Ati citit actul de sesizare al ICCJ?
Eu l-am citit si m-a lasat "masca".
Ma tot intreb daca oamenii astia isi urmaresc in mod constient propriul interes sau chiar cred ca sunt impartiali.
Eu nu vreau sa treaca legile pentru ca nu-mi convin prevederile cu intratul direct pe post numai pe baza de interviu.
Hot. ICCJ vs. Pachetul Reformei Justitiei - textul integral
-
norocel
-
attorneyatlaw
-
norocel
-
sebi77
Curtea Constitutionala a admis, miercuri, exceptii ridicate de instanta suprema, PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului, respingandu-le insa pe cele referitoare la modul de adoptare al acestuia si la proprietate.
Prezentam textul integral al comunicatului remis MEDIAFAX de Curtea Constitutionala:
"In temeiul art. 146 lit. a din Constitutia Romaniei, Curtea Constitutionala a fost sesizata de un numar de 101 deputati si 39 senatori, de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, precum si de un grup de 25 de senatori, in legatura cu neconstitutionalitatea Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, adoptata prin procedura angajarii raspunderii Guvernului, in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului din 22 iunie 2005.
In cadrul sedintei din data de 6 iulie 2005, Curtea Constitutionala, luand in dezbatere cele trei sesizari, conexate in cadrul unui singur dosar, s-a pronuntat dupa cum urmeaza:
1. Curtea a respins criticile de neconstitutionalitate privitoare la procedura de adoptare a acestui proiect de act normativ, tinand seama de jurisprudenta anterioara in materie, precum si de faptul ca proiectele legislative de modificare sau abrogare a unor legi pot avea un continut complex. Prin urmare, s-a constatat ca legea a fost adoptata cu respectarea prevederilor art 114 alin. (1) din Constitutie.
2. Examinand criticile privitaoare la dispozitiile din lege care au in vedere domeniul proprietatii (Titlurile I - XIV ale legii), Curtea a constatat ca acestea nu sunt intemeiate si, ca atare, textele sunt constitutionale.
3. In privinta dispozitiilor legale referitoare la reforma justitiei, Curtea a declarat neconstitutionale prevederile cuprinse in Titlul XV, art. I, la pct. 26, prin care se modifica art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv la pct. 27 prin care se introduce alin. (4) la acelasi articol, texte avand urmatoarea redactare:
(2) In perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu pot defasura activitatea de judecator sau procuror. La incetarea mandatului, membri CSM revin in functia de judecator sau procuror detinuta anterior alegerii. (...)
(4) Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai CSM inceteaza de drept la data publicarii hotaririi Senatului in Monitorul Oficial.
De asemenea, au fost declarate neconstitutionale dispozitiile alr ll - alineatele 1 si 2 - din acelasi Titlu care au acelasi cuprins :
"(1) In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, membri ai CSM sunt obligati sa opteze intre functia de conducere la instantele judecatoresti sau parchete si calitatea de membru al CSM.
In cazul in care judecatorii si procuroriii prevazuti la alineatul precedent nu-si exercita dreptul de optiune in termenul stabilit sau numai functioneaza la o instanta sau parchet de acelasi grad cu instanta sau parchetul unde erau numiti la momentul alegerii isi pierd calitatea de membru al CSM".
Totodata, in cadrul Titlului XVll pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul magistratilor, Curtea a declarat neconstitutionala sintagma : "alta decat cea de judecator sau procuror", din cuprinsul articolului 81 alineatul 8, avand urmatoarea redactare:
"Judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu potrivit alineatelor 1 , 2 si 4 pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, alta decat cea de judecator sau procuror indiferent de nivelul veniturilor respective".
Curtea a constatat ca sunt neconstitutionale si prevederile prin care se modifica articolul 82 din Legea 303/2004 si care stabilesc :
"Judecatorii, procurorii, magistratii asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica prevazut de articolul 86 alineatul 1 nu pot fi mentinuti in functia dupa implinirea varstei de pensionare prevazuta de Legea 19 /2000 privind sistemul public de pensie si alte drepturi de asigurari sociale cu modificarile si completarile ulterioare".
Aceste prevederi sunt contrare principiului inamovibilitatii, precum si dispozitiilor articolului 155, alineatul 5, din Constitutie, potrivit carora judecatorii in functie ai ICCJ "isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti".
Textul contravine si art. 125 alin. (1) din Constitutie, privind inamovibilitatea judecatorilor, precum si urmatoarele documente internationale:
- Principiile fundamentale privind independenta magistratilor, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, care prevad in mod expres, prin art. 11, ca "durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvant garantate prin lege":
- Carta Universala a Judecatorilor, adoptata de Asociatia Internationala a Judecatorilor cu prilejul Reuniunii de la Taipei, in 17 noiembrie 1999, care prevede, la pct. 8, "Nici o modificare a varstei obligatorii de pensionare a judecatorilor nu poate avea efect retroactiv";
- Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, care stabileste, ca principiu general al independentei judecatorilor, ca "Mandatul judecatorilor si remuneratia vor fi garantate prin lege".
Curtea a constatat ca fiind neconstitutionale dispozitiile alin. (1), (6) si (7) ale art. IV din Titlul XVII, pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004, care prevad:
"(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, inceteaza mandatele de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la parchetele de pe langa acestea.
(6) Durata mandatelor judecatorilor si procurorilor care exercita, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. (1) este de 3 ani, de la data investirii.
(7) Mandatele judecatorilor si procurorilor care ocupa alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. (1) inceteaza, daca la data intrarii in vigoare a prezentei legi durata acestora a depasit 3 ani de la investire."
Aceasta solutie rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale in alte cauze privitoare la statutul magistratilor.
Dupa redactare, decizia se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Drept urmare, Legea privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, adoptata de Camera Deputatilor si de Senat la data de 22 iunie 2005, nu poate fi promulgata de Presedintele Romaniei, urmand sa fie trimisa Parlamentului spre reexaminare, in sedinta comuna a celor doua Camere.
Potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie, in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale"
Prezentam textul integral al comunicatului remis MEDIAFAX de Curtea Constitutionala:
"In temeiul art. 146 lit. a din Constitutia Romaniei, Curtea Constitutionala a fost sesizata de un numar de 101 deputati si 39 senatori, de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, precum si de un grup de 25 de senatori, in legatura cu neconstitutionalitatea Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, adoptata prin procedura angajarii raspunderii Guvernului, in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului din 22 iunie 2005.
In cadrul sedintei din data de 6 iulie 2005, Curtea Constitutionala, luand in dezbatere cele trei sesizari, conexate in cadrul unui singur dosar, s-a pronuntat dupa cum urmeaza:
1. Curtea a respins criticile de neconstitutionalitate privitoare la procedura de adoptare a acestui proiect de act normativ, tinand seama de jurisprudenta anterioara in materie, precum si de faptul ca proiectele legislative de modificare sau abrogare a unor legi pot avea un continut complex. Prin urmare, s-a constatat ca legea a fost adoptata cu respectarea prevederilor art 114 alin. (1) din Constitutie.
2. Examinand criticile privitaoare la dispozitiile din lege care au in vedere domeniul proprietatii (Titlurile I - XIV ale legii), Curtea a constatat ca acestea nu sunt intemeiate si, ca atare, textele sunt constitutionale.
3. In privinta dispozitiilor legale referitoare la reforma justitiei, Curtea a declarat neconstitutionale prevederile cuprinse in Titlul XV, art. I, la pct. 26, prin care se modifica art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv la pct. 27 prin care se introduce alin. (4) la acelasi articol, texte avand urmatoarea redactare:
(2) In perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu pot defasura activitatea de judecator sau procuror. La incetarea mandatului, membri CSM revin in functia de judecator sau procuror detinuta anterior alegerii. (...)
(4) Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai CSM inceteaza de drept la data publicarii hotaririi Senatului in Monitorul Oficial.
De asemenea, au fost declarate neconstitutionale dispozitiile alr ll - alineatele 1 si 2 - din acelasi Titlu care au acelasi cuprins :
"(1) In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, membri ai CSM sunt obligati sa opteze intre functia de conducere la instantele judecatoresti sau parchete si calitatea de membru al CSM.
In cazul in care judecatorii si procuroriii prevazuti la alineatul precedent nu-si exercita dreptul de optiune in termenul stabilit sau numai functioneaza la o instanta sau parchet de acelasi grad cu instanta sau parchetul unde erau numiti la momentul alegerii isi pierd calitatea de membru al CSM".
Totodata, in cadrul Titlului XVll pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul magistratilor, Curtea a declarat neconstitutionala sintagma : "alta decat cea de judecator sau procuror", din cuprinsul articolului 81 alineatul 8, avand urmatoarea redactare:
"Judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu potrivit alineatelor 1 , 2 si 4 pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, alta decat cea de judecator sau procuror indiferent de nivelul veniturilor respective".
Curtea a constatat ca sunt neconstitutionale si prevederile prin care se modifica articolul 82 din Legea 303/2004 si care stabilesc :
"Judecatorii, procurorii, magistratii asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica prevazut de articolul 86 alineatul 1 nu pot fi mentinuti in functia dupa implinirea varstei de pensionare prevazuta de Legea 19 /2000 privind sistemul public de pensie si alte drepturi de asigurari sociale cu modificarile si completarile ulterioare".
Aceste prevederi sunt contrare principiului inamovibilitatii, precum si dispozitiilor articolului 155, alineatul 5, din Constitutie, potrivit carora judecatorii in functie ai ICCJ "isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti".
Textul contravine si art. 125 alin. (1) din Constitutie, privind inamovibilitatea judecatorilor, precum si urmatoarele documente internationale:
- Principiile fundamentale privind independenta magistratilor, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, care prevad in mod expres, prin art. 11, ca "durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvant garantate prin lege":
- Carta Universala a Judecatorilor, adoptata de Asociatia Internationala a Judecatorilor cu prilejul Reuniunii de la Taipei, in 17 noiembrie 1999, care prevede, la pct. 8, "Nici o modificare a varstei obligatorii de pensionare a judecatorilor nu poate avea efect retroactiv";
- Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, care stabileste, ca principiu general al independentei judecatorilor, ca "Mandatul judecatorilor si remuneratia vor fi garantate prin lege".
Curtea a constatat ca fiind neconstitutionale dispozitiile alin. (1), (6) si (7) ale art. IV din Titlul XVII, pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004, care prevad:
"(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, inceteaza mandatele de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, precum si ale procurorilor de la parchetele de pe langa acestea.
(6) Durata mandatelor judecatorilor si procurorilor care exercita, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. (1) este de 3 ani, de la data investirii.
(7) Mandatele judecatorilor si procurorilor care ocupa alte functii de conducere decat cele prevazute la alin. (1) inceteaza, daca la data intrarii in vigoare a prezentei legi durata acestora a depasit 3 ani de la investire."
Aceasta solutie rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale in alte cauze privitoare la statutul magistratilor.
Dupa redactare, decizia se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Drept urmare, Legea privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, adoptata de Camera Deputatilor si de Senat la data de 22 iunie 2005, nu poate fi promulgata de Presedintele Romaniei, urmand sa fie trimisa Parlamentului spre reexaminare, in sedinta comuna a celor doua Camere.
Potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie, in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale"
-
sapteneveste
Componenta curtii explica totuln Ion Predescu, fost parlamentar PDSR, Aspazia Cojocaru - o apropiata a lui Ili, Kozsokar Gabor - aripa maghiara a vechilor nomenclaturisti PCR, Nicolae Cochinescu - fost procurur general al Romaniei, pus de Ili, Petre Ninosu - fost ministru al justitiei PDSR, Acsinte Gaspar, alt aprieten cu Ili.
De Ioan Vida, actualul presedinte, Serban V. Stanoiu (sotul Rodicai?...) si Constantin Doldur nu stiu nimic, cine sunt, de unde vin..
Pentru asta as schimba si legea Curtii Constitutionale..
De Ioan Vida, actualul presedinte, Serban V. Stanoiu (sotul Rodicai?...) si Constantin Doldur nu stiu nimic, cine sunt, de unde vin..
Pentru asta as schimba si legea Curtii Constitutionale..
-
gavril
-
gavril
-
nicuvar
Am vazut. Si eu am avut aceeasi impresie, ca e mana lui Basescu.
Mi-am exprimat parerea la Neconstitutionalitate, in alte discutii.
Vorba lui sapteneveste: componenta curtii explica totul - "decizie ticalosita", termen folosit de Tariceanu.
la 19,00 vorbeste Basescu in direct
Ne va spune ce si cum, inclusiv celebrul Ha~, Ha~ (luati in considerare semnele diacritice).
Mi-am exprimat parerea la Neconstitutionalitate, in alte discutii.
Vorba lui sapteneveste: componenta curtii explica totul - "decizie ticalosita", termen folosit de Tariceanu.
la 19,00 vorbeste Basescu in direct
Ne va spune ce si cum, inclusiv celebrul Ha~, Ha~ (luati in considerare semnele diacritice).
-
cenzor
ca magistrat nu fac politica...
dar ca jurist pot spune ca decizia curtii constitutionale m-a lasat "masca"...
cum adica e neconstitutionala interzicerea cumularii functiei de membru a CSM cu calitatea de sef de instanta sau de parchet?
nu pot intelege si abia astept motivarea...
de asemenea nici nu pricep nici cum ar putea fi neconstitutionala incetarea prin lege organica a mandatului unor conducatori de instanta sau parchete pentru a se organiza concursuri...
curtea a decis ca s-ar incalca principiul inamovibilitatii..dar cand au fost numiti de stanoiu prin 2001 pe baza vechii legi destituindu-i pe cei dinaintea lor nu s-a incalcat principiul inamovibilitatii?
atunci articolele ce stateau la baza acestor numiri au fost declarate constitutionale...rationamentul a fost acelasi doar modalitatea de numire e alta-in 2001 prin decizie a ministrului justitiei, nu a CSM-acum legiuitorul intervine si da posibilitatea organizarii unui concurs de catre CSM prin INM...
mie mi se pare mult mai europeana noua lege si mai apropiata de principiile unei puteri judecatoresti independente...
dar ca jurist pot spune ca decizia curtii constitutionale m-a lasat "masca"...
cum adica e neconstitutionala interzicerea cumularii functiei de membru a CSM cu calitatea de sef de instanta sau de parchet?
nu pot intelege si abia astept motivarea...
de asemenea nici nu pricep nici cum ar putea fi neconstitutionala incetarea prin lege organica a mandatului unor conducatori de instanta sau parchete pentru a se organiza concursuri...
curtea a decis ca s-ar incalca principiul inamovibilitatii..dar cand au fost numiti de stanoiu prin 2001 pe baza vechii legi destituindu-i pe cei dinaintea lor nu s-a incalcat principiul inamovibilitatii?
atunci articolele ce stateau la baza acestor numiri au fost declarate constitutionale...rationamentul a fost acelasi doar modalitatea de numire e alta-in 2001 prin decizie a ministrului justitiei, nu a CSM-acum legiuitorul intervine si da posibilitatea organizarii unui concurs de catre CSM prin INM...
mie mi se pare mult mai europeana noua lege si mai apropiata de principiile unei puteri judecatoresti independente...
-
excalibur
-
nicuvar
Pentru Sofia:
Depinde cati se mai prezinta la vot, din ce regiuni, din ce mediu si, mai ales, cine numara voturile (vorba lui Iosif Boda).
Eu cred ca daca PNL si PD merg impreuna ca Alianta D.A., vor castiga. Daca merg separat, nici un partid nu va obtine majoritatea, dar vor putea forma un guvern. UDMR va obtine procentul, cred ca PC nu (prea s-au plimbat intre stanga si dreapta).
Oricum, surpriza cu demisia ...
Depinde cati se mai prezinta la vot, din ce regiuni, din ce mediu si, mai ales, cine numara voturile (vorba lui Iosif Boda).
Eu cred ca daca PNL si PD merg impreuna ca Alianta D.A., vor castiga. Daca merg separat, nici un partid nu va obtine majoritatea, dar vor putea forma un guvern. UDMR va obtine procentul, cred ca PC nu (prea s-au plimbat intre stanga si dreapta).
Oricum, surpriza cu demisia ...
-
norocel
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 2 guests