prin lege. Aceasta este o puternica garantie care previne desfasurarea unor activitati de asistenta juridica de catre persoane necalificate si care scapa controlului profesional al barourilor de avocati. In aceasta lumina, incriminarea faptelor de exercitare nelegala a profesiunii de avocat prevazuta in art. 25 din Legea nr. 51/1995 nu este decat consecinta logica a reglementarii legale, nefiind prin urmare de natura sa aduca atingere prevederilor din Legea fundamentala cuprinse in art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, respectiv in art. 45 care consacra libertatea economica.
In sfarsit, prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995, statuand ca acestea nu incalca dreptul de asociere si nici principiul separatiei puterilor in stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabileste ca "Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic", astfel incat nu se poate retine vreo ingradire, prin textele de lege criticate, a exercitarii profesiei de consilier juridic.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia pronuntata de Curte prin deciziile mentionate, cat si considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile si in prezenta cauza.
In plus, contrar sustinerilor autorului exceptiei, reglementarea de catre legiuitor, prin norme speciale, a organizarii si exercitarii profesiei de avocat nu are semnificatia unei interdictii pentru o alta categorie profesionala, respectiv cea a consilierilor juridici, de a desfasura activitatile profesionale specifice, prevazute, de asemenea, intr-o lege speciala - Legea nr. 514/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, si, totodata, nu este de natura sa creeze o discriminare sau o concurenta neloiala intre persoanele care exercita cele doua profesii.
II. Nu poate fi retinuta nici critica dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, in sensul ca acestea ar incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Astfel, legiuitorul, in temeiul competentei sale constitutionale, a prevazut, in mod expres si limitativ, in art. 46-48 din Codul de procedura penala, cazurile de incompatibilitate a judecatorului, cererea de recuzare putand fi formulata, potrivit art. 51 din acelasi act normativ, in situatia in care persoana care se afla in unul dintre aceste cazuri de incompatibilitate nu a facut cerere de abtinere. Obligatia impusa de dispozitiile legale criticate, de indicare concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator, in situatia in care cererea de recuzare priveste intreaga instanta, nu este decat consecinta fireasca a acestei reglementari, vizand chiar fundamentarea cererii de recuzare, si nu este de natura sa aduca atingere in vreun fel dreptului la aparare al partii care poate uza, fara nici o ingradire, de toate garantiile procesuale prevazute de lege.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 martie 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Deci, de toti cei ce practica avocatura fara sa fie avocati. Curtea Constitutionala
Decizie nr. 200 din 02/03/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 299 din 03/04/2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala
Ioan Vida - presedinteNicolae Cochinescu - judecatorAspazia Cojocaru - judecatorConstantin Doldur - judecatorAcsinte Gaspar - judecatorKozsokar Gabor - judecatorPetre Ninosu - judecatorIon Predescu - judecatorMarinela Minca - procurorMarieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 23 februarie 2006, in prezenta autorului exceptiei, Dorin Andronic, care a reprezentat si partea Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava, si in lipsa celorlalte parti, legal citate, fiind consemnate in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 2 martie 2006.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 octombrie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 5.621/2004, Curtea de Apel Bacau - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in dosarul mentionat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor constitutionale invocate prin aceea ca interzic consilierilor juridici "exercitarea propriilor activitati profesionale - consultanta, asistenta si reprezentare juridica", in viziunea legiuitorului roman asistenta juridica a persoanelor fizice fiind atributul exclusiv al avocatului. Se arata totodata ca art. 3 alin. (1) lit. d) si e) din Legea nr. 51/1995 este "in vadita contradictie cu prevederile imperative din art. 1 din Legea nr. 514/2003 [...], suprapunand activitatea avocatului peste activitatea consilierului juridic". Or, faptul ca atat avocatul, cat si consilierul juridic sunt indreptatiti sa asiste si sa reprezinte persoanele juridice, creeaza o "plenitudine de activitate profesionala" a avocatului in detrimentul consilierului juridic si, prin urmare, o discriminare intre cele doua categorii profesionale. Referitor la art. 82 din Legea nr. 51/1995, se arata, in plus, ca incalca principiul separatiei puterilor in stat, intrucat permite legiuitorului desfiintarea persoanelor juridice autorizate prin hotarari judecatoresti, prin acte administrative sau jurisdictionale, in conditiile in care hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in cadrul cailor de atac prevazute de lege. Cu privire la textele criticate din Legea nr. 51/1995 se conchide in sensul ca "sunt neconstitutionale, raportate la toate prevederile constitutionale invocate, acestea avand menirea de a ingradi in mod discriminatoriu exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme proprii de organizare a profesiei, adoptate de corpul profesional al consilierilor juridici". Se solicita Curtii Constitutionale "a decela faptul ca cele doua profesii juridice au obiecte de activitate distincte", in sensul ca "avocatii au exclusivitatea doar a atributului asistentei juridice a persoanelor fizice, consilierii juridici au exclusivitatea doar a reprezentarii juridice a persoanelor juridice, iar in ceea ce priveste reprezentarea persoanelor fizice, aceasta poate fi realizata de ambele categorii profesionale in virtutea mandatului conventional reglementat de prevederile art. 68 alin. 4 din Codul de procedura civila si ale art. 174 din Codul de procedura penala, prin forme proprii de organizare a exercitiului celor doua profesii". In ceea ce priveste art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, se sustine ca incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Or, in practica, aceasta obligatie este imposibil de realizat in conditiile in care nu exista un tablou public al judecatorilor instantelor judecatoresti - asa cum exista pentru celelalte profesii juridice - care sa ii permita partii sa cunoasca numele judecatorilor din componenta unei instante.
Curtea de Apel Bacau - Sectia penala apreciaza ca textele de lege criticate "sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale, prin acestea neafectandu-se drepturile si libertatile cetatenilor", si, in consecinta, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei.
Avocatul Poporului, facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, fata de prevederile art. 9, art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (1) si ale art. 53 din Constitutie, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat "textele criticate pentru neconstitutionalitate nu pot fi considerate ca o ingradire a dreptului la munca, ci ca un mijloc de selectare, pe criterii profesionale, a specialistilor care urmeaza sa exercite profesia de avocat". Se arata totodata ca instituirea unei proceduri operative de solutionare a cererii de recuzare nu ingradeste sub nici un aspect dreptul la aparare al partilor, acestea beneficiind, in cadrul procesului, de toate mijloacele de aparare si garantiile procedurale prevazute de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), ale art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, precum si dispozitiile art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala.
Textele din Legea nr. 51/1995 criticate ca neconstitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 3 alin. (1) lit. d) si e): "(1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:[...] d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina";
- Art. 25: "Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.";
- Art. 82 alin. (1) si (2): "(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi".
Prevederile din Codul de procedura penala criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 52 (Procedura de solutionare in cursul judecatii) alin. 5: "Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta trebuie sa cuprinda indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator si se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Aceasta, in cazul cand gaseste intemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea".
In motivarea criticii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, se invoca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, art. 45 care consacra libertatea economica, art. 53 referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
Se invoca, de asemenea, incalcarea art. 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind libertatea de intrunire si de asociere, respectiv interzicerea discriminarii.
Art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala este criticat in raport cu art. 24 din Constitutie, privind dreptul la aparare.
Examinand exceptia astfel cum a fost formulata, Curtea retine urmatoarele:
I. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, din examinarea sustinerilor autorului exceptiei se constata ca acesta invoca, in realitate, existenta unei contradictii intre dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, contradictie dedusa de autorul exceptiei dintr-o pretinsa "suprapunere" a activitatilor desfasurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Asa fiind, pretinsa contradictie relevata, ca si interpretarea dispozitiilor actelor normative aratate, in sensul "decelarii" obiectului de activitate al celor doua profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "[...] se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]".
De altfel, Curtea constata ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa atat cu privire la constitutionalitatea textelor de lege criticate in prezenta cauza, cat si asupra constitutionalitatii Legii nr. 51/1995, in integralitatea sa. Astfel, referindu-se si la jurisprudenta sa anterioara in materie, Curtea Constitutionala a statuat in Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, ca Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale si ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere. Curtea a retinut in acest sens ca avocatura constituie, in conceptia legiuitorului, un serviciu public, care este organizat si functioneaza pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte conditiile legii.
De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, ca nici un considerent privind libertatea individuala, implicit cea de asociere, nu poate fi retinut pentru inlaturarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, care dispune ca profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor. Art. 53 din Constitutie prevede ca exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se impune, intre altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Tocmai de aceea, garantand dreptul la aparare, Constitutia prevede in art. 24 alin. (2) ca in timpul procesului partile au dreptul la asistenta unui avocat, intelegand prin aceasta o persoana care are calitatea de avocat, dobandita in conditiile prevazute prin lege. Aceasta este o puternica garantie care previne desfasurarea unor activitati de asistenta juridica de catre persoane necalificate si care scapa controlului profesional al barourilor de avocati. In aceasta lumina, incriminarea faptelor de exercitare nelegala a profesiunii de avocat prevazuta in art. 25 din Legea nr. 51/1995 nu este decat consecinta logica a reglementarii legale, nefiind prin urmare de natura sa aduca atingere prevederilor din Legea fundamentala cuprinse in art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, respectiv in art. 45 care consacra libertatea economica.
In sfarsit, prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995, statuand ca acestea nu incalca dreptul de asociere si nici principiul separatiei puterilor in stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabileste ca "Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic", astfel incat nu se poate retine vreo ingradire, prin textele de lege criticate, a exercitarii profesiei de consilier juridic.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia pronuntata de Curte prin deciziile mentionate, cat si considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile si in prezenta cauza.
In plus, contrar sustinerilor autorului exceptiei, reglementarea de catre legiuitor, prin norme speciale, a organizarii si exercitarii profesiei de avocat nu are semnificatia unei interdictii pentru o alta categorie profesionala, respectiv cea a consilierilor juridici, de a desfasura activitatile profesionale specifice, prevazute, de asemenea, intr-o lege speciala - Legea nr. 514/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, si, totodata, nu este de natura sa creeze o discriminare sau o concurenta neloiala intre persoanele care exercita cele doua profesii.
II. Nu poate fi retinuta nici critica dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, in sensul ca acestea ar incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Astfel, legiuitorul, in temeiul competentei sale constitutionale, a prevazut, in mod expres si limitativ, in art. 46-48 din Codul de procedura penala, cazurile de incompatibilitate a judecatorului, cererea de recuzare putand fi formulata, potrivit art. 51 din acelasi act normativ, in situatia in care persoana care se afla in unul dintre aceste cazuri de incompatibilitate nu a facut cerere de abtinere. Obligatia impusa de dispozitiile legale criticate, de indicare concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator, in situatia in care cererea de recuzare priveste intreaga instanta, nu este decat consecinta fireasca a acestei reglementari, vizand chiar fundamentarea cererii de recuzare, si nu este de natura sa aduca atingere in vreun fel dreptului la aparare al partii care poate uza, fara nici o ingradire, de toate garantiile procesuale prevazute de lege.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 martie 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
-
cdobre
Art. 82 al. 1 si 2, evidentiate se refera la incetarea de drept a oricaror forme de consultanta constituite pana la data intrarii in vigoare a legii.Vorbim deci si de cabinetele de avocati ai dl. Bota, pentru ca "Baroul" sau era "institutia publica" iar "avocatii" dansului erau organiozati in cabinete deavocat sau societati(presupun). In completare atasez si Decizia CC cu privire la activitatile de consultanta ale Cj.
Deci, de toti cei ce practica avocatura fara sa fie avocati.
Curtea Constitutionala
Decizie nr. 200 din 02/03/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 299 din 03/04/2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala
Ioan Vida - presedinteNicolae Cochinescu - judecatorAspazia Cojocaru - judecatorConstantin Doldur - judecatorAcsinte Gaspar - judecatorKozsokar Gabor - judecatorPetre Ninosu - judecatorIon Predescu - judecatorMarinela Minca - procurorMarieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 23 februarie 2006, in prezenta autorului exceptiei, Dorin Andronic, care a reprezentat si partea Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava, si in lipsa celorlalte parti, legal citate, fiind consemnate in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 2 martie 2006.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 octombrie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 5.621/2004, Curtea de Apel Bacau - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in dosarul mentionat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor constitutionale invocate prin aceea ca interzic consilierilor juridici "exercitarea propriilor activitati profesionale - consultanta, asistenta si reprezentare juridica", in viziunea legiuitorului roman asistenta juridica a persoanelor fizice fiind atributul exclusiv al avocatului. Se arata totodata ca art. 3 alin. (1) lit. d) si e) din Legea nr. 51/1995 este "in vadita contradictie cu prevederile imperative din art. 1 din Legea nr. 514/2003 [...], suprapunand activitatea avocatului peste activitatea consilierului juridic". Or, faptul ca atat avocatul, cat si consilierul juridic sunt indreptatiti sa asiste si sa reprezinte persoanele juridice, creeaza o "plenitudine de activitate profesionala" a avocatului in detrimentul consilierului juridic si, prin urmare, o discriminare intre cele doua categorii profesionale. Referitor la art. 82 din Legea nr. 51/1995, se arata, in plus, ca incalca principiul separatiei puterilor in stat, intrucat permite legiuitorului desfiintarea persoanelor juridice autorizate prin hotarari judecatoresti, prin acte administrative sau jurisdictionale, in conditiile in care hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in cadrul cailor de atac prevazute de lege. Cu privire la textele criticate din Legea nr. 51/1995 se conchide in sensul ca "sunt neconstitutionale, raportate la toate prevederile constitutionale invocate, acestea avand menirea de a ingradi in mod discriminatoriu exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme proprii de organizare a profesiei, adoptate de corpul profesional al consilierilor juridici". Se solicita Curtii Constitutionale "a decela faptul ca cele doua profesii juridice au obiecte de activitate distincte", in sensul ca "avocatii au exclusivitatea doar a atributului asistentei juridice a persoanelor fizice, consilierii juridici au exclusivitatea doar a reprezentarii juridice a persoanelor juridice, iar in ceea ce priveste reprezentarea persoanelor fizice, aceasta poate fi realizata de ambele categorii profesionale in virtutea mandatului conventional reglementat de prevederile art. 68 alin. 4 din Codul de procedura civila si ale art. 174 din Codul de procedura penala, prin forme proprii de organizare a exercitiului celor doua profesii". In ceea ce priveste art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, se sustine ca incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Or, in practica, aceasta obligatie este imposibil de realizat in conditiile in care nu exista un tablou public al judecatorilor instantelor judecatoresti - asa cum exista pentru celelalte profesii juridice - care sa ii permita partii sa cunoasca numele judecatorilor din componenta unei instante.
Curtea de Apel Bacau - Sectia penala apreciaza ca textele de lege criticate "sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale, prin acestea neafectandu-se drepturile si libertatile cetatenilor", si, in consecinta, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei.
Avocatul Poporului, facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, fata de prevederile art. 9, art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (1) si ale art. 53 din Constitutie, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat "textele criticate pentru neconstitutionalitate nu pot fi considerate ca o ingradire a dreptului la munca, ci ca un mijloc de selectare, pe criterii profesionale, a specialistilor care urmeaza sa exercite profesia de avocat". Se arata totodata ca instituirea unei proceduri operative de solutionare a cererii de recuzare nu ingradeste sub nici un aspect dreptul la aparare al partilor, acestea beneficiind, in cadrul procesului, de toate mijloacele de aparare si garantiile procedurale prevazute de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), ale art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, precum si dispozitiile art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala.
Textele din Legea nr. 51/1995 criticate ca neconstitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 3 alin. (1) lit. d) si e): "(1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:[...] d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina";
- Art. 25: "Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.";
- Art. 82 alin. (1) si (2): "(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi".
Prevederile din Codul de procedura penala criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 52 (Procedura de solutionare in cursul judecatii) alin. 5: "Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta trebuie sa cuprinda indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator si se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Aceasta, in cazul cand gaseste intemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea".
In motivarea criticii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, se invoca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, art. 45 care consacra libertatea economica, art. 53 referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
Se invoca, de asemenea, incalcarea art. 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind libertatea de intrunire si de asociere, respectiv interzicerea discriminarii.
Art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala este criticat in raport cu art. 24 din Constitutie, privind dreptul la aparare.
Examinand exceptia astfel cum a fost formulata, Curtea retine urmatoarele:
I. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, din examinarea sustinerilor autorului exceptiei se constata ca acesta invoca, in realitate, existenta unei contradictii intre dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, contradictie dedusa de autorul exceptiei dintr-o pretinsa "suprapunere" a activitatilor desfasurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Asa fiind, pretinsa contradictie relevata, ca si interpretarea dispozitiilor actelor normative aratate, in sensul "decelarii" obiectului de activitate al celor doua profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "[...] se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]".
De altfel, Curtea constata ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa atat cu privire la constitutionalitatea textelor de lege criticate in prezenta cauza, cat si asupra constitutionalitatii Legii nr. 51/1995, in integralitatea sa. Astfel, referindu-se si la jurisprudenta sa anterioara in materie, Curtea Constitutionala a statuat in Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, ca Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale si ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere. Curtea a retinut in acest sens ca avocatura constituie, in conceptia legiuitorului, un serviciu public, care este organizat si functioneaza pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte conditiile legii.
De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, ca nici un considerent privind libertatea individuala, implicit cea de asociere, nu poate fi retinut pentru inlaturarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, care dispune ca profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor. Art. 53 din Constitutie prevede ca exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se impune, intre altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Tocmai de aceea, garantand dreptul la aparare, Constitutia prevede in art. 24 alin. (2) ca in timpul procesului partile au dreptul la asistenta unui avocat, intelegand prin aceasta o persoana care are calitatea de avocat, dobandita in conditiile prevazute prin lege. Aceasta este o puternica garantie care previne desfasurarea unor activitati de asistenta juridica de catre persoane necalificate si care scapa controlului profesional al barourilor de avocati. In aceasta lumina, incriminarea faptelor de exercitare nelegala a profesiunii de avocat prevazuta in art. 25 din Legea nr. 51/1995 nu este decat consecinta logica a reglementarii legale, nefiind prin urmare de natura sa aduca atingere prevederilor din Legea fundamentala cuprinse in art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, respectiv in art. 45 care consacra libertatea economica.
In sfarsit, prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995, statuand ca acestea nu incalca dreptul de asociere si nici principiul separatiei puterilor in stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabileste ca "Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic", astfel incat nu se poate retine vreo ingradire, prin textele de lege criticate, a exercitarii profesiei de consilier juridic.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia pronuntata de Curte prin deciziile mentionate, cat si considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile si in prezenta cauza.
In plus, contrar sustinerilor autorului exceptiei, reglementarea de catre legiuitor, prin norme speciale, a organizarii si exercitarii profesiei de avocat nu are semnificatia unei interdictii pentru o alta categorie profesionala, respectiv cea a consilierilor juridici, de a desfasura activitatile profesionale specifice, prevazute, de asemenea, intr-o lege speciala - Legea nr. 514/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, si, totodata, nu este de natura sa creeze o discriminare sau o concurenta neloiala intre persoanele care exercita cele doua profesii.
II. Nu poate fi retinuta nici critica dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, in sensul ca acestea ar incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Astfel, legiuitorul, in temeiul competentei sale constitutionale, a prevazut, in mod expres si limitativ, in art. 46-48 din Codul de procedura penala, cazurile de incompatibilitate a judecatorului, cererea de recuzare putand fi formulata, potrivit art. 51 din acelasi act normativ, in situatia in care persoana care se afla in unul dintre aceste cazuri de incompatibilitate nu a facut cerere de abtinere. Obligatia impusa de dispozitiile legale criticate, de indicare concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator, in situatia in care cererea de recuzare priveste intreaga instanta, nu este decat consecinta fireasca a acestei reglementari, vizand chiar fundamentarea cererii de recuzare, si nu este de natura sa aduca atingere in vreun fel dreptului la aparare al partii care poate uza, fara nici o ingradire, de toate garantiile procesuale prevazute de lege.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 martie 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Deci, de toti cei ce practica avocatura fara sa fie avocati.
Curtea Constitutionala
Decizie nr. 200 din 02/03/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 299 din 03/04/2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala
Ioan Vida - presedinteNicolae Cochinescu - judecatorAspazia Cojocaru - judecatorConstantin Doldur - judecatorAcsinte Gaspar - judecatorKozsokar Gabor - judecatorPetre Ninosu - judecatorIon Predescu - judecatorMarinela Minca - procurorMarieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 23 februarie 2006, in prezenta autorului exceptiei, Dorin Andronic, care a reprezentat si partea Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava, si in lipsa celorlalte parti, legal citate, fiind consemnate in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 2 martie 2006.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 octombrie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 5.621/2004, Curtea de Apel Bacau - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in dosarul mentionat, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor constitutionale invocate prin aceea ca interzic consilierilor juridici "exercitarea propriilor activitati profesionale - consultanta, asistenta si reprezentare juridica", in viziunea legiuitorului roman asistenta juridica a persoanelor fizice fiind atributul exclusiv al avocatului. Se arata totodata ca art. 3 alin. (1) lit. d) si e) din Legea nr. 51/1995 este "in vadita contradictie cu prevederile imperative din art. 1 din Legea nr. 514/2003 [...], suprapunand activitatea avocatului peste activitatea consilierului juridic". Or, faptul ca atat avocatul, cat si consilierul juridic sunt indreptatiti sa asiste si sa reprezinte persoanele juridice, creeaza o "plenitudine de activitate profesionala" a avocatului in detrimentul consilierului juridic si, prin urmare, o discriminare intre cele doua categorii profesionale. Referitor la art. 82 din Legea nr. 51/1995, se arata, in plus, ca incalca principiul separatiei puterilor in stat, intrucat permite legiuitorului desfiintarea persoanelor juridice autorizate prin hotarari judecatoresti, prin acte administrative sau jurisdictionale, in conditiile in care hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in cadrul cailor de atac prevazute de lege. Cu privire la textele criticate din Legea nr. 51/1995 se conchide in sensul ca "sunt neconstitutionale, raportate la toate prevederile constitutionale invocate, acestea avand menirea de a ingradi in mod discriminatoriu exercitarea profesiei de consilier juridic prin forme proprii de organizare a profesiei, adoptate de corpul profesional al consilierilor juridici". Se solicita Curtii Constitutionale "a decela faptul ca cele doua profesii juridice au obiecte de activitate distincte", in sensul ca "avocatii au exclusivitatea doar a atributului asistentei juridice a persoanelor fizice, consilierii juridici au exclusivitatea doar a reprezentarii juridice a persoanelor juridice, iar in ceea ce priveste reprezentarea persoanelor fizice, aceasta poate fi realizata de ambele categorii profesionale in virtutea mandatului conventional reglementat de prevederile art. 68 alin. 4 din Codul de procedura civila si ale art. 174 din Codul de procedura penala, prin forme proprii de organizare a exercitiului celor doua profesii". In ceea ce priveste art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, se sustine ca incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Or, in practica, aceasta obligatie este imposibil de realizat in conditiile in care nu exista un tablou public al judecatorilor instantelor judecatoresti - asa cum exista pentru celelalte profesii juridice - care sa ii permita partii sa cunoasca numele judecatorilor din componenta unei instante.
Curtea de Apel Bacau - Sectia penala apreciaza ca textele de lege criticate "sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale, prin acestea neafectandu-se drepturile si libertatile cetatenilor", si, in consecinta, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei.
Avocatul Poporului, facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera ca exceptia este neintemeiata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25, art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, fata de prevederile art. 9, art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (1) si ale art. 53 din Constitutie, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat "textele criticate pentru neconstitutionalitate nu pot fi considerate ca o ingradire a dreptului la munca, ci ca un mijloc de selectare, pe criterii profesionale, a specialistilor care urmeaza sa exercite profesia de avocat". Se arata totodata ca instituirea unei proceduri operative de solutionare a cererii de recuzare nu ingradeste sub nici un aspect dreptul la aparare al partilor, acestea beneficiind, in cadrul procesului, de toate mijloacele de aparare si garantiile procedurale prevazute de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) si e), ale art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, precum si dispozitiile art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala.
Textele din Legea nr. 51/1995 criticate ca neconstitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 3 alin. (1) lit. d) si e): "(1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:[...] d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina";
- Art. 25: "Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.";
- Art. 82 alin. (1) si (2): "(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi".
Prevederile din Codul de procedura penala criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 52 (Procedura de solutionare in cursul judecatii) alin. 5: "Abtinerea sau recuzarea care priveste intreaga instanta trebuie sa cuprinda indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator si se solutioneaza de instanta ierarhic superioara. Aceasta, in cazul cand gaseste intemeiata abtinerea sau recuzarea, desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a produs abtinerea sau recuzarea".
In motivarea criticii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si ale art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, se invoca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat, art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, art. 45 care consacra libertatea economica, art. 53 referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
Se invoca, de asemenea, incalcarea art. 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind libertatea de intrunire si de asociere, respectiv interzicerea discriminarii.
Art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala este criticat in raport cu art. 24 din Constitutie, privind dreptul la aparare.
Examinand exceptia astfel cum a fost formulata, Curtea retine urmatoarele:
I. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995, din examinarea sustinerilor autorului exceptiei se constata ca acesta invoca, in realitate, existenta unei contradictii intre dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, contradictie dedusa de autorul exceptiei dintr-o pretinsa "suprapunere" a activitatilor desfasurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Asa fiind, pretinsa contradictie relevata, ca si interpretarea dispozitiilor actelor normative aratate, in sensul "decelarii" obiectului de activitate al celor doua profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "[...] se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]".
De altfel, Curtea constata ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa atat cu privire la constitutionalitatea textelor de lege criticate in prezenta cauza, cat si asupra constitutionalitatii Legii nr. 51/1995, in integralitatea sa. Astfel, referindu-se si la jurisprudenta sa anterioara in materie, Curtea Constitutionala a statuat in Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, ca Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale si ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere. Curtea a retinut in acest sens ca avocatura constituie, in conceptia legiuitorului, un serviciu public, care este organizat si functioneaza pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte conditiile legii.
De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, ca nici un considerent privind libertatea individuala, implicit cea de asociere, nu poate fi retinut pentru inlaturarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, care dispune ca profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor. Art. 53 din Constitutie prevede ca exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se impune, intre altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Tocmai de aceea, garantand dreptul la aparare, Constitutia prevede in art. 24 alin. (2) ca in timpul procesului partile au dreptul la asistenta unui avocat, intelegand prin aceasta o persoana care are calitatea de avocat, dobandita in conditiile prevazute prin lege. Aceasta este o puternica garantie care previne desfasurarea unor activitati de asistenta juridica de catre persoane necalificate si care scapa controlului profesional al barourilor de avocati. In aceasta lumina, incriminarea faptelor de exercitare nelegala a profesiunii de avocat prevazuta in art. 25 din Legea nr. 51/1995 nu este decat consecinta logica a reglementarii legale, nefiind prin urmare de natura sa aduca atingere prevederilor din Legea fundamentala cuprinse in art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii, respectiv in art. 45 care consacra libertatea economica.
In sfarsit, prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995, statuand ca acestea nu incalca dreptul de asociere si nici principiul separatiei puterilor in stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabileste ca "Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic", astfel incat nu se poate retine vreo ingradire, prin textele de lege criticate, a exercitarii profesiei de consilier juridic.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atat solutia pronuntata de Curte prin deciziile mentionate, cat si considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile si in prezenta cauza.
In plus, contrar sustinerilor autorului exceptiei, reglementarea de catre legiuitor, prin norme speciale, a organizarii si exercitarii profesiei de avocat nu are semnificatia unei interdictii pentru o alta categorie profesionala, respectiv cea a consilierilor juridici, de a desfasura activitatile profesionale specifice, prevazute, de asemenea, intr-o lege speciala - Legea nr. 514/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, si, totodata, nu este de natura sa creeze o discriminare sau o concurenta neloiala intre persoanele care exercita cele doua profesii.
II. Nu poate fi retinuta nici critica dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, in sensul ca acestea ar incalca dreptul la aparare prin aceea ca obliga partea la indicarea concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator din cadrul instantei respective. Astfel, legiuitorul, in temeiul competentei sale constitutionale, a prevazut, in mod expres si limitativ, in art. 46-48 din Codul de procedura penala, cazurile de incompatibilitate a judecatorului, cererea de recuzare putand fi formulata, potrivit art. 51 din acelasi act normativ, in situatia in care persoana care se afla in unul dintre aceste cazuri de incompatibilitate nu a facut cerere de abtinere. Obligatia impusa de dispozitiile legale criticate, de indicare concreta a cazului de incompatibilitate in care se afla fiecare judecator, in situatia in care cererea de recuzare priveste intreaga instanta, nu este decat consecinta fireasca a acestei reglementari, vizand chiar fundamentarea cererii de recuzare, si nu este de natura sa aduca atingere in vreun fel dreptului la aparare al partii care poate uza, fara nici o ingradire, de toate garantiile procesuale prevazute de lege.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. d) si e), art. 25 si art. 82 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.621/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia penala, precum si a dispozitiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedura penala, ridicata de Societatea Comerciala "Elador" - S.R.L. din Suceava si Societatea Comerciala "Veritas Nova" - S.R.L. din Suceava in acelasi dosar.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 2 martie 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
-
denominatus
Pai ccj-ii s-au organizat deja in srl-uri, dragutilor :)
Cu binecuvantarea justitiei.
In acest sens, niste juzi au admis prin Alba si parca Botosani recursul impotriva incheierii judecatorului delegat pe langa Reg Com... si au dispus inmatricularea in reg com a firmei srl de cj cu obiect 7411...
Temei legal? Statutul ala publicat in Mof., care zice ca se poate.
Tara lui papura voda.
Halal monitorul oficial
O sa le trimit si eu spre publicare jurnalul meu din clasa a patra, daca tot publica in el cine ce vrea ;)
Dar asta e alta discutie. :)
Ref decizia CC in discutie, ea vad ca respinge.
Asta inseamna ca, dpdv constitutional, ceea ce s-a cerut a fost o prostie.
Prostiile nu afecteaza legislatia.
Deci ramane cum am stabilit.
Cu binecuvantarea justitiei.
In acest sens, niste juzi au admis prin Alba si parca Botosani recursul impotriva incheierii judecatorului delegat pe langa Reg Com... si au dispus inmatricularea in reg com a firmei srl de cj cu obiect 7411...
Temei legal? Statutul ala publicat in Mof., care zice ca se poate.
Tara lui papura voda.
Halal monitorul oficial
O sa le trimit si eu spre publicare jurnalul meu din clasa a patra, daca tot publica in el cine ce vrea ;)
Dar asta e alta discutie. :)
Ref decizia CC in discutie, ea vad ca respinge.
Asta inseamna ca, dpdv constitutional, ceea ce s-a cerut a fost o prostie.
Prostiile nu afecteaza legislatia.
Deci ramane cum am stabilit.
-
andriipopa
Am si io o intrebare mica de tot.....Daca noi consilierii nu avem voie sa oferim consultanta juridica persoanelor fizice, de ce Reg.Com. are voie sa ofere in cazul infiintarii societatilor comerciale (deci tot persoanelor fizice - asociati), pe langa intocmirea documentatiei si darea de data certa, bineinteles totul contra cost ??? E cumva firma de consultanta juridica?
-
serafim
poti sa razi deno linistit mai ales cand cel care infiinteaza firme la ORC si da data certa nici macar nu a terminat fac. de drept !!!!
sa nu mai vorbim de fel si fel de firme de contabilitate si firme de consultanta manageriala in care> contabili, economisti ing. dau consultanta juridica, infiinteaza firme etc . ???
sa nu mai vorbim de fel si fel de firme de contabilitate si firme de consultanta manageriala in care> contabili, economisti ing. dau consultanta juridica, infiinteaza firme etc . ???
-
cdobre
e tipic pentru noi, avocatii - vorba multa si nici o solutie. De obicei astemptam solutia la jude. De data asta nu stiu care ar fi judele investit cu rezolvarea problemelor noastre- exercitarea profesie de avocat de catre non-avocati. Sunt curioasa ce reactie ar fi avut societatea civila daca o persoana care nu e chirurg s-ar pretinde chirurg, si-ar face spital si ar opera pacienti.
Mi-as fi dorit ca dna Macovei, care , sigur, are destule pe cap cu integarea pe capitolul Justitie sa insiste pe aplicarea legii si la avocati. Ma doare capul cand ma gandesc ca, persoane care reprezinta profesia avocatilor, "organele" reprezentative nu au reusit sa rezolve aceste probleme. Jurnalisti platiti de fostii "constitutionali" au umplut mass media cu tampenii,au aparut si la TV, ca doar e la moda , dar nimeni de la noi n-a reusit sa ceara sa se aplice legea. Ati aflat raspunsul Presedintelui Basascu la solicitarea Uniunii?
Imi doresc ca Presedintele sa vorbeasca si despre avocatura nu numai despre fotbal.
Cine se ofera sa sprijine profesia? Cine e obigat sa o faca? Ce rezultate au fost i daca nu au fost obtinute rezultate cine isi asuma vina?
Mi-as fi dorit ca dna Macovei, care , sigur, are destule pe cap cu integarea pe capitolul Justitie sa insiste pe aplicarea legii si la avocati. Ma doare capul cand ma gandesc ca, persoane care reprezinta profesia avocatilor, "organele" reprezentative nu au reusit sa rezolve aceste probleme. Jurnalisti platiti de fostii "constitutionali" au umplut mass media cu tampenii,au aparut si la TV, ca doar e la moda , dar nimeni de la noi n-a reusit sa ceara sa se aplice legea. Ati aflat raspunsul Presedintelui Basascu la solicitarea Uniunii?
Imi doresc ca Presedintele sa vorbeasca si despre avocatura nu numai despre fotbal.
Cine se ofera sa sprijine profesia? Cine e obigat sa o faca? Ce rezultate au fost i daca nu au fost obtinute rezultate cine isi asuma vina?
-
denominatus
Numai judele are dreptul legal de a interpreta legea, in speta ce i se infatiseaza.cdobre wrote:e tipic pentru noi, avocatii - vorba multa si nici o solutie. De obicei astemptam solutia la jude. De data asta nu stiu care ar fi judele investit cu rezolvarea problemelor noastre- exercitarea profesie de avocat de catre non-avocati. [...]
De asemenea, el are imperium.
Noi, avocatii, nu avem nici dreptul de a da o interpretare legii, nici de a o aplica.
Nu avem decat obligatia generala de a ne supune legii.
Prin urmare, nu suntem in nici un caz chemati sa dam solutii.
Avem libertatea de a face propuneri, care insa nu sunt obligatorii.
Aplicarea legii si la avocati? Nu prea inteleg la ce te referi...cdobre wrote: Mi-as fi dorit ca dna Macovei, care , sigur, are destule pe cap cu integarea pe capitolul Justitie sa insiste pe aplicarea legii si la avocati.
Rushinica sa-mi fie, dar nu stiu ce i-a cerut presedintelui Uniunea.cdobre wrote: Ati aflat raspunsul Presedintelui Basascu la solicitarea Uniunii?
cdobre wrote: Imi doresc ca Presedintele sa vorbeasca si despre avocatura nu numai despre fotbal.
Eu imi doresc dimpotriva. M-am cam saturat de un presedinte care-si baga nasul peste tot, de parca le-ar sti el pe toate. Ori aveti memoria scurta? Pai pe-alalaltun care le stia el pe toate l-am impuscat.
Fiecare cu treaba lui.
Dan daca vrei, am o pila la Jiji ... poate vrei sa-si dea el cu parerea desre avocatura.
M-am gandit mult la ce intrebi tu aici... raspunsul este: "Da".cdobre wrote: Cine se ofera sa sprijine profesia? Cine e obigat sa o faca? Ce rezultate au fost i daca nu au fost obtinute rezultate cine isi asuma vina?
-
cdobre
UNIUNEA NATIONALA A
BAROURILOR
DIN ROMANIA
CONSILIUL BAROULUI BUCURESTI, intrunit in sedinta extraordinara
astazi, 31 martie 2006, a luat cunostinta de protestul avocatilor din Baroul
Galati, determinat de hotararea Adunarii Generate a judecatorilor Curtii de
I
Apel Galati din 21 martie 2006, prin care s-a permis exercitarea profesiei de I
avocat de catre pelsoane care nu au dobandit legal titlul profesional dr: 1
avocat, in conditiile prevarute de legea nr. 5111995 privind organizarea si
exercitarea profesiei de avocat.
CONSlLl UL BAROULU I BUCURESTI constata ca situatia creata
contravine flagrant articolului 24 din Constitutia Romaniei si legislatiei interne
si internationate privind obligatia autoritatilor publice de a respecta profesia
I
legala de avocat si a nu permite insusirea iIicita a titlului profesional de avocat,
fenomen care a luat o amploare deosebita si care perturba iq mod substantial
functonarea normala a statului de drept,
Fata de situatia creata, CONSlLlUL BAROULUI BUCURESTI:
1. solick Presedinteiui Rbmaniei, in calitate de garant al Constitutiei, sa
intervina de urgenta pentru ca puterea judecatoreasca si autoritatile
publice sa respecte dreptul persoanelor la apararea calificata prin
avocat, exercitata exclusiv in temeiul dispozitiilor Legii 5111995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
BAROURILOR
DIN ROMANIA
CONSILIUL BAROULUI BUCURESTI, intrunit in sedinta extraordinara
astazi, 31 martie 2006, a luat cunostinta de protestul avocatilor din Baroul
Galati, determinat de hotararea Adunarii Generate a judecatorilor Curtii de
I
Apel Galati din 21 martie 2006, prin care s-a permis exercitarea profesiei de I
avocat de catre pelsoane care nu au dobandit legal titlul profesional dr: 1
avocat, in conditiile prevarute de legea nr. 5111995 privind organizarea si
exercitarea profesiei de avocat.
CONSlLl UL BAROULU I BUCURESTI constata ca situatia creata
contravine flagrant articolului 24 din Constitutia Romaniei si legislatiei interne
si internationate privind obligatia autoritatilor publice de a respecta profesia
I
legala de avocat si a nu permite insusirea iIicita a titlului profesional de avocat,
fenomen care a luat o amploare deosebita si care perturba iq mod substantial
functonarea normala a statului de drept,
Fata de situatia creata, CONSlLlUL BAROULUI BUCURESTI:
1. solick Presedinteiui Rbmaniei, in calitate de garant al Constitutiei, sa
intervina de urgenta pentru ca puterea judecatoreasca si autoritatile
publice sa respecte dreptul persoanelor la apararea calificata prin
avocat, exercitata exclusiv in temeiul dispozitiilor Legii 5111995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
-
cdobre
Scuze pentru forma mesajului anterior.
Deci:
1. pe site-ul UAR a fost postat un "Protest cu privire la....." din care am citat partea cu privire la solicitarea de catre organele profesiei noastre pentru dl Basescu in calitate de garant al Constitutiei.
Acum nu mai ai de ce sa te rusinezi ca nu stiai de ei.
2.Aplicarea legii avocatilor care se numeste "Legea exercitarii profesiei de avocat "(51/1995 , daca nu stiai) este o obligatie mai ales a avocatilor . " In baza si-n executarea legii", iti mai amintesti din facultate. Exemplu: cand atesti un act juridic o faci in baza legii tale, cand accepti sa fii imputernicit de un client, scrie ca o faci in baza legii, deci aplici legea.
3. Chiar daca dna. Macovei este nevoita prin pozitia domniei sale sa fie impartiala, este totusi avocat. Dansa apare , e drept,pe tabelul avocatilor incompatibili (exercitand mandatul onorant pentru un avocat- acela de ministru al justitiei) si ar fi interesant de stiut daca simte ca avocatii din Baroul traditional din care face parte este un Barou de infractori, savarsind infractiunea de exercitarea unei profesii fara drept.
4.Nu am inteles acel "da" al tau la seria de intrebari. Sa inteleg ca vrei sa te implici, sa inteleg ca tu esti obligat sa gasesti solutii?
Deci:
1. pe site-ul UAR a fost postat un "Protest cu privire la....." din care am citat partea cu privire la solicitarea de catre organele profesiei noastre pentru dl Basescu in calitate de garant al Constitutiei.
Acum nu mai ai de ce sa te rusinezi ca nu stiai de ei.
2.Aplicarea legii avocatilor care se numeste "Legea exercitarii profesiei de avocat "(51/1995 , daca nu stiai) este o obligatie mai ales a avocatilor . " In baza si-n executarea legii", iti mai amintesti din facultate. Exemplu: cand atesti un act juridic o faci in baza legii tale, cand accepti sa fii imputernicit de un client, scrie ca o faci in baza legii, deci aplici legea.
3. Chiar daca dna. Macovei este nevoita prin pozitia domniei sale sa fie impartiala, este totusi avocat. Dansa apare , e drept,pe tabelul avocatilor incompatibili (exercitand mandatul onorant pentru un avocat- acela de ministru al justitiei) si ar fi interesant de stiut daca simte ca avocatii din Baroul traditional din care face parte este un Barou de infractori, savarsind infractiunea de exercitarea unei profesii fara drept.
4.Nu am inteles acel "da" al tau la seria de intrebari. Sa inteleg ca vrei sa te implici, sa inteleg ca tu esti obligat sa gasesti solutii?
-
bog28
cdobre: te aprob in totalitatee tipic pentru noi, avocatii - vorba multa si nici o solutie. De obicei astemptam solutia la jude. De data asta nu stiu care ar fi judele investit cu rezolvarea problemelor noastre- exercitarea profesie de avocat de catre non-avocati. Sunt curioasa ce reactie ar fi avut societatea civila daca o persoana care nu e chirurg s-ar pretinde chirurg, si-ar face spital si ar opera pacienti.
Mi-as fi dorit ca dna Macovei, care , sigur, are destule pe cap cu integarea pe capitolul Justitie sa insiste pe aplicarea legii si la avocati. Ma doare capul cand ma gandesc ca, persoane care reprezinta profesia avocatilor, "organele" reprezentative nu au reusit sa rezolve aceste probleme. Jurnalisti platiti de fostii "constitutionali" au umplut mass media cu tampenii,au aparut si la TV, ca doar e la moda , dar nimeni de la noi n-a reusit sa ceara sa se aplice legea. Ati aflat raspunsul Presedintelui Basascu la solicitarea Uniunii?
Imi doresc ca Presedintele sa vorbeasca si despre avocatura nu numai despre fotbal.
Cine se ofera sa sprijine profesia? Cine e obigat sa o faca? Ce rezultate au fost i daca nu au fost obtinute rezultate cine isi asuma vina?
si, ca sa stii cat iti apreciez mesajul --am asteptat vreo 10 minute sa imi trimita parola "astia de la avocatura.com", pentru a scrie acest mesaj.
-
denominatus
hai ca m-ai spart... 
Am unele dubii care persista, insa in general am impresia ca semnificatia ascunsa adanc, in spatele cuvintelor tale, incepe sa iasa la suprafata...
Probabil ca elocventa specifica avocatilor este o calitate la care inca lucrezi ...
De ce am senzatia ca vrei sa reiei, malitios, ceea ce oricum recunoscusem supra?
Zi zau si sa-ti cada nasul ca aia e legea avocatilor!
Numai ca in realitate, formularea aleasa initial de tine a fost alta, respectiv
Oamenilor li s-au dat cuvintele ca sa le aranjeze dupa ordinea din gandurile lor si ca sa le exprime. In cazul tau, exact asta au facut, numai ca ceva se vede treaba ca n-a mers bine. Sau poate, cine stie, cuvintele exprima exact ordinea ideilor tale.
Ori nu mai tii minte ce-ai zis, ori nu mai tii minte ce vroiai sa zici... hotaraste-te odata.
Si nu-ti mai fa tu probleme despre ce-mi aduc eu aminte din facultate sau ce nu-mi mai aduc eu aminte, ca nu-i treaba ta
(Oricum am facut public faptul ca in vremea facultatii am tinut-o din bere-n bere si din chef in bairam... )
Produsul finit conteaza... Acum nu stiu ce-ar ajuta in cazultau... Petre Biltz? Ursus?
1. Ministrul e avocat pe tabloul incompatibililor;
Nu e nimic ilegal si nu e prima oara. Si Stoica tot avocat a fost. nu intelegem de ce ai simtit nevoia sa circumstantiezi acest aspect.
2. "...daca simte ca avocatii din Baroul traditional din care face parte este un Barou de infractori, savarsind infractiunea de exercitarea unei profesii fara drept."
Aici gramatica e in mare suferinta. Plange cu capul pe umarul logicii, care si ea plange pe umarul gramaticii, mai ceva ca-n tragediile grecesti.
Una la mana ca nu stim daca avocatii este un barou de infractori
Doua la mana ca nu stim cine savarseste infractiunea: baroul, avocatii care este, sau insasi ministra, care simte ca...
Am unele dubii care persista, insa in general am impresia ca semnificatia ascunsa adanc, in spatele cuvintelor tale, incepe sa iasa la suprafata...
Probabil ca elocventa specifica avocatilor este o calitate la care inca lucrezi ...
De ce am senzatia ca vrei sa spui tocmai din contra?cdobre wrote: 1. pe site-ul UAR a fost postat un "Protest cu privire la....." [...] Acum nu mai ai de ce sa te rusinezi ca nu stiai de ei."
De ce am senzatia ca vrei sa reiei, malitios, ceea ce oricum recunoscusem supra?
Serios? Ai nu ma-nnebuni!cdobre wrote: 2.Aplicarea legii avocatilor care se numeste "Legea exercitarii profesiei de avocat "(51/1995 , daca nu stiai) este o obligatie mai ales a avocatilor . " In baza si-n executarea legii", iti mai amintesti din facultate. Exemplu: cand atesti un act juridic o faci in baza legii tale, cand accepti sa fii imputernicit de un client, scrie ca o faci in baza legii, deci aplici legea.
Zi zau si sa-ti cada nasul ca aia e legea avocatilor! Numai ca in realitate, formularea aleasa initial de tine a fost alta, respectiv
Observati diferentele. Colorati zonele albe cu rosu si cele rosii cu alb. Continuati pana va hotarati.cdobre wrote:Mi-as fi dorit ca dna Macovei, care , sigur, are destule pe cap cu integarea pe capitolul Justitie sa insiste pe aplicarea legii si la avocati
Oamenilor li s-au dat cuvintele ca sa le aranjeze dupa ordinea din gandurile lor si ca sa le exprime. In cazul tau, exact asta au facut, numai ca ceva se vede treaba ca n-a mers bine. Sau poate, cine stie, cuvintele exprima exact ordinea ideilor tale.
Ori nu mai tii minte ce-ai zis, ori nu mai tii minte ce vroiai sa zici... hotaraste-te odata.
Si nu-ti mai fa tu probleme despre ce-mi aduc eu aminte din facultate sau ce nu-mi mai aduc eu aminte, ca nu-i treaba ta
(Oricum am facut public faptul ca in vremea facultatii am tinut-o din bere-n bere si din chef in bairam... )
Produsul finit conteaza... Acum nu stiu ce-ar ajuta in cazultau... Petre Biltz? Ursus?
Aici reies 2 idei:cdobre wrote: 3. Chiar daca dna. Macovei este nevoita prin pozitia domniei sale sa fie impartiala, este totusi avocat. Dansa apare , e drept,pe tabelul avocatilor incompatibili (exercitand mandatul onorant pentru un avocat- acela de ministru al justitiei) si ar fi interesant de stiut daca simte ca avocatii din Baroul traditional din care face parte este un Barou de infractori, savarsind infractiunea de exercitarea unei profesii fara drept.
1. Ministrul e avocat pe tabloul incompatibililor;
Nu e nimic ilegal si nu e prima oara. Si Stoica tot avocat a fost. nu intelegem de ce ai simtit nevoia sa circumstantiezi acest aspect.
2. "...daca simte ca avocatii din Baroul traditional din care face parte este un Barou de infractori, savarsind infractiunea de exercitarea unei profesii fara drept."
Aici gramatica e in mare suferinta. Plange cu capul pe umarul logicii, care si ea plange pe umarul gramaticii, mai ceva ca-n tragediile grecesti.
Una la mana ca nu stim daca avocatii este un barou de infractori
Doua la mana ca nu stim cine savarseste infractiunea: baroul, avocatii care este, sau insasi ministra, care simte ca...
Tu nu ai inteles mai multe. Dar ca sa te elucidez cu acel "da" ar trebui sa-ti povestesc despre dilema zebrei, care nu stia daca e alba cu dungi negre, sau neagra cu dungi albe.cdobre wrote: 4.Nu am inteles acel "da" al tau la seria de intrebari. Sa inteleg ca vrei sa te implici, sa inteleg ca tu esti obligat sa gasesti solutii?
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest