fond, concluzii, dezbateri
fond, concluzii, dezbateri
Ce inseamna " a pune concluzii? " . " instantza de fond", "dezbateri pe fond" ...ce-s "sintagmele" astea? De unde incepe una si unde se termina alta? Ce cuprind ele? Exista vreo ordine? Care este diferentza ? Sunt nedumerit. Am intreabat 3 pers care evident ca mi-au dat cel putin tot atatea raspunsuri dar diferite. Probabil sunt chestii banale dar mie imi dau dureri de cap :)). Multumesc !
La fel de multe dureri de cap mi-au provocat si mie atunci cand am fost aruncata, fara nici cea mai mica experienta, in valtoarea justitiei, de aceea am sa incerc, pe cat se poate, sa te lamuresc. In fond, e greu doar pana ajungi sa ai contact personal cu procedura in instanta.
"A pune concluzii" inseamna a sustine oral motivele pentru care vrei ca instanta sa admita cererea ta sau sa respinga cererea adversarului. Orice cerere adresata instantei trebuie discutata de catre parti, in contradictoriu, iar argumentele pro si contra cu privire la temeinicia unei anumite cerere poarta numele de concluzii. Numai dupa ce instanta primeste concluziile partilor sau, cel putin, li s-a acordat posibilitatea sa vina si sa-si prezinte concluziile, prin indeplinirea in mod legal a procedurii de citare, chiar daca partea lipseste, instanta se poate pronunta cu privire la cererea respectiva, in sensul admiterii sau respingerii sale, bineinteles cu aratarea elementelor care au dus la formarea acestei convingeri. De retinut ca este vorba despre orice cerere formulata in cursul procesului, deci chiar si o simpla cerere de amanare pentru lipsa de aparare. Partile prezente sunt invitate de catre instanta sa-si spuna opinia si aceasta inseamna ca "pun concluzii".
Concluziile finale se pun in momentul epizarii probatiunii, adica atunci cand toate probele cerute de parti sau solicitate de instanta au fost administrate, iar aceste concluzii finale reprezinta, de fapt, dezbaterile pe fondul litigiului. In acest moment nu se mai discuta chestiuni de procedura, ci se discuta efectiv cine si de ce are sau n-are dreptate, din punctul de vedere al situatiei de fapt, asa cum a fost dovedita, reflectata in planul dreptului material, al normelor juridice care reglementeaza respectiva chestiune de fapt. Acum se analizeaza in contradictoriu intreg probatoriul administrat. Instanta va ramane in pronuntare, adica va transa litigiul printr-o hotarare care dezleaga fondul acestui litigiu, in sensul ca se constata daca dreptul pretins exista sau nu. Daca dreptul exista cererea va fi admisa, daca nu exista, cererea va fi respinsa ca netemeinica.
Instanta de fond este instanta care pronunta o asemenea hotarare, prin care dezleaga fondul litigiului dintre parti, adica cine are dreptate si cine nu. Instante de fond sunt prima instanta si instanta de apel. Instanta de recurs nu este instanta de fond, pentru ca in recurs se verifica hotararea atacata doar strict prin prisma motivelor prevazute de lege, fara a putea fi aduse in discutie alte aspecte, cu exceptia recursului promovat impotriva unei hotarari neapelabile, dar si-n acest caz recursul isi pastreaza caracterul de cale extraordinara de atac. Mai precizez ca aceste lucruri sunt valabile doar in procedura civila. In procedura penala recursul este o cale ordinara de atac.
"A pune concluzii" inseamna a sustine oral motivele pentru care vrei ca instanta sa admita cererea ta sau sa respinga cererea adversarului. Orice cerere adresata instantei trebuie discutata de catre parti, in contradictoriu, iar argumentele pro si contra cu privire la temeinicia unei anumite cerere poarta numele de concluzii. Numai dupa ce instanta primeste concluziile partilor sau, cel putin, li s-a acordat posibilitatea sa vina si sa-si prezinte concluziile, prin indeplinirea in mod legal a procedurii de citare, chiar daca partea lipseste, instanta se poate pronunta cu privire la cererea respectiva, in sensul admiterii sau respingerii sale, bineinteles cu aratarea elementelor care au dus la formarea acestei convingeri. De retinut ca este vorba despre orice cerere formulata in cursul procesului, deci chiar si o simpla cerere de amanare pentru lipsa de aparare. Partile prezente sunt invitate de catre instanta sa-si spuna opinia si aceasta inseamna ca "pun concluzii".
Concluziile finale se pun in momentul epizarii probatiunii, adica atunci cand toate probele cerute de parti sau solicitate de instanta au fost administrate, iar aceste concluzii finale reprezinta, de fapt, dezbaterile pe fondul litigiului. In acest moment nu se mai discuta chestiuni de procedura, ci se discuta efectiv cine si de ce are sau n-are dreptate, din punctul de vedere al situatiei de fapt, asa cum a fost dovedita, reflectata in planul dreptului material, al normelor juridice care reglementeaza respectiva chestiune de fapt. Acum se analizeaza in contradictoriu intreg probatoriul administrat. Instanta va ramane in pronuntare, adica va transa litigiul printr-o hotarare care dezleaga fondul acestui litigiu, in sensul ca se constata daca dreptul pretins exista sau nu. Daca dreptul exista cererea va fi admisa, daca nu exista, cererea va fi respinsa ca netemeinica.
Instanta de fond este instanta care pronunta o asemenea hotarare, prin care dezleaga fondul litigiului dintre parti, adica cine are dreptate si cine nu. Instante de fond sunt prima instanta si instanta de apel. Instanta de recurs nu este instanta de fond, pentru ca in recurs se verifica hotararea atacata doar strict prin prisma motivelor prevazute de lege, fara a putea fi aduse in discutie alte aspecte, cu exceptia recursului promovat impotriva unei hotarari neapelabile, dar si-n acest caz recursul isi pastreaza caracterul de cale extraordinara de atac. Mai precizez ca aceste lucruri sunt valabile doar in procedura civila. In procedura penala recursul este o cale ordinara de atac.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 5 guests