Avocatul din oficiu. Luare de mita

Discutii privind Dreptul Penal
Post Reply
mariusms

Post by mariusms » 12 Feb 2006, 09:00

Cele doua spete se cam bat cap in cap. Avocatul din oficiu primeste bani din bugetul statului (cheltuieli judiciare avansate de stat).

krisstina

Post by krisstina » 12 Feb 2006, 11:01

In 1990, se dorea emanciparea, printre altele, a profesiei de avocat de sub tutela statului.

Atunci inca se mai sustinea si teza conform careia subiect activ al luarii de mita poate fi numai un salariat la o "organizatie obsteasca".

Intre timp, sfera subiectului activ s-a extins.

Art. 2 din legea 78/2000 prevede ca "persoanele prevazute la art. 1 sunt obligate sa indeplineasca indatoririle ce le revin din exercitarea functiilor, atributiilor sau insarcinarilor incredintate, cu respectarea stricta a legilor si a normelor de conduita profesionala, si sa asigure ocrotirea si realizarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, fara sa se foloseasca de functiile, atributiile ori insarcinarile primite, pentru dobandirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite."

Wittmann, am incercat intr-o postare anterioara sa "demonstrez" ca avocatul care asigura asistenta juridica obligatorie este functionar, mai mult, ca poate fi socotit "functionar public". Explica-mi, te rog, unde gresesc (tu sau oricine altcineva).

sofia

Post by sofia » 12 Feb 2006, 11:29

Decizia nr. 569 din 16 mai 1990 este publicata in revista "Dreptul" nr. 9/1991, p. 88 si are urmatoarea nota:

"Prin hotararea sus-mentionata, suprema noastra instanta si-a schimbat practica, in trecut fiind pronuntate decizii prin care avocatii pledanti au fost condamnati pentru comiterea infractiunii de luare de mita. A se vedea: Tribunalul Suprem, sectia militara, dec. nr. 13/1980, in "Revista romana de drept" nr. 11/1980, pagina 66; Tribunalul Suprem, s. pen., dec. nr. 95/1980, in "Revista romana de drept" nr. 9/1980, pagina 64."

krisstina

Post by krisstina » 12 Feb 2006, 11:30

Norocel wrote:Am gasit eu o speta cu avocatul din oficiu:

"Luare de mita si primire de foloase necuvenite

Avocatul nu face parte din categoria persoanelor la care se refera art. 147 si 148 C.pen.


De asemenea, se observa in acest sens ca, potrivit art. 34 din Decretul nr. 281/1954, angajarea avocatului se face de catre justitiabili, prin intermediul biroului colectiv de asistenta juridica si ca el indeplineste, in cadrul procesului, rolul de mandatar al persoanelor care l-au angajat, avind imputernicirea de a le reprezenta sau a le asista inaintea instantelor de judecata.

Curtea suprema de justitie, sectia penala, decizia nr. 569 din 16 mai 1990"
Mie mi se pare ca asistenta juridica obligatorie e mai mult decat reprezentare.

"Exista insa procese pentru care asistenta din partea unui avocat este obligatorie, adica legea obliga autoritatea publica competenta sa desemneze un avocat care sa apere persoana in cauza. Asemenea situatii pot privi procesele penale in care invinuitii sau inculpatii sunt minori sau in care se judeca infractiuni grave. Legile vor trebui deci sa prevada expres asemenea situatii in care autoritatile competente au obligatia sa numeasca din oficiu un avocat pentru apararea persoanei in cauza daca aceasta, din diferite motive, nu-si alege un avocat. De altfel, (...) o asemenea prevedere exista chiar in Constitutie in legatura cu asistenta obligatorie din partea unui avocat in momentul comunicarii invinuirii." (Elena Simina Tanasescu, Constitutia Romaniei revizuita - comentarii si explicatii, All Back, 2004)

Care este autoritatea publica competenta?

norocel

Post by norocel » 12 Feb 2006, 11:55

Ce zici, fapta avocatilor este infractiune sau nu?

norocel

Post by norocel » 12 Feb 2006, 12:56

Desi exista o tendinta de extindere a sferei de aplicare a infractiunii de luare de mita, parerea mea este ca practica va fi in continuare foarte rezistenta in privinta aplicarii acestor prevederi la avocati.
Eu personal cred ca avocatul din oficiu poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita.

sofia

Post by sofia » 12 Feb 2006, 13:09

Avocatul platit din fonduri publice (cum este avocatul numit din oficiu) care pretinde sau primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin pentru a-si indeplini defectuos sarcinile care ii revin in apararea clientului sau, savarseste, fara nici un dubiu, o fapta de natura penala.
Daca nu ar fi luare de mita, ce alta infractiune ar putea fi?

Newone

Post by Newone » 12 Feb 2006, 13:27

Sau primeste bani sau alte foloase pentru a indeplini un act privitor la indatoririle sale. Sa ne imaginam un inculpat arestat, caruia avocatul din oficiu ii sopteste ca daca nu va cotiza, nu-i va asigura o aparare efectiva.

sofia

Post by sofia » 12 Feb 2006, 13:46

In Codul penal care va intra in vigoare in septembrie, subiect activ al infractiunii de luare de mita va fi si "persoana care exercita un serviciu de interes public" (cred ca aici se incadreaza si avocatul).

krisstina

Post by krisstina » 12 Feb 2006, 13:51

Si acum art. 145 se refera la "serviciile de interes public".

Cpp:
Acoperirea cheltuielilor judiciare
ART. 189
(1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedura, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal se acopera din sumele avansate de stat sau platite de parti.
(2) Cheltuielile judiciare prevazute in alin. 1, avansate de stat, sunt cuprinse distinct, dupa caz, in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului de Interne.

Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare
ART. 191
(1) in caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare, potrivit legii, precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina statului.

Deci, in acest caz avocatul este platit de stat. Indeplineste sau nu, temporar, o insarcinare de interes public?

wittmann

Post by wittmann » 12 Feb 2006, 14:20

krisstina wrote: Deci, in acest caz avocatul este platit de stat. Indeplineste sau nu, temporar, o insarcinare de interes public?
Nu. Indeplineste o insarcinare in interesul unei persoane.

norocel

Post by norocel » 12 Feb 2006, 14:33

Atunci de ce ne spune Curtea Europeana ca in cazul in care asistenta juridica este obligatorie, o aparare care nu este de calitate echivaleaza cu o lipsa de aparare, ceea ce duce la incalcarea art. 6 din Conventie?

Asistenta juridica e este o activitate de interes public, dupa parerea mea.
Pun pariu ca si practica din Romania va evolua in directia asta.

wittmann

Post by wittmann » 12 Feb 2006, 14:40

Off topic: in ce decizie spune CEDO chestia asta?

krisstina

Post by krisstina » 12 Feb 2006, 14:44

"O a doua dimensiune este aceea a stabilirii unor standarde profesionale de calitate in ce priveste asistenta juridica din oficiu. Desi au existat reactii adverse din partea unor avocati la o asemenea propunere, cei mai multi actori institutionali totusi sunt de acord cu stabilirea unor asemenea standarde, argumentul fiind ca statul roman risca in lipsa unor asemenea standarde care sa impuna un anumit nivel de calitate a serviciilor prestate de avocatii din oficiu sa fie oricand dat in judecata la CEDO, existand deja precedente la nivelul altor state membre UE."

Centrul de Resurse Juridice, Programul de asistenta judiciara, autoare Georgiana Fusu, Raport - asistenta judiciara gratuita: status quo si perspective, pg.43.

www.crj.ro/files/Raport2005.pdf

krisstina

Post by krisstina » 12 Feb 2006, 14:55

wittmann wrote:
krisstina wrote: Deci, in acest caz avocatul este platit de stat. Indeplineste sau nu, temporar, o insarcinare de interes public?
Nu. Indeplineste o insarcinare in interesul unei persoane.
Ba in interesul justitiei.

‚Interesul justitiein este stabilit pe baza a trei criterii: gravitatea faptei; complexitatea cauzei (inclusiv a problemei de drept sau a probatoriului); posibilitatea inculpatului de a-si face singur apararea (Quaranta vs. Switzerland, 1991). Intotdeauna cand exista riscul unei pedepse privative de libertate, se considera a fi in interesul justitiei ca partea sa beneficieze de asistenta judiciara gratuita (Benham v UK, 1996).

(Din Raportul citat anterior)

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 44 guests