bun gasit la toata lumea...
sunt jurist, sunt din ploiesti si sunt fff curios in legatura cu o chestiune legata de actiunea in revendicare imobiliara prea putin tratata prin manuale si anume proba! vreau sa stiu daca se poate introduce o astfel de actiune fara act de proprietate, doar pe baza certificatelor de mostenitori. parerea mea este ca nu prea se poate; am gasit prin manuale cateva randuri dar caut ceva argumentat mai detaliat!
merci!
proba in actiunea in revendicare imobiliara
-
attorneyatlaw
pai certificatele de mostenitori, atunci cand au fost intocmite si in cuprinsul lor s-a mentionat ca din masa succesorala face parte si imobilul a carui revendicare se doreste, cred ca au avut la baza un act de proprietate asupra imobilului pe numele lui de cuius.
(Altfel nu stiu cum de apare imobilul in certificatele de mostenitori.)
Daca asa stau lucrurile atunci va puteti adresa notarului care a dezbatut succesiunea pentru a va elibera din arhiva notariala un exemplar (copie) al actului pe care l-a avut in vedere. (pentru situatia in care instanta ar solicita un astfel de act)
altfel, avand in vedere ca mostenitorii au devenit proprietari prin succesiune, lucru probat de certificatele de mostenitori, cred ca se poate introduce actiunea in revendicare si numai cu aceste certificate.
PS: daca e vorba de revendicarea unui imobil din cele de prin L10 atunci lucrurile nu mai stau asa.
(Altfel nu stiu cum de apare imobilul in certificatele de mostenitori.)
Daca asa stau lucrurile atunci va puteti adresa notarului care a dezbatut succesiunea pentru a va elibera din arhiva notariala un exemplar (copie) al actului pe care l-a avut in vedere. (pentru situatia in care instanta ar solicita un astfel de act)
altfel, avand in vedere ca mostenitorii au devenit proprietari prin succesiune, lucru probat de certificatele de mostenitori, cred ca se poate introduce actiunea in revendicare si numai cu aceste certificate.
PS: daca e vorba de revendicarea unui imobil din cele de prin L10 atunci lucrurile nu mai stau asa.
-
sscatalin
asa este. in certificatele de mostenitori apare actul prin care au dobandit. Partile chiar l-au invocat dar nu-l mai pot produce din diverse motive. eu am cerut in instanta sa li se puna in vedere sa-l aduca, dar ma rog... Problema este insa ca imobilul respectiv a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica si dupa parerea mea trebuia introdusa actiune pe legea 10. instanta mi-a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii pe acest motiv invocand faptul ca nu poate limita accesul la justitie. aparatoarea mostenitorilor a mai adaugat ca la aparitia legii 10 reclamantii nu aveau actele pentru a depune actiunea... iar acum oricum e tardiv. asta desi imobilul a fost expropriat in anii 70. spuneati ca situatia e difetrita daca imobilul facea obiectul legii 10. in ce fel? si ce as mai putea face acum ?
-
marriadellia
Conceptul actiunii in revendicare a fost formulat de doctrina deoarece Codul civil nu contine prevederi speciale in materia revendicarii imobilelor. El pune in discutie 2 probleme> proba dreptului de proprietate si caracterul imprescriptibil. Prima PROBLEMA - proba dreptului de proprietate incuba reclamantului care pretinde ca este proprietarul imobilului. Aceasta este o regula generala de purtare a proceselor. In acest sens art.1169CCiv. statueaza " Cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca". Revendicarea este intentata impotriva posesorului actual, parat in revendicare si prezumat proprietar pana la proba contrara. Aceasta prezumtie este totusi puternica pentru ca atata timp cat reclamantul nu face dovada dreptului sau de proprietate, actiunea in revendicare nu poate sa aiba sorti de izbanda. Reclamantul trebuie sa justifice in mod pozitiv dreptul pe care il invoca si nu se poate limita sa demonstreze ca paratul este fara drept. Dar aceasta nu inseamna ca nu are nimic de dovedit. Dimpotriva, el este obligat sa produca probe deoarece judecata implica o comparatie a posesiilor si a titlurilor. Poate sa surprinda dar proba dreptului de proprietate nu este deloc o chestiune simpla; de aceea o astfel de proba a fost denumita PROBATIO DIABOLICA 
. Dificultatea principala survine din imprejurarea ca in sistemul nostru de drept inscrisul translativ de proprietate nu poate face dovada deplina a dreptului de proprietate decat daca emana de la adevaratul proprietar. Dar pentru ca o persoana sa fie considerata cu adevarat proprietar trebuie sa dovedeasca ca a dobandit bunul tot de la un adevarat proprietar si asa mai departe urcand la infinit lantul transmisiunilor. Daca exista doar unul singur care nu a fost proprietar, toti cei care i-au succedat nu puteau sa dobandeasca imobilul in mod legal. Altfel spus, revendicantul trebuie sa dovedeasca ca toti transmitatorii anteriori au avut calitatea de adevarati proprietari ceea ce cel mai adesea e imposibil. De aceea in sistemul Codului civil singura dovada deplina si absoluta a dreptului de proprietate imobiliara o constituie uzucapiunea.
Aici poti sa te iei dupa faptul ca exista in doctrina si in jurisprudenta cateva "reguli" pentru atenuarea acestor dificultati despre care ti-am vorbit in prealabil> referitor la titlul de proprietate, daca nu ai cunostinta despre ce e vorba iti voi scrie mai pe larg, dar da-mi de stire.In mare, principiul de care iti vorbeam este acela ca proba proprietatii imobiliare este libera, ca proba ceruta unei parti nu este proba absoluta a dreptului de proprietate, ci o proba relativa, dreptul mai probabil decat cel al adversarului. Aprecierea se va face si prin prezumtii de fapt care se grupeaza in jurul a doua notiuni: posesia si titlul.Titlul trebuie sa fie un act translativ de proprietate sau un act declarativ, in cazul tau cred ca exista un testament sau o donatie?- este suficient ca el sa faca verosimil dreptul invocat.
TU, poate vei intampina o problema, pe care da-mi voie sa ti-o impartasesc, nu de altceva, dar uneori e bine sa fi cu garda sus.
- Paratul poate face dovada ca din actele pe care se bazeaza hotararea de partaj succesoral rezulta ca tu, sau cel care revendica nu face parte din masa succesorala.
. Dificultatea principala survine din imprejurarea ca in sistemul nostru de drept inscrisul translativ de proprietate nu poate face dovada deplina a dreptului de proprietate decat daca emana de la adevaratul proprietar. Dar pentru ca o persoana sa fie considerata cu adevarat proprietar trebuie sa dovedeasca ca a dobandit bunul tot de la un adevarat proprietar si asa mai departe urcand la infinit lantul transmisiunilor. Daca exista doar unul singur care nu a fost proprietar, toti cei care i-au succedat nu puteau sa dobandeasca imobilul in mod legal. Altfel spus, revendicantul trebuie sa dovedeasca ca toti transmitatorii anteriori au avut calitatea de adevarati proprietari ceea ce cel mai adesea e imposibil. De aceea in sistemul Codului civil singura dovada deplina si absoluta a dreptului de proprietate imobiliara o constituie uzucapiunea. Aici poti sa te iei dupa faptul ca exista in doctrina si in jurisprudenta cateva "reguli" pentru atenuarea acestor dificultati despre care ti-am vorbit in prealabil> referitor la titlul de proprietate, daca nu ai cunostinta despre ce e vorba iti voi scrie mai pe larg, dar da-mi de stire.In mare, principiul de care iti vorbeam este acela ca proba proprietatii imobiliare este libera, ca proba ceruta unei parti nu este proba absoluta a dreptului de proprietate, ci o proba relativa, dreptul mai probabil decat cel al adversarului. Aprecierea se va face si prin prezumtii de fapt care se grupeaza in jurul a doua notiuni: posesia si titlul.Titlul trebuie sa fie un act translativ de proprietate sau un act declarativ, in cazul tau cred ca exista un testament sau o donatie?- este suficient ca el sa faca verosimil dreptul invocat.
TU, poate vei intampina o problema, pe care da-mi voie sa ti-o impartasesc, nu de altceva, dar uneori e bine sa fi cu garda sus.
- Paratul poate face dovada ca din actele pe care se bazeaza hotararea de partaj succesoral rezulta ca tu, sau cel care revendica nu face parte din masa succesorala.
-
sscatalin
merci de raspuns.
chestiunile legate de probatio diabolica le cunosteam, dar nu-mi prea sunt de folos pentru moment. nu am inteles prea bine la ce te refereai cu problema aceea:paratul poate sa demonstreze ca bunul nu facea parte din masa succesorala(am priceput bine?).chiar asta ma intereseaza.cum poate face aceasta proba?
poti sa-mi raspunzi curand?
chestiunile legate de probatio diabolica le cunosteam, dar nu-mi prea sunt de folos pentru moment. nu am inteles prea bine la ce te refereai cu problema aceea:paratul poate sa demonstreze ca bunul nu facea parte din masa succesorala(am priceput bine?).chiar asta ma intereseaza.cum poate face aceasta proba?
poti sa-mi raspunzi curand?
-
marriadellia
cu multa placere... Scuze pentru
Asa cum am mai spus proba deplina, absoluta a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobandire a proprietatii cum ar fi uzucapiunea si ocupatia, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de proba. Acestea (declarative sau translative) au caracterul unor simple prezumtii ale dreptului de proprietate deduse din insasi existenta lor si care nu impiedica proba contrara, la staruinta posesorului sau din oficiu in exercitarea rolului activ al instantei, pentru aflarea adevarului.
Asa cum am mai spus proba deplina, absoluta a dreptului de proprietate o constituie modurile originare de dobandire a proprietatii cum ar fi uzucapiunea si ocupatia, iar nu titlurile care constituie doar mijloace relative de proba. Acestea (declarative sau translative) au caracterul unor simple prezumtii ale dreptului de proprietate deduse din insasi existenta lor si care nu impiedica proba contrara, la staruinta posesorului sau din oficiu in exercitarea rolului activ al instantei, pentru aflarea adevarului.
-
attorneyatlaw
-
sscatalin
iata motivarea cu care am castigat dosarul asta. va afisez aici doar cele referitoare la dovedirea dreptului de proprietate cu certificatele de mostenitor. opinia mea a fost ca nu sunt suficiente. tribunalul prahova a zis la fel:
1. Pentru inceput institutia noastra a invocat exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei care nu a facut dovada dreptului de proprietate. Certificatele de mostenitor nu pot face prin ele insele dovada de plin drept a dreptului de proprietate si nu constituie un titlu de proprietate! Asa fiind, certificatul de mostenitor nu face dovada ca bunurile in cauza au fost proprietatea lui de cujus si, ca urmare a transmisiunii succesorale, sunt proprietatea mostenitorului in lotul caruia se afla aceste bunuri. Certificatul de mostenitor nu constituie un titlu de proprietate nici intre cei care au consimtit la eliberarea lui, si cu atat mai putin, fata de tertele persoane. El face doar dovada calitatii lor de a dobandi prin succesiune acele bunuri numai daca ele au apartinut celui despre a carui mostenire este vorba. Certificatul de mostenitor nu are, deci, calitatea de a fi un act din categoria acelora translative de proprietate. Pentru a se constata dreptul de proprietate al mostenitorilor asupra bunurilor, certificatele de mostenitor trebuie coroborate cu actele de proprietate in baza carora de cujusul a devenit proprietar al bunurilor lasate mostenire. In certificatul de mostenitor incheiat la 8 aprilie 1987 (fila 3), prin care este numita unica mostenitoare Sitaru Gena, se mentioneaza la categoria de bunuri imobile: "dreptul de folosinta ( subl. n.) asupra terenului atribuit in folosinta, situat in Ploiesti str. Democratiei plus locuinta situata pe terenul de mai sus : 4 camere, 3 holuri si WC, debara, camara, cumparata cu actul autentificat nr 12 202/1983 transcris 4432-4433/1983 ( subl. n.)". Acest act este cel care poate face dovada dreptului de proprietate al numitei Militaru Niculina, cea pe care o mosteneste reclamanta. Daca acest act nu poate fi produs in fata instantei nu se poate retine o prezumtie de existenta a lui, ci dimpotriva o prezumtie contrara!
Invederam instantei faptul ca si doctrina (a se vedea Francisc Deak- Tratat de drept succesoral, ed. Actami, Bucuresti, 1999, p. 539 si Dumitru Macovei- Drept civi.Contracte.Succesiuni, ed Junimea, Iasi, 2000, p.519-520) a fost de aceeasi parere cand s-a referit la puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. Astfel se admite ca certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada proprietatii, nu constituie fata de terti un titlu de proprietate, caci notarul nu are caderea sa certifice calitatea de proprietar a celui care lasa mostenirea, ci numai calitatea de mostenitor si a cotei sau bunurilor (impartite prin buna invoiala) care se cuvin fiecarui mostenitor in parte (art. 88 alin 1 din Legeea 36/1995). "&...Certificatul de mostenitor nu face proba dreptului de proprietate, respectiv nu constituie dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului I-au apartinut acestuia in proprietate care apoi, prin efectul mostenirii, au fost transferate in patrimoniul succesorului."
1. Pentru inceput institutia noastra a invocat exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei care nu a facut dovada dreptului de proprietate. Certificatele de mostenitor nu pot face prin ele insele dovada de plin drept a dreptului de proprietate si nu constituie un titlu de proprietate! Asa fiind, certificatul de mostenitor nu face dovada ca bunurile in cauza au fost proprietatea lui de cujus si, ca urmare a transmisiunii succesorale, sunt proprietatea mostenitorului in lotul caruia se afla aceste bunuri. Certificatul de mostenitor nu constituie un titlu de proprietate nici intre cei care au consimtit la eliberarea lui, si cu atat mai putin, fata de tertele persoane. El face doar dovada calitatii lor de a dobandi prin succesiune acele bunuri numai daca ele au apartinut celui despre a carui mostenire este vorba. Certificatul de mostenitor nu are, deci, calitatea de a fi un act din categoria acelora translative de proprietate. Pentru a se constata dreptul de proprietate al mostenitorilor asupra bunurilor, certificatele de mostenitor trebuie coroborate cu actele de proprietate in baza carora de cujusul a devenit proprietar al bunurilor lasate mostenire. In certificatul de mostenitor incheiat la 8 aprilie 1987 (fila 3), prin care este numita unica mostenitoare Sitaru Gena, se mentioneaza la categoria de bunuri imobile: "dreptul de folosinta ( subl. n.) asupra terenului atribuit in folosinta, situat in Ploiesti str. Democratiei plus locuinta situata pe terenul de mai sus : 4 camere, 3 holuri si WC, debara, camara, cumparata cu actul autentificat nr 12 202/1983 transcris 4432-4433/1983 ( subl. n.)". Acest act este cel care poate face dovada dreptului de proprietate al numitei Militaru Niculina, cea pe care o mosteneste reclamanta. Daca acest act nu poate fi produs in fata instantei nu se poate retine o prezumtie de existenta a lui, ci dimpotriva o prezumtie contrara!
Invederam instantei faptul ca si doctrina (a se vedea Francisc Deak- Tratat de drept succesoral, ed. Actami, Bucuresti, 1999, p. 539 si Dumitru Macovei- Drept civi.Contracte.Succesiuni, ed Junimea, Iasi, 2000, p.519-520) a fost de aceeasi parere cand s-a referit la puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. Astfel se admite ca certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada proprietatii, nu constituie fata de terti un titlu de proprietate, caci notarul nu are caderea sa certifice calitatea de proprietar a celui care lasa mostenirea, ci numai calitatea de mostenitor si a cotei sau bunurilor (impartite prin buna invoiala) care se cuvin fiecarui mostenitor in parte (art. 88 alin 1 din Legeea 36/1995). "&...Certificatul de mostenitor nu face proba dreptului de proprietate, respectiv nu constituie dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului I-au apartinut acestuia in proprietate care apoi, prin efectul mostenirii, au fost transferate in patrimoniul succesorului."
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 2 guests