Salut !
Sunt membru nou si am nevoie de ajutor la probleme vechi.
"X" este achitat la prima instanta si in apel. Parchetul face recurs si cere casare si trimitere spre rejudecare. " X" cere respingerea recursului parchetului. Curtea admite recursul parchetului, caseaza ambele hotarari si " rejudecand" il condamna pe "X" la inchisoare 1 an cu executare. Aceasta Hotarare este data in recurs si nu stiu daca mai poate fi atacata si cu ce... in aceste conditii ?INstanta a incalcat prevederile art. 385 ind.16, 385 ind.17al 3 si 5n adica nu a mentionat in Decizie probele ce urmeaza a fi administrate si nici nu a fixat alt termen pentru rejudecare. Fara A MAI ADMINISTRA NICI UN PROBATORIU, CURTEA IL CONDAMNA PE "x" CARE A FOST ACHITAT ANTERIOR DE CELELALTE INSTANTE.
"X" este real si a fost comdamnat azi . Mai exista vre-o cale de atac, chiar si pt nerespectarea procedurii, sau asteapta sa fie ridicat.
Daca instanta ar fi dat ce s-a cerut, recte ar fi casat cu trimitere la prima instanta "X" mai avea calea apelului, recursului...
Ce mai poate sa faca "X" ?
help !!!
-
excalibur
Vezi daca te poti incadra in vreunul din motivele de mai jos:
Cazurile de contestatie in anulare
ART. 386
Impotriva hotaririlor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
a) cind procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
b) cind partea dovedeçte ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta çi de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;
c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f)-i^1), cu privire la care existau probe in dosar;
d) cind impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotariri definitive pentru aceeaçi fapta.
Cazurile de revizuire
ART. 394
Revizuirea poate fi ceruta cind:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a savirsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;
c) un inscris care a servit ca temei al hotaririi a carei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;
e) cind doua sau mai multe hotariri judecatoreçti definitive nu se pot concilia.
Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotaririi de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.
Cazurile de la lit. b), c) çi d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotariri nelegale sau netemeinice.
in cazul prevazut de lit. e), toate hotaririle care nu se pot concilia sint supuse revizuirii.
Cazurile de contestatie in anulare
ART. 386
Impotriva hotaririlor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
a) cind procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
b) cind partea dovedeçte ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta çi de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;
c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f)-i^1), cu privire la care existau probe in dosar;
d) cind impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotariri definitive pentru aceeaçi fapta.
Cazurile de revizuire
ART. 394
Revizuirea poate fi ceruta cind:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a savirsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;
c) un inscris care a servit ca temei al hotaririi a carei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;
e) cind doua sau mai multe hotariri judecatoreçti definitive nu se pot concilia.
Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotaririi de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.
Cazurile de la lit. b), c) çi d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotariri nelegale sau netemeinice.
in cazul prevazut de lit. e), toate hotaririle care nu se pot concilia sint supuse revizuirii.
-
fira
-
iulia-lex
1. Nu i-a dat cu suspendare pt ca este recidivist.
2. Nu cred ca se incadreaza in nici unul din cazurile de revizuire sau contestatie in anulare, desi e primul aspect pe care l-am verificat, multumesc pentru sugestii lui Excalibur. Incearca te rog ceva inovator, ti-am urmarit cu interes interventiile de pe forum, si din ce am observat esti tare la teorie. Problema mea e una de teorie, si incalcarea tepriei in practica de catre instanta , dar nu stiu cum poate fi amendata procedural aceasta incalcare, despre care banuiesc ca ar fi una de ordine publica. Astfel : desi la art.385 ind. 16si 17 CPP se arata ca atunci cand retine cauza spre rejudecare, instanta de recurs se va pronunta prin decizie si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate (deoarece judeca fondul cauzei in acest caz ) si va fixa termen pt rejudecare, instanta in cauza s-a pronuntat si a condamnat pe inculpat pe baza probelor administrate de instantele inferioare, care pe baza acelorasi probe l-au achitat. Nu s-a luat declaratie inculpatului, nu s-au citat, nici audiat martori, nu s-au administrat expertize, nu s-a luat declaratie de parte vatamata, aceasta a fost doar intrebata cum doreste sa procedeze instanta cu recursul parchetului (si a declarat ca acesta trebuie respins deorece fapta nu exista ).
2. Nu cred ca se incadreaza in nici unul din cazurile de revizuire sau contestatie in anulare, desi e primul aspect pe care l-am verificat, multumesc pentru sugestii lui Excalibur. Incearca te rog ceva inovator, ti-am urmarit cu interes interventiile de pe forum, si din ce am observat esti tare la teorie. Problema mea e una de teorie, si incalcarea tepriei in practica de catre instanta , dar nu stiu cum poate fi amendata procedural aceasta incalcare, despre care banuiesc ca ar fi una de ordine publica. Astfel : desi la art.385 ind. 16si 17 CPP se arata ca atunci cand retine cauza spre rejudecare, instanta de recurs se va pronunta prin decizie si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate (deoarece judeca fondul cauzei in acest caz ) si va fixa termen pt rejudecare, instanta in cauza s-a pronuntat si a condamnat pe inculpat pe baza probelor administrate de instantele inferioare, care pe baza acelorasi probe l-au achitat. Nu s-a luat declaratie inculpatului, nu s-au citat, nici audiat martori, nu s-au administrat expertize, nu s-a luat declaratie de parte vatamata, aceasta a fost doar intrebata cum doreste sa procedeze instanta cu recursul parchetului (si a declarat ca acesta trebuie respins deorece fapta nu exista ).
-
iulia-lex
Mai multe detalii despre caz :
"X" al meu vine baut acasa si isi i-a sotia la bataie. Nepoata de sora a acesteia , care se afla le ei acasa intervine si o incaseaza si ea. Pt ca nu e prima data cand se intampla acest lucru, cele doua ii promit lui "X" ca se vor razbuna si merg la politie unde il reclama pt. viol, perversiuni sexuale si coruptie sexuala asupra nepoatei (aceasta avea atunci 15 ani ), stiind ca pentru a interveni politia intr-o familie e nevoie de ceva mai mult decat de o reclamatie pt. bataie, caci mai facusera cateva de acest fel si n-a intervenit nici un "organ". Cauza ajunge in instanta iar agresatele, realizand gravitatea acuzatie, arata cum s-au petrecut in realitate faptele. Ramane un singur martor in tot probatoriul, care stia de la minora ca aceasta a fost agresata de unchiul ei. Judecatoria il achita pe inculpat pe motiv ca fapta de care a fost acuzat nu a fost dovedita si prezumtia de nevinovatie nu a putut fi inlaturata.
Parchetul face apel pt ca o achitare denota incompetenta procurorului in a ancheta fapta. Tribunalul respinge apelul parchetului si mentine Hot. primei instante.
Parchetul face recurs si cere casarea ambelor hotarari si trimiterea spre rejudecare la prima instanta pt urmat. Motive: - 1.minora nu a avut asistenta din oficiu, desi nu este obligatoriu, dar parchetul considera asta necesar. -2. s-a judecat in sedinta publica, fapt ce a determinat minora sa revina la declaratii, de frica sau de rusine. -3. nu s-a admis cererea parchetului de a se face o expertiza psihologica ori macar un control medical pt. a se stabili ce prejudicii morale i-a produs agresiunea exercitata asupra sa. ( instanta a respins aceasta cerere pe motiv ca nu e obligatorie expertixa psihiatrica decat in cazul inculpatilor minori, si ca daca parchetul a considerat-o necesara, era liber sa o dispuna in faza cercetarilor penale )
CURTEA, fara sa faca nimic din ce nu au facut instantele de fond : aparator din oficiu pt partea vatamata minora, sedinta secreta, expertiza psihologica ori psihiatrica, fara sa audieze nemijlocit martori, il condmna pe inculpat la inchisoare.
Eu, ca un bun (prost, in realitate ) avocat, mi-am asigurat clientul ca cel mai rau lucru care se poate intampla este trimiterea dosarului la prima instanta si fixarea limitelor intre care aceasta va rejudeca, dar ca, CEL MAI SIGUR, recursul parchetului va fi respins si solutiile instantelor de fond se vor mentine. Acum sincera sa fiu sunt asa de scarbita de actul de justitie incat inclin sa cred ca , daca as fi putut prevedea ca normele de procedura penela nu trebuie respectate si de completul de judecata si ca asa ceva s-ar putea intampla, mi-as fi indrumat clientul spre un alt avocat cu sugestia de a da spaga cat I se cere sau cat considera el ca valoreaza un an de libertate, si asta numai pt. a beneficia de un proces in care judecatorul aplica legea.
Dati-mi va rog ceva sugestii juridice !!! In afara celor doua variante posibile (a-l conduce la penitenciar sau la frontiera ) pot sa mai incerc o cale de atac, si care???, pe motiv ca in recurs instanta s-a pronuntat fara rejudecare si cu incalcarea principiilor dr.proc. pen., vezi aflarea adevarului, rolul activ al instantei si alte utopii numai bune de pacalit studenti la drept ?
"X" al meu vine baut acasa si isi i-a sotia la bataie. Nepoata de sora a acesteia , care se afla le ei acasa intervine si o incaseaza si ea. Pt ca nu e prima data cand se intampla acest lucru, cele doua ii promit lui "X" ca se vor razbuna si merg la politie unde il reclama pt. viol, perversiuni sexuale si coruptie sexuala asupra nepoatei (aceasta avea atunci 15 ani ), stiind ca pentru a interveni politia intr-o familie e nevoie de ceva mai mult decat de o reclamatie pt. bataie, caci mai facusera cateva de acest fel si n-a intervenit nici un "organ". Cauza ajunge in instanta iar agresatele, realizand gravitatea acuzatie, arata cum s-au petrecut in realitate faptele. Ramane un singur martor in tot probatoriul, care stia de la minora ca aceasta a fost agresata de unchiul ei. Judecatoria il achita pe inculpat pe motiv ca fapta de care a fost acuzat nu a fost dovedita si prezumtia de nevinovatie nu a putut fi inlaturata.
Parchetul face apel pt ca o achitare denota incompetenta procurorului in a ancheta fapta. Tribunalul respinge apelul parchetului si mentine Hot. primei instante.
Parchetul face recurs si cere casarea ambelor hotarari si trimiterea spre rejudecare la prima instanta pt urmat. Motive: - 1.minora nu a avut asistenta din oficiu, desi nu este obligatoriu, dar parchetul considera asta necesar. -2. s-a judecat in sedinta publica, fapt ce a determinat minora sa revina la declaratii, de frica sau de rusine. -3. nu s-a admis cererea parchetului de a se face o expertiza psihologica ori macar un control medical pt. a se stabili ce prejudicii morale i-a produs agresiunea exercitata asupra sa. ( instanta a respins aceasta cerere pe motiv ca nu e obligatorie expertixa psihiatrica decat in cazul inculpatilor minori, si ca daca parchetul a considerat-o necesara, era liber sa o dispuna in faza cercetarilor penale )
CURTEA, fara sa faca nimic din ce nu au facut instantele de fond : aparator din oficiu pt partea vatamata minora, sedinta secreta, expertiza psihologica ori psihiatrica, fara sa audieze nemijlocit martori, il condmna pe inculpat la inchisoare.
Eu, ca un bun (prost, in realitate ) avocat, mi-am asigurat clientul ca cel mai rau lucru care se poate intampla este trimiterea dosarului la prima instanta si fixarea limitelor intre care aceasta va rejudeca, dar ca, CEL MAI SIGUR, recursul parchetului va fi respins si solutiile instantelor de fond se vor mentine. Acum sincera sa fiu sunt asa de scarbita de actul de justitie incat inclin sa cred ca , daca as fi putut prevedea ca normele de procedura penela nu trebuie respectate si de completul de judecata si ca asa ceva s-ar putea intampla, mi-as fi indrumat clientul spre un alt avocat cu sugestia de a da spaga cat I se cere sau cat considera el ca valoreaza un an de libertate, si asta numai pt. a beneficia de un proces in care judecatorul aplica legea.
Dati-mi va rog ceva sugestii juridice !!! In afara celor doua variante posibile (a-l conduce la penitenciar sau la frontiera ) pot sa mai incerc o cale de atac, si care???, pe motiv ca in recurs instanta s-a pronuntat fara rejudecare si cu incalcarea principiilor dr.proc. pen., vezi aflarea adevarului, rolul activ al instantei si alte utopii numai bune de pacalit studenti la drept ?
-
excalibur
-
iulia-lex
-
excalibur
-
mariuca
trista situatie, m-am tot uitat la caile extraordinare..motivele pt. care s-ar poate admite vreo una dintre ele...
se pare ca hotarerea a fost casata datorita acestor"vicii de procedura" (asistenta obligatorie a partii vatamate, sedinta publica...) si totusi CPP prevede clar care sunt situatiile de asistenta juridica obligatorie...
se pare ca hotarerea a fost casata datorita acestor"vicii de procedura" (asistenta obligatorie a partii vatamate, sedinta publica...) si totusi CPP prevede clar care sunt situatiile de asistenta juridica obligatorie...
-
iulia-lex
mariuca, dar ce zici de viciile de procedura in procedura rejudecarii cauzei in de catre instanta de recurs ? Nici aici nu a avut aparator partea vatamata, ba chiar nici nu i s-a luat nici o declaratie, i s-a cerut doar parerea. Daca ai ocazia, citeste art. de la recurs, respectiv obligatia instantei de a administra (direct si nemijlocit cu propriile urechi ) ceva probe. Eu nu cred ca instanta de recurs pote comdamna pe inculpat folosind exclusiv probele ce au stat la baza achitarii lui. Parca mai lipseste ceva...
-
excalibur
Uite un extras din Hotararea CEDO in cauza Constantinescu v. Romania:
57. Curtea reaminteste ca in speta competentele Tribunalului Bucuresti, ca instanta de recurs, sunt stabilite prin art. 385^15 si 385^16 din Codul de procedura penala. Conform art. 385^15 , tribunalul, ca instanta de recurs, nu era obligat sa pronunte o noua hotarare pe fond, dar avea aceasta posibilitate. La 10 octombrie 1994 Tribunalul Bucuresti a casat hotararea din 18 martie 1994 si a pronuntat o noua hotarare pe fond. Fata de dispozitiile legale citate mai sus procedura desfasurata la Tribunalul Bucuresti a fost o procedura complexa, asemanatoare unei proceduri de fond, instanta analizand atat situatia de fapt, cat si problemele de drept. Tribunalul putea fie sa confirme achitarea reclamantului, fie sa il condamne, dupa o examinare completa a problemei vinovatiei sau a nevinovatiei, administrand la nevoie noi mijloace de proba (paragraful 37 de mai sus).
58. Curtea constata ca in cauza, dupa ce a casat hotararea prin care s-a dispus achitarea, Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat cu privire la temeinicia acuzatiei, constatand ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de calomnie, fara sa il audieze nemijlocit. Curtea nu poate accepta punctul de vedere al Guvernului, conform caruia este suficient faptul ca inculpatului i s-a acordat ultimul cuvant. Pe de alta parte Curtea subliniaza ca exista diferente intre sustinerile reclamantului si ale Guvernului referitoare la faptul acordarii cuvantului. Se mai retine ca dreptul acuzatului de a avea ultimul cuvant are o importanta semnificativa, dar acest drept nu poate fi confundat cu dreptul de a fi audiat in timpul dezbaterilor de catre o instanta.
59. Prin urmare, Curtea constata ca Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat cu privire la temeinicia acuzatiei si l-a condamnat pe reclamant pentru savarsirea infractiunii de calomnie fara ca acesta sa fi fost audiat si fara a i se permite sa aduca probe in aparare. Curtea apreciaza ca tribunalul trebuia sa il audieze pe reclamant avand in vedere mai ales faptul ca a dispus pentru prima data condamnarea.
60. Aceasta cerinta nu a fost satisfacuta, motiv pentru care Curtea constata ca a existat o incalcare a art. 6 alin. 1. In aceste conditii ea nu considera utila o examinare suplimentara care sa stabileasca daca alte elemente ale procedurii din fata Tribunalului Bucuresti erau conforme sau nu cu aceasta prevedere.
61. A existat deci o incalcare a art. 6 alin. 1 din conventie.
57. Curtea reaminteste ca in speta competentele Tribunalului Bucuresti, ca instanta de recurs, sunt stabilite prin art. 385^15 si 385^16 din Codul de procedura penala. Conform art. 385^15 , tribunalul, ca instanta de recurs, nu era obligat sa pronunte o noua hotarare pe fond, dar avea aceasta posibilitate. La 10 octombrie 1994 Tribunalul Bucuresti a casat hotararea din 18 martie 1994 si a pronuntat o noua hotarare pe fond. Fata de dispozitiile legale citate mai sus procedura desfasurata la Tribunalul Bucuresti a fost o procedura complexa, asemanatoare unei proceduri de fond, instanta analizand atat situatia de fapt, cat si problemele de drept. Tribunalul putea fie sa confirme achitarea reclamantului, fie sa il condamne, dupa o examinare completa a problemei vinovatiei sau a nevinovatiei, administrand la nevoie noi mijloace de proba (paragraful 37 de mai sus).
58. Curtea constata ca in cauza, dupa ce a casat hotararea prin care s-a dispus achitarea, Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat cu privire la temeinicia acuzatiei, constatand ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de calomnie, fara sa il audieze nemijlocit. Curtea nu poate accepta punctul de vedere al Guvernului, conform caruia este suficient faptul ca inculpatului i s-a acordat ultimul cuvant. Pe de alta parte Curtea subliniaza ca exista diferente intre sustinerile reclamantului si ale Guvernului referitoare la faptul acordarii cuvantului. Se mai retine ca dreptul acuzatului de a avea ultimul cuvant are o importanta semnificativa, dar acest drept nu poate fi confundat cu dreptul de a fi audiat in timpul dezbaterilor de catre o instanta.
59. Prin urmare, Curtea constata ca Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat cu privire la temeinicia acuzatiei si l-a condamnat pe reclamant pentru savarsirea infractiunii de calomnie fara ca acesta sa fi fost audiat si fara a i se permite sa aduca probe in aparare. Curtea apreciaza ca tribunalul trebuia sa il audieze pe reclamant avand in vedere mai ales faptul ca a dispus pentru prima data condamnarea.
60. Aceasta cerinta nu a fost satisfacuta, motiv pentru care Curtea constata ca a existat o incalcare a art. 6 alin. 1. In aceste conditii ea nu considera utila o examinare suplimentara care sa stabileasca daca alte elemente ale procedurii din fata Tribunalului Bucuresti erau conforme sau nu cu aceasta prevedere.
61. A existat deci o incalcare a art. 6 alin. 1 din conventie.
-
iulia-lex
Multumesc frumos, Excalibur !
Ca sa introduc o Actiune la CEDO este necesar sa parcurg si toate celelate cai extraordinare de atac din dreptul romanesc, respectiv contestatie in anulare si revizuire, desi nu se incadreaza in nici unul din cazurile prevazute in CPP, doar pt a demonstra toate caile de atac din tara ?
Ca sa introduc o Actiune la CEDO este necesar sa parcurg si toate celelate cai extraordinare de atac din dreptul romanesc, respectiv contestatie in anulare si revizuire, desi nu se incadreaza in nici unul din cazurile prevazute in CPP, doar pt a demonstra toate caile de atac din tara ?
-
excalibur
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 8 guests