In legatura cu decretul de revocare a gratierii ICCJ s-a pronuntat in sensul ca este legal si permis de legislatia noastra.
http://www.iccj.ro/cautare.php?id=18456
"In acest context, este necontestat ca stabilirea naturii juridice a decretului de gratiere individuala, a celui de revocare a gratierii individuale, precum si a regimului juridic aplicabil acestora, nu este un demers facil.
Exercitarea prerogativei gratierii individuale nu poate fi realizata decat cu respectarea rolului constitutional al Presedintelui, a carui calitate este legitimata prin sufragiul universal ce constituie o garantie suprema a indeplinirii atributiilor sale in acord cu vointa generala.
Caracterul de exceptie a acestei atributii este dat si de faptul ca de esenta institutiei gratierii individuale este natura sa umanitara, fiind un act de clementa, seful statului actionand in baza principiului competentei sale, cu drept de apreciere potrivit caruia titularul dreptului de gratiere are libertatea deplina de a evalua temeiurile gratierii.
Desigur, demersul deliberativ trebuie sa aiba in vedere nu doar o dimensiune strict afectiva, ci si dimensiunea ce tine de valorile umanismului, de temeiurile sociale si de consideratii de politica penala.
Presedintele Romaniei, acordand gratierea individuala, reprezinta statul in raportul penal si decide in numele acestuia, la renuntarea la un drept al sau, dar in conditiile in care are in acelasi timp si misiunea de a veghea la aplicarea Constitutiei Romaniei.
Mai mult, puterea discretionara a celui ce acorda gratierea individuala, chiar daca este o prerogativa constitutionala, in regimurile semi-prezidentiale, semi-prezidentiale atenuate sau parlamentare cuprinzand elemente de semi-prezidentialism, caracterizate printr-un bicefalism executiv - presedintele republicii, ca sef al statului si primul-ministru, ca sef Guvernului, aceasta este gardata de institutia contrasemnarii actului privind gratierea individuala.
In acord cu aceasta solutie, prin Constitutia Romaniei s-a statuat institutia contrasemnarii de catre Primul ministru, al actului de gratiere individuala.
Asadar, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca decretele privind gratierea individuala sunt acte juridice unilaterale de drept public prin care se manifesta doua vointe, dar care produc acelasi efect si independent de faptul ca acestea sunt numite acte administrative complexe sau acte administrative atipice, cu certitudine aceste acte juridice, nu pot fi asimilate unei alte categorii de acte administrative, fiind rezultatul unor raporturi de natura constitutionala, pe de o parte, intre cei doi sefi ai executivului, pe de alta parte, cu Parlamentul.
Ratiunea obligatiei de a se contrasemna aceste decrete de catre Primul ministru, consta tocmai in exercitarea unui control parlamentar indirect, ce tine de principiul democratiei constitutionale, instituit prin art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.
Presedintele Romaniei, in emiterea actelor ce tin de gratierea individuala (acordare sau revocare), are o putere de apreciere extrem de larga, acesta avand posibilitatea de a solicita, doar "atunci cand socoteste necesar", avize consultative, (iar nu conforme), de la Ministerul Justitiei sau informatii de la diverse autoritati [art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 546/2002], condamnatul neavand un drept subiectiv de a fi gratiat sau de a nu fi gratiat si nici chiar un interes legitim, in sensul art. 52 din Constitutie, ci doar unul faptic, astfel cum corect a retinut si instanta de fond. Corelativ, acesta din urma are chiar libertatea de a refuza gratierea individuala, cand cererea nu a fost facuta de el, cu exceptia prevazuta de lege (art. 11 din Legea nr. 546/2002).
Si in aceste conditii, prin institutia contrasemnarii, astfel cum s-a aratat, Parlamentul exercita un control indirect prin mijlocirea Primului-ministru, care raspunde in fata legislativului.
In consecinta, in ipoteza in care decretele de gratiere sunt considerate acte administrative (complexe sau atipice), acestea nu sunt supuse controlului judecatoresc pe calea contenciosului administrativ, fiind aplicabile dispozitiile art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei si a art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.
De altfel, nu este de neglijat ca din perspectiva dreptului comparat, solutiile tarilor europene sunt majoritare, in sensul exceptarii actelor privind gratierea individuala, de la controlul judiciar. Argumentele in sustinerea acestor solutii sunt numeroase, parte dintre acestea fiind retinute corect si de instanta de fond.
In plus, retinem, insa, si pe cele potrivit carora recunoasterea tezei contrare ar atrage decaderea si apoi, disolutia institutiei gratierii individuale.
Aceasta, cu atat mai mult, cu cat, in general, gratierea individuala are caracter exceptional si o rezonanta diminuata, motiv pentru care si reglementarea ce o vizeaza este destul de restransa.
Faptul ca in anumite perioade un decret de gratiere individuala (sau o revocare a gratierii) are mai multa rezonanta sociala nu poate schimba regimul juridic aplicabil acestuia.
Imprejurarea invocata in cauza, ca celelalte posibilitati constitutionale, de verificare de catre Parlament, a decretelor, nu sunt eficiente datorita succesiunii la putere, sunt chestiuni care exced cadrului litigiului."
, cel cu Baroul Constitutional...
[/quote]