O veste buna.
Intrarea in magistratura fara concurs nu este agreata de presedintele Romaniei.
Intrarea in magistratura fara concurs
-
MedEx
-
observer
-
MedEx
Asa e, dar stii din ce motiv sunt calduroase? Fiindca ele chiar consuma enorm de mult alcool!
Am cunoscut trei persoane provenite din Moldova si Rusia!
Am turnat vodka in pahare mici ca sa nu le jignesc ...... cand colo ele au luat paharele (de vin) barbatilor pline cu vodka! Am ramas muta din prima secunda. Ce ma frapat cel mai tare este ca au baut-o ca pe apa!
Nu mi-a venit sa cred!
Am cunoscut trei persoane provenite din Moldova si Rusia!
Am turnat vodka in pahare mici ca sa nu le jignesc ...... cand colo ele au luat paharele (de vin) barbatilor pline cu vodka! Am ramas muta din prima secunda. Ce ma frapat cel mai tare este ca au baut-o ca pe apa!
Nu mi-a venit sa cred!
-
johei
-
kinga
-
MedEx
-
johei
sunt tare curios, deoarece e pentru prima data cand aud ca EU ar avea o politica comuna privind numirea magistratilor...MedEx wrote:Bine zis, Kinga!
***Am sa caut raportul comisiei europene pe justitie din vara trecuta si am sa-l postez aici pentru cei care nu l-au citit
PS. In majoritatea tarilor europene magistratii nu sunt numitit prin concurs... asta as doar ca fapt divers!
-
MedEx
Extras din Raportul Comisiei Europene pentru justitie iunie 2008
Johei poate iti foloseste la formarea unei opinii proprii!
Sa auzim numai de bine!
***
Elaborarea şi implementarea unui model raţional şi eficient de ocupare a locurilor de muncă în justiţie pe baza unei evaluării permanente a nevoilor
Au continuat activităţile privind strategia de resurse umane. În mai 2008, evaluările privind complexitatea cauzelor la parchete au fost finalizate şi volumul optim de activitate/fiecare judecător/procuror este elaborat în prezent. Regulile de competenţă au fost împărţite conform noilor coduri de procedură şi un grup de lucru a fost constituit pentru a monitoriza impactul acestora. Strategia de resurse umane este programată pentru finalizare în ianuarie 2009, dar depinde de modul de implementare a dispoziţiilor noilor coduri de procedură care vor redistribui competenţele între instanţe, influenţând astfel numărul necesar de magistraţi pentru fiecare instanţă. A fost demarat un proiect de twinning pentru îmbunătăţirea managementului instanţelor.
Utilizarea interviului în procedură de recrutare a continuat în perioada iunie 2007- martie 2008, 139 de candidaţi fiind numiţi ca urmare a acestei proceduri. Legea nr. 97/2008 adoptată în martie 2008, a impus Consiliului Superior al Magistraturii să stabilească criterii obiective pentru interviu. La data de 24 aprilie OUG nr. 46/2008 a fost publicată, propunând înlocuirea acestor interviuri cu o procedură de examinare formală. Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a anulat interviurile programate anterior, acest proiect de lege este încă dezbătut în Parlament. Dacă va fi adoptat, aşa cum este elaborat, această lege va reprezenta un pas pozitiv, dacă o calitate riguroasă a examenelor va fi asigurată în implementarea acesteia.
130 de candidaţi cu 5 ani experienţă juridică au fost recrutaţi într-o singură sesiune de examinare organizată în mai 2008. Suntem în prezenţa unei creşteri considerabile a numărului de candidaţi admişi prin această modalitate de examinare. Examenul de acelaşi gen susţinut în iunie 2007 s-a finalizat prin admiterea a două persoane. Unele preocupări privind scăderea standardelor s-au ridicat în acest context.
În urma examenului organizat în aprilie 2008, 129 candidaţi au fost admişi în funcţii de execuţie la instanţe, urmând a fi organizate examene pentru ocuparea a 142 funcţii de conducere pentru judecători şi 95 de asemenea funcţii pentru procurori. Numărul posturilor vacante pentru funcţia de judecător a scăzut de la 444 la 245, din totalul de 4490 posturi în perioada 2007-2008. Pin comparaţie, numărul posturilor vacante pentru funcţia de procuror a scăzut de la 525 în iunie 2007, la 417 la date de 1 iulie 2008, din totalul de 2859 de posturi. La Institutul Naţional al Magistraturii au fost admişi 159 viitori magistraţi şi 115 magistraţi stagiari pentru posturile judiciare vacante din anul 2007. Mai multe examene sunt programate pentru lunile iunie, septembrie, noiembrie 2008. Pentru a redresa deficitul de magistraţi, numărul locurilor disponibile la INM a fost ridicat cu 30%. Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a activităţii profesionale ar trebui să asigure menţinerea standardelor existente în magistratură.
O.U.G. nr. 100/2007 a abordat problema detaşării magistraţilor, la care s-a făcut referire în raportul din iunie 2007, prin stabilirea unui fond de rezervă pentru finanţarea numirii de personal pentru posturile temporar vacante1. Fondul de rezervă este o metodă inovatoare de soluţionare a problemei lipsei de personal, generate de detaşări, dar utilitatea acestuia va putea fi evaluată numai după ce va fi implementat.
Reducerea numărului de posturi vacante şi distribuirea de judecători noi la nivelul judecătoriilor reprezintă paşi pozitivi, dar recrutarea unui număr mare de judecători, raportat la numărul procurorilor este un motiv de îngrijorare. În prezent, judecătorii sunt recrutaţi într-un număr mai mare decât procurorii, în pofida nevoii mai mari de personal2 la nivelul parchetelor: în planul de recrutare pentru 2007-2008, accentul a fost pus pe instanţe, la nivelul cărora posturile vacante au fost reduse cu 45%, în timp ce numărul posturilor vacante la nivelul parchetelor a fost redus numai cu 21%.
Procedurile de eliminare a posturilor în exces nu au fost modificate, fapt care ar putea genera dificultăţi, având în vedere schimbările care urmează a se produce prin intrarea în vigoare a noilor coduri.
Dezvoltarea şi implementarea unui plan de restructurare a Ministerului Public, care să remedieze eficienţele manageriale şi problemele de resurse umane.
În prezent este implementat cu succes planul de restructurare a Ministerului Public. Primele două etape au fost finalizate la începutul anului 2007. Cea de a treia etapă, redistribuirea a 56 de posturi la parchetele cu un volum de muncă semnificativ mai mare şi care se confruntă cu lispa de personal, a fost finalizată în octombrie 20073. Raportul de activitate pe anul 2007 al Ministerului Public a fost prezentat la data de 7 martie 2008. Printre priorităţile pe anul 2008 se numără reducerea deficitului de personal, dezvoltarea de programe de formare profesională, continuarea procesului de informatizare a parchetelor, creşterea eficienţei şi a transparenţei, precum şi îmbunătăţirea imaginii Ministerului Public.
În timp ce redistribuirea unor posturi de procuror este un pas bine venit, este nevoie şi de alte măsuri. Numărul de cauze s-a dublat din anul 1997, dar 18% din posturile de la parchete rămân vacante. Încărcătura nu este uniform distribuită, având în vedere că procurorii de la judecătorii gestionează între 1.000 şi 1.500 de dosare anual, în comparaţie cu cele 30-40 de dosare pe an, pe care le gestionează cei care îşi desfăşoară activitatea pe lângă curţile de apel, dar 80% din activitatea Ministerului Public este desfăşurată de parchetele locale.
Procurorul General a propus un proiect de lege pentru redistribuirea temporară a posturilor între diferite instanţe, ca o măsură de urgenţă pentru a remedia cele mai presante probleme de personal. Nu a fost însă obţinut sprijinul CSM.
Atribuţiile manageriale, precum promovarea, evaluarea, sancţionarea şi transferul personalului sunt responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, deficienţele sistematice nu pot fi soluţionate de Procurorul General. Şefii unităţilor de parchet nu pot sancţiona personalul cu performanţe scăzute, nici măcar în chestiunile minore, cum ar fi întârziatul la muncă. Informaţia referitoare la astfel de încălcări trebuie transmisă CSM, care va decide cu privire la respectiva speţă şi va aplica o sancţiune corespunzătoare. Această procedură a fost una greoaie şi ineficientă în mai multe cazuri, iar până la soluţionare, persoana cu atribuţii de supervizare este vulnerabilă la abuz.
Monitorizatea impactului noilor modificări ale Codurilor de procedură penal şi civil asupra sistemului judiciar, astfel încât orice măsuri corective necesare să poată fi incluse în noile Coduri planificate.
Situaţia referitoare la modificările Codului de procedură penală, care ar limita drastic drepturile procurorilor rămâne neclară în prezent4.
Deşi majoritatea dispoziţiilor problematice propuse iniţial de Camera Deputaţilor au fost respinse de Senat, rămân prevederile referitoare la restrângerea percheziţiei domiciliului şi intercepţiile telefonice. Dacă vor fi aprobate, aceste prevederi vor limita semnficativ capacitatea procurorilor de a colecta probe corespunzătoare în cauzele penale, cu precădere cauzele de corupţie, în care probele telefonice joacă un rol substanţial. Procurorii nu vor mai putea să emită autorizaţii temporare de ascultare telefonică, iar condiţiile pentru efectuarea unei interceptări sau înregistrări au fost restrânse. Convorbirile între avocat şi client nu ar mai putea să fie înregistrate sau folosite ca probă. În cele din urmă, în ceea ce priveşte cercetarea domiciliară, au fost introduse prevederi care interzic folosirea probelor strânse cu încălcarea condiţiilor specificate.
Deşi legea de modificare pare să fie în prezent în plan secund, nu s-a renunţat definitiv la ea, iar unele dintre prevederile acestea riscă să fie reintroduse în noul Cod de procedură penală, când va fi prezentat Parlamentului.
Modificările Codului de procedură civilă au intrat deja în vigoare în ianuarie 2007, moment la care a fost realizată un fel de evaluare iniţială a impactului anticipat al legii. Cu toate acestea, în ultimul an autorităţile s-au concentrat mai ales pe adoptarea noului Cod de procedură civilă.
Informaţiile prezentate de autorităţile române nu oferă nici un indiciu cu privire la o monitorizare viitoare a modificărilor, nici cu privire la integrarea schimbărilor propuse în cadrul consultărilor publice în proiectul noilor coduri.
Johei poate iti foloseste la formarea unei opinii proprii!
Sa auzim numai de bine!
***
Elaborarea şi implementarea unui model raţional şi eficient de ocupare a locurilor de muncă în justiţie pe baza unei evaluării permanente a nevoilor
Au continuat activităţile privind strategia de resurse umane. În mai 2008, evaluările privind complexitatea cauzelor la parchete au fost finalizate şi volumul optim de activitate/fiecare judecător/procuror este elaborat în prezent. Regulile de competenţă au fost împărţite conform noilor coduri de procedură şi un grup de lucru a fost constituit pentru a monitoriza impactul acestora. Strategia de resurse umane este programată pentru finalizare în ianuarie 2009, dar depinde de modul de implementare a dispoziţiilor noilor coduri de procedură care vor redistribui competenţele între instanţe, influenţând astfel numărul necesar de magistraţi pentru fiecare instanţă. A fost demarat un proiect de twinning pentru îmbunătăţirea managementului instanţelor.
Utilizarea interviului în procedură de recrutare a continuat în perioada iunie 2007- martie 2008, 139 de candidaţi fiind numiţi ca urmare a acestei proceduri. Legea nr. 97/2008 adoptată în martie 2008, a impus Consiliului Superior al Magistraturii să stabilească criterii obiective pentru interviu. La data de 24 aprilie OUG nr. 46/2008 a fost publicată, propunând înlocuirea acestor interviuri cu o procedură de examinare formală. Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a anulat interviurile programate anterior, acest proiect de lege este încă dezbătut în Parlament. Dacă va fi adoptat, aşa cum este elaborat, această lege va reprezenta un pas pozitiv, dacă o calitate riguroasă a examenelor va fi asigurată în implementarea acesteia.
130 de candidaţi cu 5 ani experienţă juridică au fost recrutaţi într-o singură sesiune de examinare organizată în mai 2008. Suntem în prezenţa unei creşteri considerabile a numărului de candidaţi admişi prin această modalitate de examinare. Examenul de acelaşi gen susţinut în iunie 2007 s-a finalizat prin admiterea a două persoane. Unele preocupări privind scăderea standardelor s-au ridicat în acest context.
În urma examenului organizat în aprilie 2008, 129 candidaţi au fost admişi în funcţii de execuţie la instanţe, urmând a fi organizate examene pentru ocuparea a 142 funcţii de conducere pentru judecători şi 95 de asemenea funcţii pentru procurori. Numărul posturilor vacante pentru funcţia de judecător a scăzut de la 444 la 245, din totalul de 4490 posturi în perioada 2007-2008. Pin comparaţie, numărul posturilor vacante pentru funcţia de procuror a scăzut de la 525 în iunie 2007, la 417 la date de 1 iulie 2008, din totalul de 2859 de posturi. La Institutul Naţional al Magistraturii au fost admişi 159 viitori magistraţi şi 115 magistraţi stagiari pentru posturile judiciare vacante din anul 2007. Mai multe examene sunt programate pentru lunile iunie, septembrie, noiembrie 2008. Pentru a redresa deficitul de magistraţi, numărul locurilor disponibile la INM a fost ridicat cu 30%. Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a activităţii profesionale ar trebui să asigure menţinerea standardelor existente în magistratură.
O.U.G. nr. 100/2007 a abordat problema detaşării magistraţilor, la care s-a făcut referire în raportul din iunie 2007, prin stabilirea unui fond de rezervă pentru finanţarea numirii de personal pentru posturile temporar vacante1. Fondul de rezervă este o metodă inovatoare de soluţionare a problemei lipsei de personal, generate de detaşări, dar utilitatea acestuia va putea fi evaluată numai după ce va fi implementat.
Reducerea numărului de posturi vacante şi distribuirea de judecători noi la nivelul judecătoriilor reprezintă paşi pozitivi, dar recrutarea unui număr mare de judecători, raportat la numărul procurorilor este un motiv de îngrijorare. În prezent, judecătorii sunt recrutaţi într-un număr mai mare decât procurorii, în pofida nevoii mai mari de personal2 la nivelul parchetelor: în planul de recrutare pentru 2007-2008, accentul a fost pus pe instanţe, la nivelul cărora posturile vacante au fost reduse cu 45%, în timp ce numărul posturilor vacante la nivelul parchetelor a fost redus numai cu 21%.
Procedurile de eliminare a posturilor în exces nu au fost modificate, fapt care ar putea genera dificultăţi, având în vedere schimbările care urmează a se produce prin intrarea în vigoare a noilor coduri.
Dezvoltarea şi implementarea unui plan de restructurare a Ministerului Public, care să remedieze eficienţele manageriale şi problemele de resurse umane.
În prezent este implementat cu succes planul de restructurare a Ministerului Public. Primele două etape au fost finalizate la începutul anului 2007. Cea de a treia etapă, redistribuirea a 56 de posturi la parchetele cu un volum de muncă semnificativ mai mare şi care se confruntă cu lispa de personal, a fost finalizată în octombrie 20073. Raportul de activitate pe anul 2007 al Ministerului Public a fost prezentat la data de 7 martie 2008. Printre priorităţile pe anul 2008 se numără reducerea deficitului de personal, dezvoltarea de programe de formare profesională, continuarea procesului de informatizare a parchetelor, creşterea eficienţei şi a transparenţei, precum şi îmbunătăţirea imaginii Ministerului Public.
În timp ce redistribuirea unor posturi de procuror este un pas bine venit, este nevoie şi de alte măsuri. Numărul de cauze s-a dublat din anul 1997, dar 18% din posturile de la parchete rămân vacante. Încărcătura nu este uniform distribuită, având în vedere că procurorii de la judecătorii gestionează între 1.000 şi 1.500 de dosare anual, în comparaţie cu cele 30-40 de dosare pe an, pe care le gestionează cei care îşi desfăşoară activitatea pe lângă curţile de apel, dar 80% din activitatea Ministerului Public este desfăşurată de parchetele locale.
Procurorul General a propus un proiect de lege pentru redistribuirea temporară a posturilor între diferite instanţe, ca o măsură de urgenţă pentru a remedia cele mai presante probleme de personal. Nu a fost însă obţinut sprijinul CSM.
Atribuţiile manageriale, precum promovarea, evaluarea, sancţionarea şi transferul personalului sunt responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, deficienţele sistematice nu pot fi soluţionate de Procurorul General. Şefii unităţilor de parchet nu pot sancţiona personalul cu performanţe scăzute, nici măcar în chestiunile minore, cum ar fi întârziatul la muncă. Informaţia referitoare la astfel de încălcări trebuie transmisă CSM, care va decide cu privire la respectiva speţă şi va aplica o sancţiune corespunzătoare. Această procedură a fost una greoaie şi ineficientă în mai multe cazuri, iar până la soluţionare, persoana cu atribuţii de supervizare este vulnerabilă la abuz.
Monitorizatea impactului noilor modificări ale Codurilor de procedură penal şi civil asupra sistemului judiciar, astfel încât orice măsuri corective necesare să poată fi incluse în noile Coduri planificate.
Situaţia referitoare la modificările Codului de procedură penală, care ar limita drastic drepturile procurorilor rămâne neclară în prezent4.
Deşi majoritatea dispoziţiilor problematice propuse iniţial de Camera Deputaţilor au fost respinse de Senat, rămân prevederile referitoare la restrângerea percheziţiei domiciliului şi intercepţiile telefonice. Dacă vor fi aprobate, aceste prevederi vor limita semnficativ capacitatea procurorilor de a colecta probe corespunzătoare în cauzele penale, cu precădere cauzele de corupţie, în care probele telefonice joacă un rol substanţial. Procurorii nu vor mai putea să emită autorizaţii temporare de ascultare telefonică, iar condiţiile pentru efectuarea unei interceptări sau înregistrări au fost restrânse. Convorbirile între avocat şi client nu ar mai putea să fie înregistrate sau folosite ca probă. În cele din urmă, în ceea ce priveşte cercetarea domiciliară, au fost introduse prevederi care interzic folosirea probelor strânse cu încălcarea condiţiilor specificate.
Deşi legea de modificare pare să fie în prezent în plan secund, nu s-a renunţat definitiv la ea, iar unele dintre prevederile acestea riscă să fie reintroduse în noul Cod de procedură penală, când va fi prezentat Parlamentului.
Modificările Codului de procedură civilă au intrat deja în vigoare în ianuarie 2007, moment la care a fost realizată un fel de evaluare iniţială a impactului anticipat al legii. Cu toate acestea, în ultimul an autorităţile s-au concentrat mai ales pe adoptarea noului Cod de procedură civilă.
Informaţiile prezentate de autorităţile române nu oferă nici un indiciu cu privire la o monitorizare viitoare a modificărilor, nici cu privire la integrarea schimbărilor propuse în cadrul consultărilor publice în proiectul noilor coduri.
-
johei
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 7 guests