Gunpowder, treason and plot. "
Noi n-avem un 5 noiembrie... noi avem 12 ianuarie 1990.
Vin sa va spun cateva cuvinte: dezamagit, indignat, mahnit, siderat, ingrijorat. Incerc sa folosesc doar cuvinte blande, foarte blande, cat mai blande cu putinta...
Imi pare rau sa va dezamagesc, dar nu a fost vorba despre o dezbatere publica a proiectului sau a studiului de impact asupra mediului.
A fost un circ si-o bataie de joc, orchestrat cu cinism si fara scrupule, atat de grosolan, incat nici macar nu s-a incercat salvarea aparentelor.
Dar s-o luam cu inceputul.
Va marturisesc ca am intrat in sala hotarat sa fiu cu mintea deschisa si impartial, sa ascult argumentele, sa-mi fac observatiile cat mai obiectiv cu putinta.
Prima observatie pe care am facut-o a fost ca un sfert dintre participanti purtau materiale promotionale ale lui Gabriel Resources (in continuare RMGC)
Tricouri galbene si verzi, inscriptionate cu "Hai sa salvam Rosia Montana. Gabriel Resources"(
).... OK, nimic de reprosat, zic. Poate fac parte din organizatori... Dar beculetul s-a aprins si mi-am zis sa fiu atent la ce se intampla... cred ca vi s-a aprins si voua si unii dintre voi deja intuiesc mersul lucrurilor.O alta observatie personala a fost ca jumatate din cei imbracati in tricouri galbene si verzi aveau niste fete de puscariasi, cu bicepsi, pectorali si tatuaje asortate... cred ca v-ati facut o idee... dar, iarasi, nimic de obiectat... hey, itns a free country... :)
La capitolul materiale promotionale, evident ca RMGC a stat net superior... Pliante si brosuri, fise frumos tiparite, bannere si afise...
Avand oaresce timp la dispozitie, intr-un sfert de ora le-am citit. Pe diagonala. Din ele rezulta ca de fapt nu exista nici o problema la exploatarea aurifera de la Rosia Montana, fiindca RMGC are un plan perfect conceput, care respecta nu numai legislatia romaneasca, mai ingaduitoare, ci chiar pe cea europeana, care este mult mai drastica.
Ca este waterproof, daca-mi permiteti jocul de cuvinte, si ca va plati pentru inchiderea carierei si re-ecologizarea zonei dupa inchiderea minei...
Ca pune si garantii...
A, minunat, mi-am zis... sa stii ca poate e vorba doar de o neintelegere...
Vine comisia... Reprezentantii RMGc iau loc la masa, alaturi de reprezentantii Guvernului. Neobisnuit, dar... poate ca nu s-au gandit la asta... Nu stiu sa fi fost si vreun reprezentant al ONG-urilor la masa prezidiului... ma rog, hai sa zice ca nu e un aspect relevant.
Am intrebat-o pe doamna care statea alaturi de mine daca stie cumva cine a venit din partea Guvernului... ca prezentari sa nu va inchipuiti ca au existat. Mi-a raspuns, in engleza, ca ea este independenta, e observator, si ca stie ca la dezbaterile acestea vine, de regula, un reprezentant de la ministerul mediului...
"Cum adica, de regula?" zic eu.
"Da, de regula, zice ea, fiindca am participat la toate dezbaterile puublice organizate si de fiecare data a venit cineva de la ministerul mediului."
Incep discutiile.
"Are cuvantul domnul... se pregateste domnul... " you know the drill..
Si acum incepe circul...
Cand vorbitorul a spus ca natura trebuie protejata, sala a explodat literalmente cu huiduieli, fluieraturi, injurii, grosolanii si zeflemele....ca pe stadion, la un meci intre Rapid si Dinamo.
Nu-mi venea sa cred... trei sferturi din sala fluiera, huiduia si omul n-a putut sa vorbeasca minute in sir. Cum deschidea gura, cum era acoperit. Iar instalatia de sonorizare era super OK...
Fluierau si agentii de securitate, (cei in uniforma neagra), si oamenii in tricouri galbene si verzi, huiduiau si cei in civil....
Am intrebat-o pe doamna respectiva daca asa a fost si la celelalte intalniri si mi-a raspuns, cu o privire jenata, ca da, la fel a fost si la celelalte intalniri, si ca ea este convinsa ca jumatate din oamenii de aici sunt adusi de Gabriel Resources tocmai pentru asta...
A plecat vorbitorul, a venit reprezentantul RMGC, care a inceput sa faca o propaganda ieftina despre cat de mult face RMGC pentru Rosia Montana si ca acolo oricum nu se poate face nimic altceva decat minerit... despre natura n-a zis nimic. I-au strigat neste voci din sla sa raspunda la intrebare, dar se pare ca nu auzea.
Dupa care au venit alti vorbitori, care au aplaudat munca RMGC si au zis ca sa stam sa ne gandim, sa nu cumva sa plece strainii si sa regretam ca am scapat o ocazie de aur, ca sa zic asa....
Aplauze in delir, in sala...
Doar vreo 20-30 dintre participanti, care se vede treaba ca erau contra RMGC, au fluierat. Ai de aplaudau s-au luat de ai care fluierau. Intr-un minut, era vacarm general din nou.
Si treaba tot asa... al de zicea ceva de natura, fluierat si huiduit.
Al de zicea ceva de cat de fain e, aplaudat.
Au vorbit si mineri din zona, care au zis ca ei vor sa munceasca, fiindca n-au din ce-si hrani copiii si ca n-au de nici unele... si ca la Rosia Montana se face minerit aurifer de 2000 de ani, si ca era poluare si inainte sa vina RMGC, asa ca ce mai conteaza... ei vor paine...
A venit pe urma o tipa, belgianca, dar stabilita in Rosia Montana de 15 ani, care zice ca a lucrat si cu banca mondiala si cu alte institutii de seama, care e economist...si le-a luat studiul de impact al mediului la puricat.
Ca nu spune absolut nimic despre costurile pe care le suporta Romania, ca subevalueaza grosolan cheltuielile cu ecologizarea si inchiderea minei, ca cei 70 de milioane de dolari previzionati in proiect sunt praf in ochi, ca de fapt cheltuielil de mediu se ridica, in orice parte din lumea asta, la cel putin 2-3 miliarde de dolari, ca RMGC nu are interesul sa constituie garantii la adevarata valoare a cheltuielilor, si odata cu inchiderea minei o sa fuga la fel cum a fugit si investitorul de la Baia Mare, care atunci cand a auzit ca are de dat jumatate de miliard, brusc a dat faliment, prinde orbul scoate ochii, si uite-asa Romania a ramas doar cu nota de plata de juma de miliard de parai, pe care o platim fiecare din noi, din buzunarul propriu... ca argumentul RMGC ca nu se poate face nimic altceva in Rosia Montana e doar jumatate adevarat, fiindca atunci cand au pus la cale manaria, au modificat PUZ-ul si incadrarea zonei ca fiind de interes minier, si ca a vrut femeia sa faca acolo o pensiune, dar ai de la primarie i-au zis ca e interzis sa faci turism in zona miniera, si mai zicea femeia ca nu spune nicaieri studiul ce se va intampla cu cei 500 de hectare de iaz cu cianura...
Evident, fluierata la fiecare 10 secunde, dar avea o voce pitigaiata si striga in microfon, asa ca am putut totusi auzi ce a zis femeia.
Si vine reprezentantul RMGC, un american sau canadian probabil, si zice in engleza (tradusa) ca doamna nici n-a citit studiul si ca spune numai prostii si ca habar n-are, si incepe sa spuna ca un milion jumate de parai a platit RMGC la primaria locala cu titlu de impozit, si cum anual ei au in medie 300 de angajati, si ca 2,5 milioane de parai nu stiu pe ce i-au dat si ca de fapt nu sunt 500 de hectare de iaz cu cianura, ci doar 300 de hectare.......
Reprezentantul RMGC a fost de un tupeu si de o agresivitate, si de o obraznicie, cum eu n-am vazut nicaieri in lumea asta... in afara de Rahova.... nu s-a jenat nici macar o secunda sa o faca proasta pe fata si textual....
si ce chestii a zis despre locuitorii din rosia montana....
cred ca daca ar fi zis chestiile astea oriunde altundeva, era linsat in 3 minute...
A, era sa uit.
Culmea culmilor, tipul zice ca a fost si el activist Greenpeace si ca el intotdeauna s-a luptat cu companiile sa spuna adevarul...
Sa dau pe spate. Sa dau pe spate...
Va zic, nu imi venea sa credca ceea ce se intampla e real...
Ma, astia nu dau nici un scuipat pe noi si pe soarta noastra.
Tot ce-i intereseaza e banul si p-aci ti-e calea.
Si la cum se prezinta lucrurile, cred ca au deja traba aranjata, chestia cu dezbaterile publice a fost de decor, sau de .... ca sa arate lumii ca s-a purtat un dialog cu societatea civila.
Mi s-a facut scarba si am plecat.
Langa iesire, am vazut doua fete, purtand un banner de vreo 5m pe 1, pe care scria:
"Cianura folosita iresponsabil, ucide.
Cianura, folosita rational, VINDECA."
Marturisesc ca m-am gandit la Tepes Voda si am regretat ca nu l-am votat pe Vadim.
In asemenea hal m-au adus... va zic... n-am cuvinte sa descriu...
