avocati obligati la masterat si doctorat

[femme]

Eu m-am saturat sa dau bani!!! Nu stiu de unde le mai vin ideile astea!!!
Anul asta am dat in jur de 5000 lei doar pe taxe la barou ( inscriere la definitivat, taxa de inscriere in tablou, dechidere punct de lucru, cote lunare). Sunt organele noastre de conducere, reprezentantii nostri si in acelasi timp dusmanii nostri!!!!!

[Melinda]

Daca te-ai saturat, nu ai decat sa-ti schimbi profesia.
Avocatura nu este obligatorie, dute la magistratura unde nu trebuie sa platesti.

Am fost la Felix, a fost O.K. a costat 150 lei, cursurile au inceput vineri dupa amiaza (3 ore) dupa care am fost invitati la un Kocktail la Hotel Termal.Felicitari pt. organizare !
Cursurile au continuat simbata dimineata (4 ore).
La cursuri s-au prezentat lucrari si au avut loc discutii libere. Am fost aproximativ vre-o 150-200 de membrii.
La plecare am primit diplome care probabil valoreaza vre-o 20 de puncte, iar directorul executiv adj. de la INPPA ne-a spus in felul urmator "chiar daca a fost un curs reusit, pe viitor cursurile se vor organiza intrun cerc mult mai restrans."

[alinutzza]

Mda, ati invatat cine instituie tutela in legislatia actuala si despre posibilitatea suspendarii provizorii a executarii silite in cazul atacarii pe Cpc a unui titlu executoriu fiscal. Si cand s-a prezentat si o speta de penal pe crima organizata majoritatea au picat pe spate...
Ma lasi... sunt chestii elementare pe care oricine care traieste din profesia asta le stie.
Cat despre dineu... ma rog, fiecare cu nivelul sau de asimilare a canitatilor de alcool ingerate.
Da stiti ce e frumos: se spune ca 50% din costuri sunt suportate de UE. Diferenta ar trebui suportata de Barouri, Insa Barourile sunt destepte rau si de ce plateasca din fondurile proprii (cum a fost toata "elita" asa cum s-a afimat de anumiti participanti, personal am mari suspiciuni ca decanii si aia cu fonctii n-au fost subventionati un pic ), doar se poate ca diferenta de 50% sa fie achitata de participanti - de unde si taxele ... Si partea frumoasa e ca raportorii UE stiu ca taxele se platesc de catre Barou. Iar notiunea de Barou difera de notiunea de "participanti".
Asa ca, prefer sa fac parte din "pleava" avocaturii, sa ma autoperfectionez asa cum stiu eu, sa ma judec pe dosarele mele si sa nu aflu contra sumei de 150 lei (plus transport, cazare, masa, etc) cine instituie tutela .
Chiar am dreptul de a comenta :)
Singurul mare regret ca n-am aflat asta cine instituie tutela :((
PS: citez un participant: "cea mai naspa chestie a fost mahmureala de a doua zi".

Si Melinda draga: chiar imi pasa de profesia asta, o fac cu placere si din asta traiesc. Si-mi pasa si de altii, nu numai de mine Ca nu saracesc daca dau 500 lei. Dar era vb de un principiu.
Daca voiam da fac altceva, fii sigura ca o faceam.

Sunt satula de autosuficienta gen "nu-ti convine, du-te altundeva". N-am chef sa fiu judecator, e alegerea mea. Sunt avocat si ma definesc ca persoana prin asta. Sentimentul pe care-l ai cand castigi - un imobil, anulezi un act sau pui in libertate un ins care de obicei nu merita, nu se poate egala cu o motivare buna, necasata sau... cu ce?.

Dupa cum am precizat anterior, nu neg necesitatea pregatirii profesionale , ci doar modul in care aceasta se desfasoara.

[misa]

Si...alaturi de cele spuse, adaug: Meli, pune-te putin la punct cu gramatica.
Dute se scrie cu liniuta, chestia aia de se pune intre litere in unele cazuri , iar vreo se scrie impreuna, nu separat....vine de la vreun, vreuna, vreo...nitica gramatica nu strica in avocatura.

[deeea]

De acord cu Alinuzza si cel putin eu personal, daca ma voi duce la vreo conferinta, ma voi duce pentru ca ma intereseaza temele respective si chiar consider ca pot afla ceva nou, in nici nu caz ca sa fac "puncte".

[Melinda]

Bine, recunosc ca am fost of topic, si ca am probleme cu gramatica, dar ma straduiesc sa invat.

Alinutzza, din raspunsul tau deduc ca si tu ai fost acolo, dar sunt sigura ca nu din curiozitate te-ai dus. Scopul principal a fost pt. toti - obtinerea de puncte si nu "autoperfectionarea" Nu inteleg de ce iei in nume de rau daca unii ai combinat, utilul cu placutul ?

Asa precum am povestit, aceste puncte le-am obtinut relativ usor si ieftin, luand in considerare de exemplu o alta alternativa - masteratul cu 2 semestre si care costa aproximativ 1800 lei.

Fiecare dintre noi stie si accepta inca de la inceput, inainte de primirea in profesie, ce ii asteapt :plata taxelor si mai ales al cotelor lunare, mi se pare stupid sa te plangi ulterior.


Si daca tot vorbim de frumusetea acestei profesii si de autodefinire, iti pun urmatoarea intrebare, dar te anunt ca nu doresc sa te jignesc cu ea
-- Dupa ce ai incasat un onorariu maricel, in speranta ca vei castiga o cauza pt. ca ai toate sansele, si totusi pierzi "cu dreptatea in mana", cum te definesti
Sau alte situatii in care nu suntem luati in considerare, nu doresc sa intru in amanunte, dar in conceptia mea acestea sunt problemele in avocatura, nu cursusurile de perfectionare organizate de INPPA in colaborare cu barourile.

[ignite]

Puteti sa imi spuneti ce s a discutat la Felix. Un prieten avocat mi a povestit ca a fost la Olanesti, dar ca nu i a placut faptul ca numai anumite persoane au prezentat niste teme alese de ei, citind practic, din foi, iar dupa ce isi determina discursul se aplauda la greu in primele randuri. El si cu altii nu au aplaudat, iar o decana de barou i a certat. Unul i a raspuns ca el nu e tinut sa aplaude ca o foca, atat timp cat nu i a placut.
La Felix cum a fost?

[piorel]

Felix? Olăneşti?

[ignite]

DA...CHIAR AŞA 8-)

[Melinda]

III. PROGRAMA ORIENTATIVĂ PRIVIND FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ ÎN ANII 2008 – 2009 (TEMATICI).



A. Drept civil / drept procesual civil.



1. Drepturi reale.

Dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune. Accesiunea imobiliară artificială;

Dreptul de superficie;

Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent locuinţelor achiziţionate în baza art. 9 din Legea nr. 112/1995;

Dreptul de proprietate publică şi privată a statului şi unităţilor administrativ-teritoriale.

Retrocedarea construcţiilor şi terenurilor aflate în domeniul public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale;



2. Mijloace de apărare a dreptului de proprietate cu aplicaţie specială în cazul imobilelor preluate în mod abuziv.

Regimul juridic al acţiunii în revendicare din perspectiva raportului drept comun – legi speciale reparatorii (Legea nr. 112/1995, Legea nr. 10/2001);

Regimul juridic al prelungirii contractelor de închiriere (facultate a chiriaşului sau obligaţie a proprietarului) în temeiul art. 10, 11 şi 14 din O.U.G. nr. 40/1999;

Regimul juridic al dispoziţiei de restituire în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001 (acţiunea în anularea dispoziţiei);

Despăgubirea prin echivalent. Regimul juridic al despăgubirilor acordate în temeiul Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată de Legea nr. 247/2005. Limitele controlului judecătoresc. Calitatea procesuală a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor;

Dovada dreptului de proprietate în contextul Legii nr. 10/2001 (de ex., forţa probatorie a declaraţiilor de martori, în absenţa unui înscris doveditor);

Natura juridică a termenelor reglementate de Legea nr. 10/2001;

Incidenţa Deciziei ICCJ – SU nr. IX/2006 cu privire la competenţa de soluţionare, în primă instanţă, a cererilor având ca obiect obligarea persoanei juridice notificate deţinătoare a imobilului, să emită decizie sau dispoziţie motivată de restituire în natură ori de acordare de despăgubiri potrivit Legii nr. 10/2001;

Aspecte practice privind predarea-primirea imobilelor restituite în natură prin decizia/dispoziţia motivată emisă în baza Legii 10/2001; formalităţi necesare.



3. Reglementarea publicităţii imobiliare.

Acţiunea în rectificare şi acţiunile în modificarea cărţii funciare. Distincţii;

Regimul juridic al încheierii de înscriere în cartea funciară. Căi de atac. Calitatea procesuală a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Situaţia drepturilor de proprietate evidenţiate în titlurile emise în temeiul legilor proprietăţii.



4. Probleme ridicate de aplicarea legilor fondului funciar.

Regimul juridic al cererii fostului proprietar de repunere în posesie pe vechiul amplasament;

Soluţionarea litigiilor ivite ca urmare a aplicării Legii nr. 18/1991, modificată prin Titlul V al Legii nr. 247/2005. Competenţa materială a instanţelor (în special în ce priveşte căile de atac). Limitele controlului judecătoresc. Obligarea comisiilor de punere în posesie;

Regimul juridic al acţiunilor prin care se solicită modificarea, anularea ori constatarea nulităţii titlurilor de proprietate;

Regimul juridic al despăgubirilor acordate în ipoteza în care nu mai este posibilă restituirea în natură;



5. Probleme privind procedura în faţa primei instanţe.

Consecinţele nepronunţării asupra cererii incidentale;

Condiţii de admisibilitate ale acţiunii în constatare;

Regimul juridic al conexării cererii cu alte cauze civile (de ex. partaj cu acţiunea în anulare a titlului de proprietate);

Excepţii procedurale şi excepţia puterii de lucru judecat;

Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii;



6. Probleme privind calitatea şi capacitatea procesuală.

Calitatea procesuală în cazul diferitelor tipuri de acţiuni.

Calitatea şi capacitatea procesuală în diferite materii (ex.: contenciosul administrativ).

Regimul juridic al cererilor de intervenţie voluntară şi forţată în litigiile civile



7. Analiza actelor de procedură ale instanţei în vederea promovării şi susţinerii căilor de atac.

Studiu al viciilor ce pot să apară în cazul hotărârilor judecătoreşti şi mijloacele de invocare a acestora.

Problema corectei alegeri a căii procedurale de invocare a viciilor unei hotărâri judecătoreşti.



8. Procedura în cazul administrării probelor de către avocaţi.



9. Executarea silită.

Titluri executorii altele decât hotărârea judecătorească.

Contestaţia la executare (competenţă materială, domeniul de aplicare ). Suspendarea executării silite;

Cauze legale de temporizare a executării silite.

Invocarea dreptului de retenţie. Aspecte juridice



10. Particularităţile procedurii în faţa instanţelor de contencios administrativ.



B. Drept penal / drept procesual penal.



Drept penal.



A. Partea generală

1. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: aspecte generale, lipsa pericolului social, legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea morală, constrângerea fizică, cazul fortuit, iresponsabilitatea, beţia, minoritatea făptuitorului şi eroarea de fapt;

2. Răspunderea penală a persoanei juridice: recidiva în cazul persoanei juridice, concursul de infracţiuni săvârşite de persoana juridică şi pedepsele aplicabile persoanei juridice;

3. Individualizarea pedepsei: circumstanţele, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei la locul de muncă;

4. Răspunderea penală a minorilor: pedepsele aplicabile minorilor şi măsurile educative;

5. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării: amnistia, graţierea, prescripţia, lipsa plângerii prealabile, retragerea plângerii prealabile, împăcarea părţilor şi reabilitarea;



B. Partea specială

1. Infracţiuni contra persoanei (omorul, omorul calificat, uciderea din culpă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, vătămarea corporală din culpă, lipsirea de libertate în mod ilegal, violarea de domiciliu şi şantajul);

2. Infracţiuni contra patrimoniului (furtul, furtul calificat, furtul prevăzut de art. 210 C. pen., tâlhăria, abuzul de încredere, înşelăciunea, delapidarea, gestiunea frauduloasă, distrugerea, tulburarea de posesie şi tăinuirea);

3. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuzul în serviciu contra intereselor publice, neglijenţa în serviciu, purtarea abuzivă, luarea de mită şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă);

4. Infracţiuni de fals (falsificarea de monede sau alte valori, falsificarea de timbre, mărci sau bilete de transport, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul de înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, falsul în declaraţii şi falsul privind identitatea);

5. Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

6. Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie ;

7. Infracţiuni prevăzute de Legea organizării şi exercitării profesiei de avocat





Drept procesual penal.



1. Părţile în procesul penal. Drepturile şi obligaţiile apărătorului în procesul penal în raport de partea pe care o asistă:

1.1. cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a organelor judiciare prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti, Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, organizarea şi funcţionarea organelor de cercetare penală;

1.2. drepturile apărătorului învinuitului sau inculpatului în faza de urmărire penală şi în faza de cercetare judecătorească;

1.3. deosebiri între asistenţa juridică şi reprezentarea juridică în procesul penal;

1.4. exercitarea drepturilor apărătorului în faţa organelor judiciare; obligaţiile apărătorului faţă de organele judiciare.



2. Mijloacele de probă în procesul penal. Drepturile şi obligaţiile apărătorului la administrarea probelor în procesul penal:

2.1. înscrisurile – valoare probatorie, condiţii de fond şi de formă;

2.2. declaraţiile părţilor şi ale martorilor în procesul penal; cunoaşterea problemelor de drept procesual penal şi de tactică judiciară incidente în activităţile de audiere;

2.3. limitele în care poate acţiona investigatorul sub acoperire; admisibilitatea declaraţiilor investigatorului sub acoperire ca probe în procesul penal;

2.4. condamnarea inculpatului doar pe probe secrete;

2.5. posibilitatea instanţei de a cunoaşte identitatea reală a investigatorului sub acoperire, administrarea declaraţiei investigatorului sub acoperire în procesul penal;

2.6. drepturile şi obligaţiile apărătorului la audierea părţii pe care o asistă din punct de vedere juridic;

2.7. drepturile şi obligaţiile apărătorului în cadrul procedurii reconstituirii şi cercetării la faţa locului



3. Expertize criminalistice. Expertiza înregistrărilor audio/video, expertiza mijloacelor de comunicare, expertiza tehnicii de calcul, expertiza profilului genetic – din perspectivă românească şi europeană:

3.1. dispunerea, obiectivele, efectuarea şi redactarea raportului de expertiză criminalistică;

3.2. aprecierea raportului de expertiză prin verificarea formală şi de fond;

3.3. suplimentul la raportul de expertiză; lămuririle expertului care a realizat expertiza; efectuarea unei noi expertize;



4. Tactica efectuării înregistrărilor, interceptărilor şi a percheziţiei:

4.1. limitele competenţei organelor judiciare pentru dispunerea şi efectuarea acestora;

4.2. actele procedurale prin care se dispun aceste activităţi;

4.3. actele procedurale prin care se consemnează rezultatul acestor activităţi;

4.4 particularităţi privind percheziţia la sediul profesional al avocatului

5. Măsuri procesuale dispuse cu ocazia soluţionării unei cauze penale:

5.1. limitele competenţelor organelor judiciare pentru luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea de drept a măsurilor procesuale, cu trimitere specială la măsurile preventive;

5.2. prezentarea materialelor de urmărire penală; drepturile şi obligaţiile apărătorului la acest moment procesual; formularea de cereri în apărarea învinuitului sau inculpatului;

5.3. măsurile asigurătorii în procesul penal – competenţa organelor judiciare în dispunerea măsurilor asigurătorii, contestarea acestor măsuri



6. Plângerea împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată – art. 2781 Cod procedură penală:

6.1. sfera persoanelor care pot formula plângere;

6.2. procedura judecării plângerii, soluţii;

6.3. probatoriul administrat în această procedură;

6.4. plângerea formulată ca act de sesizare al instanţei de judecată;





7. Judecata în primă instanţă:

7.1. verificarea legalităţii sesizării instanţei

7.2. lămuriri, excepţii, cereri formulate de părţi, procuror sau de instanţă din oficiu – modalităţi de solicitare şi de rezolvare a acestora;

7.3. cercetarea judecătorească – audierea inculpatului, a părţilor, a martorului, expertului, interpretului – psihologia mărturiei şi reguli tactice de audiere;

7.4. schimbarea încadrării juridice;



8. Elemente de tehnică, tactică şi strategie a apărării în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti:

8.1. tehnica, tactica, strategia apărării învinuitului sau inculpatului;

8.2. tehnica, tactica, strategia apărării părţii vătămate sau a părţii civile;

8.3. tehnica, tactica, strategia apărării părţii responsabile civilmente;

8.4. activităţile procesuale desfăşurate în faza urmăririi penale prin prisma drepturilor şi obligaţiilor părţilor asistate juridic (începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale, dispunerea şi luarea măsurilor preventive);

8.5. cunoaşterea condiţiilor de formă şi de fond a actelor procedurale (mandat de arestare preventivă, ordonanţă de reţinere, citaţie, rechizitoriu);

8.6. punerea în executare a hotărârii judecătoreşti – cunoaşterea atribuţiilor judecătorului delegat cu executarea, posibilităţi legale de contestare a acestor măsuri, amânarea executării pedepsei, contestaţia la executare;



9. Lucrări profesionale specifice apărării în procesul penal – conţinut, tehnici de redactare, modalităţi de întocmire

9.1. cereri formulate în faza de urmărire penală – enunţare clară a solicitării şi indicarea temeiului legal;

9.2. obiecţii formulate de către avocat cu ocazia audierii părţii pe care o asistă;

9.3. formularea plângerilor împotriva actelor şi măsurilor dispuse de organele de urmărire penală;

9.4. cereri, obiecţii formulate cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală învinuitului sau inculpatului;



10. Elemente de drept constituţional român – drepturi şi libertăţi fundamentale:

10.1. art. 19 din Constituţia României – extrădarea şi expulzarea; autorităţi competente; acte procedurale şi procesuale;

10.2. art. 21 din Constituţia României – accesul liber la justiţie; dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil;

10.3. art. 23 din Constituţia României – libertatea individuală; percheziţia, reţinerea, arestarea, prezumţia de nevinovăţie;

10.4. art. 24 din Constituţia României – dreptul la apărare;

10.5. art. 27 din Constituţia României – inviolabilitatea domiciliului – percheziţiile se efectuează doar în condiţiile şi în formele prevăzute de lege;

10.6. art. 28 din Constituţia României – secretul corespondenţei;

10.7. art. 53 din Constituţia României – restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi;

10.8. Titlul III, Capitolul VI din Constituţia României – autoritatea judecătorească;

10.9. Titlul V din Constituţia României – Curtea Constituţională;



11. Elemente de drept comunitar

11.1. completarea şi consolidarea cunoştinţelor cu privire la justiţia comunitară;

11.2. cunoaşterea instituţiilor judiciare europene din perspectiva mandatului european de arestare;

11.3. cunoaşterea procedurilor jurisdicţionale, normele incidente în faţa Curţii Europene de Justiţie şi a Tribunalului de Primă Instanţă;

11.4. cunoaşterea formelor de asistenţă juridică specifice procedurilor în faţa Curţii Europene de Justiţie şi a Tribunalului de Primă Instanţă;

11.5. jurisprudenţa Curţii Europene de la Luxemburg în materie penală;

11.6. cunoaşterea reglementărilor europene în domeniul penal ;

11.7. legislaţie comunitară în materia cooperării judiciare penale ;

11.8. rolul procurorului în cadrul cooperării judiciare penale europene

11.9. relaţia drept penal – drept comunitar



12. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

12.1. art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la libertate şi siguranţă; noţiunea de privare de libertate; situaţie de privare licită de libertate; garanţii instituite pentru persoanele private de libertate; jurisprudenţă minimală;

12.2. art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil; domeniul de aplicare; garanţiile unui proces echitabil (implicite şi explicite); garanţii acordate acuzatului într-un proces penal ; jurisprudenţă minimală ;



13. Cooperare judiciară internaţională în materie penală :

13.1. tratate internaţionale

13.2. arestarea provizorie în vederea extrădării – condiţii, aspecte procedurale ;

13.3. rejudecarea în caz de extrădare;

13.4. mandatul european de arestare;

13.5. problema recunoaşterii hotărârilor străine ;

13.6. aspecte teoretice şi practice referitoare la efectuarea comisiilor rogatorii;

13.7. recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine; extrădarea;

13.8. asistenţa juridică internaţională în materie penală; extrădarea, transferul de persoane;

13.9. colaborarea internaţională în materie penală;



14. Dreptul la tăcere al învinuitului sau inculpatului

14.1. reglementarea internă;

14.2. reglementarea internaţională;

14.3. modalităţi concrete de exercitare;



15. Apărarea învinuitului sau inculpatului în cauzele penale care au ca obiect investigarea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 39/2003 (crimă organizată) şi Legea nr. 656/2002 (prevenirea şi combaterea spălării banilor)

15.1. cunoaşterea normelor penale incidente;

15.2. modalităţi de sesizare a organelor de urmărire penală;

15.3. competenţa materială a organelor de urmărire penală;

15.4. noţiune, limite, obiective, natură juridică a actelor premergătoare efectuate de organele de cercetare penală;

15.5. începerea urmăririi penale;

15.6. punerea în mişcare a acţiunii penale;

15.7. schimbarea încadrării juridice;

15.8. extinderea cercetării penale;

15.9. probatoriul administrat şi activităţile de urmărire penală specifice, întreprinse pentru administrarea probatoriului în astfel de cauze penale;

15.10. dispunerea, obiectivele, efectuarea şi redactarea raportului de expertiză contabilă, financiar-contabilă sau bancară;

15.11. aprecierea raportului de expertiză contabilă, financiar-contabilă sau bancară prin verificarea formală şi de fond;

15.12. suplimentul la raportul de expertiză contabilă, financiar-contabilă sau bancară; lămuririle expertului care a realizat expertiza; efectuarea unei noi expertize;



16. Apărarea învinuitului sau inculpatului în cauzele penale care au ca obiect investigarea infracţiunilor prevăzute în legi speciale:

16.1. infracţiuni privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

16.2. infracţiuni privind valorile mobiliare şi bursele de valori;

16.3. infracţiuni privind regimul bancar şi al cecului;

16.4. infracţiuni în materia drepturilor de creaţie intelectuală;

16.5. criminalitatea informatică;

16.6. infracţiuni prevăzute în Legea nr. 31/1990, republicată, privind societăţile comerciale;

16.7. infracţiuni în materia traficului şi consumului ilicit de droguri.



C. Drept constituţional.



Controlul de constituţionalitate – atribuţie fundamentală a Curţii Constituţionale a României



1. Controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora.

2. Excepţia de neconstituţionalitate:

a). funcţiile excepţiei de neconstituţionalitate;

b). condiţii de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate;

c). titularii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate;

d). cadrul procesual în care se ridică excepţia de neconstituţionalitate;

e). sesizarea Curţii Constituţionale şi activitatea premergătoare şedinţelor de dezbateri;

f). reguli sau principii specifice activităţii de judecată în faţa Curţii Constituţionale;

g). activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor în faţa Curţii Constituţionale: deliberarea, pronunţarea, redactarea şi comunicarea deciziei;

h). efectele deciziei Curţii Constituţionale pronunţate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.



Actele Curţii Constituţionale a României



1. Categorii de acte şi natura lor juridică.

2. Obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale.



D. Drept administrativ.



1. Procedura prealabilă

2. Obiectul acţiunii judiciare

- instanţa competentă;

- termenul de introducere a acţiunii;

- documentele necesare.

3. Suspendarea executării actului

- solicitarea suspendării prin acţiunea principală;

- introducerea în cauză a funcţionarului.

4. Judecarea cererilor şi soluţiile pe care le poate da instanţa

5. Termenul de prescripţie pentru despăgubiri

6. Căi de atac. Recursul

7. Procedura de executare

- titlu executoriu;

- obligaţia publicării;

- obligaţia executării;

- instanţa de executare.



E. Drept comercial.





1. Societăţile comerciale



1.1 Administrarea şi conducerea societăţii.

1.1.1 Rolul administratorilor.

1.1.2 Directorii şi administratorul independent.

1.1.3 Sisteme de administrare a societăţilor pe acţiuni. Sistemul unitar. Sistemul dualist

1.1.4 Regimul juridic al administratorilor. Particularităţi ale contractului de mandat

1.1.5 Răspunderea civilă şi penală a administratorilor.

1.2 Finanţarea societăţilor comerciale

1.2.1 Emisiunea de acţiuni

1.2.1.1Listarea pe BVB

1.2.1.2Listarea pe pieţe externe. Studiu de caz.

1.2.2 Emisiunea de obligaţiuni

1.3 Fuziunea societăţilor comerciale

1.3.1 Etapele procesului de fuziune

1.3.2 Data la care operează fuziunea

1.3.3 Protecţia creditorilor în procesul de fuziune

1.4 Grupurile de societăţi şi alte structuri societare

1.4.1 Conceptul de grup de societăţi

1.4.2 Aplicaţii ale conceptului în dreptul nostru

1.4.3 Grupul de Interes economic

1.4.4 Consorţiile ad-hoc



2. Contracte comerciale speciale



2.1 Contractul de vânzare-cumpărare comercială

2.1.1 Comercialitatea contractului de vănzare cumpărare

2.1.2 Vânzarea cumpărarea imobiliară, contract civil sau comercial?

2.2 Regulile INCOTERMS

2.3 Mecanismul contractului de mandat, comision şi agenţie

2.4 Contracte nenumite

2.4.1 Contractele de consorţiu

2.4.2 Contractele de finanţare complexă

2.4.3 Contractul de promovare imobiliară

2.4.4 Contractul de joint venture. Asocierea în participaţiune

2.4.5 Contractul de distribuţie





3. Operaţiuni juridice complexe



3.1 Preluarea societăţilor

3.1.1 Conceptul de preluare

3.1.2 Mecanisme de preluare

3.1.3 Due diligence

3.1.4 Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni

3.2 Finanţarea achiziţiilor

3.1.1 Conceptul de finanţare a achiziţiilor

3.1.2 Structura tranzacţiei

3.1.3 Tipuri de finanţare a achiziţiilor

3.1.4 Studii de caz



4. Procedura somaţiei de plată. Particularităţi. Analiza deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate în legătură cu prevederile OG 5/2001.



5. Etapa prealabilă a concilierii: incidenţă, efecte şi excepţii de aplicare





F. Drept bancar.



1. Generalităţi



1.1 Conceptul de operaţiune de bancă şi activitate bancară (art.3 pct.11 Cod comercial, OG 99/2006)

1.2 Structura legislaţiei aplicabile activităţii bancare



2. Instituţiile de credit



2.1 Noţiune şi tipuri

2.2 Delimitarea faţă de alte entităţi financiare

2.3 Accesul la activitate

2.4 Supravegherea prudenţială. Regulile de la Basel şi receptarea lor în dreptul intern

2.5 Structura operaţională a instituţiilor de credit. Studiu de caz



3. Operaţiuni şi contracte bancare

3.1 Contractul de depozit bancar

3.2 Contractul de credit bancar. Deosebiri între creditul ipotecar şi creditul imobiliar

3.3 Operaţiuni bancare conexe





G. Drept comunitar.



1. Aplicarea normelor comunitare în legislaţia internă

- aplicarea imediată;

- aplicarea directă;

- aplicarea prioritară.

Principiile ordinii juridice a UE

- principiul atribuirii de competenţe (art. 5 TCE);

- principiul subsidiarităţii (art. 5 alin. 2 TCE);

- principiul proporţionalităţii (art. 5, alin. 3 TCE);

- principiul cooperării cu bună credinţă (art. 10 TCE);

- principiul nediscriminării sau principiul egalităţii de tratament (art. 3, § 2 ; 12 ; 13 ; 39, § 2 ; 141).

2. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene

- delimitări conceptuale;

- componenţă

- organizare;

- funcţionare;

- competenţă;

3. Procedura în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene

- procedura ordinară;

- excepţii de la normal desfăşurare a procedurii ordinare;

- proceduri speciale.

4. Acţiuni introduse în faţa CJCE (I)

- recursul în anulare;

- recursul în carenţă.

5. Acţiuni introduse în faţa CJCE (II)

- recursul în interpretare

6. Procedura pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate de statele membre

7. Libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul UE – jurisprudenţa în domeniu

- mărfurile care beneficiază de libera circulaţie;

- interzicerea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale;

- interzicerea restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent restricţiilor cantitative;

- excepţii de la principiul liberei circulaţii a mărfurilor;

- dispoziţiile Tratatului de aderare a României la UE în materia liberei circulaţii a mărfurilor.

8. Libera circulaţie a persoanelor şi a serviciilor – jurisprudenţa în domeniu

- beneficiarii liberei circulaţii a persoanelor şi a serviciilor;

- dreptul de deplasare şi de sejur;

- libertatea exercitării unei activităţi economice;

- excepţii de la principiul liberei circulaţii a persoanelor şi a serviciilor;

- dispoziţiile Tratatului de aderare a României la UE în materia liberei circulaţii a persoanelor şi a serviciilor

9. Libera circulaţie a capitalurilor şi plăţilor– jurisprudenţa în domeniu

- sediul materiei;

- excepţii de la principiul liberei circulaţii a capitalurilor şi plăţilor;

- dispoziţiile Tratatului de aderare a României la UE în materia liberei circulaţii a capitalurilor şi plăţilor.

10. Reguli aplicabile în domeniul concurenţei întreprinderilor – aspecte jurisprudenţiale
- interzicerea înţelegerilor monopoliste între întreprinderi;

- abuzul de poziţie dominantă;

- clauze de salvgardare;

- formele de control al comportamentelor întreprinderilor;
- operaţiunile de concentrare între întreprinderi.

11. Reguli aplicabile în domeniul concurenţei statelor membre – aspecte jurisprudenţiale
- statutul întreprinderilor publice;

- regimul ajutoarelor acordate de statele membre;

- monopolurile de stat având caracter comercial.

12. Protecţia juridică a mărcii comunitare
13. Avocatul european

- libera circulaţie a liber-profesioniştilor;

- calitatea Serviciilor şi Competenţa;

- probleme financiare (nivelul onorariilor; asistenţa gratuită; Pactele de Quota litis – onorarii posibile şi acţiuni speculative; Împărţirea onorariilor, plata altor persoane decât avocaţi şi cum se pot face plăţi pentru obţinerea de cazuri; protecţia fondurilor clienţilor);

- relaţiile cu Instanţa;

- relaţiile şi comunicarea dintre avocaţi.

14. Rolul avocatului român în aplicarea legislaţiei comunitare
- identificarea actelor comunitare cu aplicabilitate directă şi imediată;

- interpretarea actelor comunitare cu aplicabilitate directă şi imediată;

- identificarea şi interpretarea jurisprudenţei comunitare – izvor de drept comunitar.







H. Drept european al drepturilor omului.





1. Procedura plângerii individuale în faţa C.E.D.O. şi actele de procedură

- conţinutul, structura, forma, depunerea, înregistrarea plângerii individuale; comunicarea actelor de procedură, relaţia petent- Grefa Curţii de la Strasbourg

- condiţiile de admisibilitate a plângerii individuale

- încercarea de rezolvarea amiabilă şi convenţia de rezolvare amiabilă

- judecarea fondului cauzei în primă instanţă

- cai de atac

- executarea hotărârii

- - asemănări şi deosebiri între procedura plângerii individuale şi procedura plângerii statale



2. Redeschiderea procedurilor interne în urma condamnării României la CEDO

3. Dreptul la libertate şi siguranţă. Drepturile de procedură

4. Drepturile de procedură: dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv

5. Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, a domiciliului şi corespondenţei.

6. Libertatea de exprimare. Limitări ale libertăţii de exprimare în dreptul românesc. Libertăţile jurnalistice

7. Interzicerea discriminării

8. Protecţia proprietăţii

9. Avocatul şi drepturile omului consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

- drepturile apărării

- contactul nemijlocit şi confidenţial al avocatului cu clientul

- libertatea de exprimare a avocatului

- libertatea de întrunire şi de asociere

- asistenţa juridică obligatorie; consecinţele nerespectării dreptului la apărare din perspectiva noţiunii de proces echitabil

- protecţia avocatului împotriva relelor tratamente şi protecţia sediului său profesional

10. Privilegii şi imunităţi ale avocatului în cadrul procedurii în faţa CEDO



I. Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.



Activitatea profesională a avocatului

1. Exercitarea de către avocat a profesiei de mediator în temeiul Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 441 din 22 mai 2006):

a). dobândirea de către avocat a calităţii de mediator;

b). organizarea şi exercitarea de către avocat a activităţii de mediator;

c). drepturile şi obligaţiile avocatului în calitate de mediator;

d). răspunderea avocatului decurgând din exercitarea profesiei de mediator;

e). procedura de mediere;

f). medierea diverselor categorii de conflicte (în materie civilă, comercială, de familie, penală etc.)

2. Desfăşurarea activităţilor fiduciare de către avocat:

a). primirea în depozit a fondurilor financiare şi a bunurilor clientului;

b). plasarea şi valorificarea fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate de client;

c). administrarea fondurilor sau a valorilor încredinţate de client.

3. Desfăşurarea de către avocat a activităţilor de stabilire temporară a sediului unor societăţi comerciale, înregistrarea acestora (inclusiv înregistrarea a părţilor de interes, a părţilor sociale/acţiunilor).



Situaţia avocatului colaborator în lumina modificărilor aduse Statutului profesiei prin Hotărârea Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 10/2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 511 din 31 iulie 2007):

1. Dreptul avocatului colaborator de a avea clientelă personală.

2. Drepturile şi obligaţiile avocatului colaborator prin raportare la clientela personală.

3. Drepturile şi obligaţiile titularilor/coordonatorilor formelor de exercitare a profesiei din care fac parte avocaţii colaboratori care au dreptul la clientelă personală.



Relaţiile dintre avocat şi client

1. Contractul de asistenţă juridică.

2. Asistenţa judiciară.

3. Exercitarea fără drept a profesiei de avocat. Excepţia lipsei calităţii de reprezentant. Efecte şi sancţiuni.



Normele de conduită ale avocatului. Repere pentru elaborarea unui Cod de conduită al avocatului român

1. Independenţa, libertatea şi demnitatea profesiei de avocat.

2. Conduita avocatului în relaţia cu clientul.

3. Conduita avocatului în relaţiile cu ceilalţi avocaţi.

4. Conduita avocatului în relaţiile cu instanţa de judecată şi cu celelalte autorităţi judiciare.

5. Incompatibilitatea profesiei de avocat cu alte activităţi.



Exercitarea profesiei de avocat în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

1. Dobândirea calităţii de membru al unui barou din România de către persoane fizice străine care au calitatea de avocat.

2. Atestarea calificării de avocat pentru înscrierea în tabloul unui barou din România.

3. Înscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat în tablourile barourilor din România.



IV. Consiliile barourilor în conlucrare cu Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. pot adopta hotărâri de aplicare a Programului de pregătire profesională continuă a avocaţilor pe perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011 şi la alte materii decât cele prevăzute în tematica orientativă prevăzută la pct. III.

Consiliile barourilor pot conlucra cu formele de exercitare a profesiei de avocat, instituţiile de învăţământ superior interesate şi alte profesii juridice în realizarea formelor de perfecţionare profesională a avocaţilor.

[deeea]

Mama! Destepti o sa mai fim dupa ce terminam conferintele astea !

Cred ca ma apuc de activitate publicistica.