CEDO?
O hotarare recenta:
Ghibusi contra Romaniei
In urma reorganizarii si privatizarii sistemului sanitar romanesc Stela Ghibusi, care era angajata ca asistenta medicala intr-un spital din orasul Deta, a fost transferata in serviciul privat al unui medic.Desi nu a semnat nici un contract cu acest medic, a lucrat pentru el cateva luni, dupa care a fost informata ca a fost concediata.
Petenta a introdus o actiune in instanta si a obtinut reintegrarea in functie.
Printr-o sentinta ramasa definitiva in 11 mai 2001, Tribunalul Timis, a obligat medicul sa incheie cu petenta un contract de munca.
In ciuda insistentelor sale, petenta nu a reusit sa obtina punerea in executare a hotararii judecatoresti.
In data de 23.06.2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a constatat ca a fost incalcat art. 6 alin.1 din Conventie, pentru ca autoritatile nationale nu au luat toate masurile pentru a pune in executare hotararea.
Pentru pasivitatea lor, autoritatile romane au fost obligate sa plateasca petentei despagubiri in valoare de 4800 Euro.
Ghibusi contra Romaniei
In urma reorganizarii si privatizarii sistemului sanitar romanesc Stela Ghibusi, care era angajata ca asistenta medicala intr-un spital din orasul Deta, a fost transferata in serviciul privat al unui medic.Desi nu a semnat nici un contract cu acest medic, a lucrat pentru el cateva luni, dupa care a fost informata ca a fost concediata.
Petenta a introdus o actiune in instanta si a obtinut reintegrarea in functie.
Printr-o sentinta ramasa definitiva in 11 mai 2001, Tribunalul Timis, a obligat medicul sa incheie cu petenta un contract de munca.
In ciuda insistentelor sale, petenta nu a reusit sa obtina punerea in executare a hotararii judecatoresti.
In data de 23.06.2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a constatat ca a fost incalcat art. 6 alin.1 din Conventie, pentru ca autoritatile nationale nu au luat toate masurile pentru a pune in executare hotararea.
Pentru pasivitatea lor, autoritatile romane au fost obligate sa plateasca petentei despagubiri in valoare de 4800 Euro.
Si inca una foarte recenta si interesanta:
Virgil Ionescu contra Romaniei-28.06.2005
Petentul, un vechi detinut politic, a deschis o mica afacere in anul 1991.
La scurt timp, garda financiara, i-a aplicat o amenda si a dispus confiscarea bunurilor puse in vanzare.
In 1 octombrie 1991, petentul a obtinut o hotarare irevocabila, prin care s-a dispus anularea sanctiunii si restituirea bunurilor, sau a contravlorii acestora (29.945 lei).
Hotararea nu a fost executata de buna voie si petentul a formulat doua cereri de executare silita dar ambele s-au perimat.
Printr-o cerere ulterioara, petentul a cerut instantei actualizarea sumei, iar in probatiune a cerut sa se dispuna efectuarea unei expertize.
Instanta a respins cererea pe motiv ca expertiza a fost ceruta dupa prima zi de infatisare.
CEDO, a hotarat ca in procedura privind actualizarea sumei, s-a incalcat dreptul la un proces echitabil.
CEDO a hotarat ca s-a incalcat si liberul acces la justitie prin nepunerea in executare a primei sentinte, inlaturand apararea autoritatilor romane, privind lipsa de staruinta a petentului.
Pentru aceste incalcari, autoritatile romane au fost obligate sa plateasca petentului despagubiri in valoare de 7500 EURO.
Virgil Ionescu contra Romaniei-28.06.2005
Petentul, un vechi detinut politic, a deschis o mica afacere in anul 1991.
La scurt timp, garda financiara, i-a aplicat o amenda si a dispus confiscarea bunurilor puse in vanzare.
In 1 octombrie 1991, petentul a obtinut o hotarare irevocabila, prin care s-a dispus anularea sanctiunii si restituirea bunurilor, sau a contravlorii acestora (29.945 lei).
Hotararea nu a fost executata de buna voie si petentul a formulat doua cereri de executare silita dar ambele s-au perimat.
Printr-o cerere ulterioara, petentul a cerut instantei actualizarea sumei, iar in probatiune a cerut sa se dispuna efectuarea unei expertize.
Instanta a respins cererea pe motiv ca expertiza a fost ceruta dupa prima zi de infatisare.
CEDO, a hotarat ca in procedura privind actualizarea sumei, s-a incalcat dreptul la un proces echitabil.
CEDO a hotarat ca s-a incalcat si liberul acces la justitie prin nepunerea in executare a primei sentinte, inlaturand apararea autoritatilor romane, privind lipsa de staruinta a petentului.
Pentru aceste incalcari, autoritatile romane au fost obligate sa plateasca petentului despagubiri in valoare de 7500 EURO.
De ast ace ziceti, nu-i interesanta?
Buzescu contra Romaniei
Petentul Petru Buzescu, a fost membru al Baroului din Constanta si a exercitat profesia de avocat pan ain anul 1981, cand a plecat in SUA.
Datorita acestui fapt, a pierdut cetatenia romana si a fost radiat din tabloul avocatilor.
In anul 1985, a fost inscris in tabloul avocatilor din New York.
In martie 1991, dupa ce a redobandit cetatenia romana, petentul s-a reintos in Romania, iar in mai 1991, Baroul din Constanta a dispus anularea deciziei de radiere.
Incepand cu anul 1991, petentul a consiliat mai multe societati multinationale care aveau afaceri in Romania.
In data de 19 mai 1996, Baroul din Constanta a refacut tabolul avocatilor in functie.
In 27 iunie 1996, Uniunea Avocatilor din Romania, a anulat inscrierea, pe motiv ca decizia din 8 mai 1991, a fos emisa de Baroul Constanta, prin exces de putere (cu motivarea subsidiara ca petentul nu putea fi in mod legal inscris in doua barouri).
Decizia UAR a fost atacata la Curtea de Appel Bucuresi si apoi la Curtea Suprema de Justitie.
Petentul, s-a adresat CEDO, pentru incalcarea art. 6 si a art. 1 din Protocolul nr. 1, aratand ca procedura in fata UAR nu a respectat garantiile unei judecati echitabile, iar instantele nu au judecat fondul litigiului. In privinta art. 1 din Protocolul nr. 1, petentul a aratat ca a fost incalcat prin faptul ca prin radiere, a fost lipsit de o parte din clientela.
Curtea a decis ca au fost incalcate ambele articole si a obligat statul roman sa plateasca suma de 7000 Euro daune materiale, 5000 Euro daune morale.
Buzescu contra Romaniei
Petentul Petru Buzescu, a fost membru al Baroului din Constanta si a exercitat profesia de avocat pan ain anul 1981, cand a plecat in SUA.
Datorita acestui fapt, a pierdut cetatenia romana si a fost radiat din tabloul avocatilor.
In anul 1985, a fost inscris in tabloul avocatilor din New York.
In martie 1991, dupa ce a redobandit cetatenia romana, petentul s-a reintos in Romania, iar in mai 1991, Baroul din Constanta a dispus anularea deciziei de radiere.
Incepand cu anul 1991, petentul a consiliat mai multe societati multinationale care aveau afaceri in Romania.
In data de 19 mai 1996, Baroul din Constanta a refacut tabolul avocatilor in functie.
In 27 iunie 1996, Uniunea Avocatilor din Romania, a anulat inscrierea, pe motiv ca decizia din 8 mai 1991, a fos emisa de Baroul Constanta, prin exces de putere (cu motivarea subsidiara ca petentul nu putea fi in mod legal inscris in doua barouri).
Decizia UAR a fost atacata la Curtea de Appel Bucuresi si apoi la Curtea Suprema de Justitie.
Petentul, s-a adresat CEDO, pentru incalcarea art. 6 si a art. 1 din Protocolul nr. 1, aratand ca procedura in fata UAR nu a respectat garantiile unei judecati echitabile, iar instantele nu au judecat fondul litigiului. In privinta art. 1 din Protocolul nr. 1, petentul a aratat ca a fost incalcat prin faptul ca prin radiere, a fost lipsit de o parte din clientela.
Curtea a decis ca au fost incalcate ambele articole si a obligat statul roman sa plateasca suma de 7000 Euro daune materiale, 5000 Euro daune morale.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 2 guests