simulatie - speta

endimion · Post by **endimion** » 25 Aug 2005, 17:29

nici eu nu vreau sa ma contrazic cu tine... :)

din cate am mai cercetat se pare ca se aduce totusi atingere unui drept "dreptul de gaj al creditorilor" si in masura in care singurul scop al actului ar fi atingerea sau fraudarea dreptului asta de gaj prevazut de lege la 1718 si 1719 atunci cred ca am putea admite o actiune in anulare pt frauda la lege.
Adica partile prin actul juridic au incercat ca inlature legea (in speta 1718 si 1719 C civ. care consacra dreptul de gaj general al creditorilor) si deci cauza actului este totusi ilicita, si se poate invoca nulitatea absoluta

actiunea pauliana se pare ca isi gaseste aplicare cand partile nu au intentie imediata si mediata de a prejudicia creditorii chirografari ci doar realizeaza si sunt constienti de aceasta posibilitate

deci nulitate absoluta pt cauza ilicita, frauda la lege este solutie finala

(imi pare rau ca ma umplut forumu cu intrebarile alea dar nu mi se parea foarte clara problema, adica trebuia sa stiu legea care a fost fraudata)

endimion · Post by **endimion** » 25 Aug 2005, 18:01

endimion wrote: atunci cred ca am putea admite o actiune in anulare pt frauda la lege.

o actiune in constatarea nulitatii absolute...pardon

actiunea in constatarea simulatie nu se mai impune, pt ca actiunea in constatarea nulitatii absolute produce aceleasi efecte si e mult mai usor de probat (actiunea in constatarea simulatiei ar urma sa fie raspinsa pt lipsa contrainscrisului).

lawprofile · Post by **lawprofile** » 25 Aug 2005, 20:58

endimion wrote:ce vrei tu sa spui e ca actul are ca singur scop fraudarea intereselor creditorilor, si este corect ...dar asta nu il face ilicit sau cu cauza ilicita

pentru a avea o cauza ilicita trebuie ca scopul sa fie prohibit de lege sa fie contrar bunelor moravuri sau contra ordinii publice conform art 968 cod civil.

Scopul actului de a frauda interesele creditorilor chirografari nu este prohibit de nici o lege , nu este contrar bunelor moravuri si nici contrar ordini publice, deci cauza este licita chiar daca are un scop greu de acceptat la prima vedere

Spuneti-mi o lege in care se zice ca fraudarea intereselor creitorilor chirografari este interzisa ...

fraudarea intereselor creditoriilor nu inseamna ca s-a adus atingere unui drept de al lor. dreptul lor exista (dreptul de creanta) doar ca sansele de a fi valorificat eficient s-au diminuat (debitorul si-a accentuat starea de insolvabilitate). Deci fraudarea INTERESELOR unei persoane nu echivaleaza cu fraudarea DREPTULUI unei persoane sau a unei LEGI.
Interesele creditorilor nu sunt aparate juridic doar prin o masura de garantie ...actiunea pauliana

are logica ce spun? :)

I like this guy,its a funny guy!

sofia · Post by **sofia** » 26 Aug 2005, 07:15

endimion wrote:o actiune in constatarea nulitatii absolute...pardon

Crezi ca o poate introduce si cel care a fost parte in actul respectiv si, cu buna stiinta a incheiat actul pentru a frauda creditorii?
Indiferent de felul actiunii cred ca pana la urma asta este problema, daca partea poate introduce actiunea?

endimion · Post by **endimion** » 26 Aug 2005, 17:38

LAWPROFILE wrote:I like this guy,its a funny guy!

I am a funny guy huh

pai explica-mi tu atunci de ce actul facut numai in frauda intereselor creditorilor este nul pentru cauza ilicita?...
Pe ce texte de lege te bazezi tu cand spui ca e nul, sau cum argumentezi? In ce consta ilicitul cauzei? Potzi sa bagi si doctrina, practica judiciara etc

Tu ce crezi?... cauza ilicita de la art. 968 este echivalenta cu frauda la lege? Sau sunt cazuri de nulitate absoluta distincte?
ce zici lawprofile?
E mai bine sa imi rapsunda lumea la intrebari decat sa bag eu tot... funny stuff

....
parca nulitatea absoluta o poate invoca ORICINE, chiar si partea in culpa... nu sofia?

excalibur · Post by **excalibur** » 26 Aug 2005, 17:42

Nulitatea absoluta o poate invoca oricine dar repunerea in situatia anterioara o poate cel care a fost in culpa la incheierea actului?

endimion · Post by **endimion** » 27 Aug 2005, 13:27

repunerea in situatia anterioara se face de drept in urma constatarii nulitatii absolute din moment ce nul. ab. produce efecte retroactive, indiferent de culpa celui care o invoca.
Din cate stiu doar la cea relativa care are ca scop protejarea unor interese private, introducerea actiunii este rezervata doar partii care NU ESTE IN CULPA si este pronuntata... nu constatata.

In speta contractul este considerat ca nu exista in urma admiterii actiunii in constatare a nulitatii, deci bunul nu a iesit niciodata din patrimoniul sotilor.

De fapt ...oare ar putea instanta din oficiu sa constate nulitatea absoluta a actului in cadrul procesului de divort, la sesizarea sotului, din moment ce nulitatea absoluta poate fi declarata si din oficiu de instanta

???

excalibur · Post by **excalibur** » 27 Aug 2005, 13:35

endimion wrote:repunerea in situatia anterioara se face de drept in urma constatarii nulitatii absolute din moment ce nul. ab. produce efecte retroactive, indiferent de culpa celui care o invoca. ???

Nu se poate, trebuie ceruta expres repunerea in situatia anterioara pentru ca altfel se incalca principiul disponibilitatii.
In plus, actiunea pentru repunerea in situatia anterioara este prescriptibila iar cea in constatarea nulitatii absolute este imprescriptibila.
Apoi, daca in cererea de repunere in situatia anterioara se invoca exceptia "nemo auditur propriam turpitudinem allegans", ce crezi ca face instanta cu exceptia?

ainsof · Post by **ainsof** » 27 Aug 2005, 17:43

Admite exceptia si respinge cererea de repunere in situatia anterioara.
Nu poate sa profite de aceasta situatie.
Creditorii insa, pot cere constatarea simulatiei si readucerea bunurilor in patrimoniul debitorilor lor, dupa care pot trece la executarea silita.

endimion · Post by **endimion** » 27 Aug 2005, 19:40

Corect ce spui, actiunea in restituire este distincta de cea in constatarea nulitatii si prescriptibila extinctiv. In transilvania pt reintabularea sotului si sotiei in Cartea Funciara ca proprietari cred este nevoie nu numai de o hot in const. nulitatii ci si de repunere a partilor in starea anterioara...dar nu sunt sigur

Dar ce am gasit despre principiul "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" aplicat la nulitate:

"Oricum acesta regula se aplica si trebuie sa se aplice limitat, numai in caz de turpitudine egala (in pari causa turpitudinis cessat repetitio*); mai concret, in acesta notiune trebuie sa includem numai ignorarea unei reguli morale din sfera relatiilor sexuale (copula carnalis**). Ea nu pericliteaza actiunea in nulitate ci numai cea in restituire iar in materie de liberalitati nu are aplicare. Tendinta actuala pare a fi ca dupa anularea actului partile sa poata fi obligate si la restituirea presatiilor"Ovidiu Ungureanu - Introducere in drept civil, allbeck 2000

*whatever the fuck that means
**that i understand baby

deci dupa decanu nostru de la sibiu se aplica principiu asta la actiunea in restituire doar daca nulitatea actului e pt cauza imorala (mentinerea starii de concubinaj sau alte prostii)
oricum aplicat la actiunea in restituire sucseventa nulitatii absolute cam pute pricipiul asta

sincer principiul il vad producand efecte mai puternice la nulitatea relativa pt dol, leziune cand nu se admite actiunea in pronuntarea nulitatii a partii in culpa, nu cand se respinge actiunea in restituire subsecventa

...daca stii altceva referitor la pricipiul asta sunt interesat

excalibur · Post by **excalibur** » 28 Aug 2005, 13:06

Daca gasesc ceva material iti spun, dar deocamdata am o intrebare, nu crezi ca un act care a fost incheiat cu unicul scop de a frauda interesele creditorilor, are o cauza imorala?

endimion · Post by **endimion** » 28 Aug 2005, 13:45

Excalibur wrote:Daca gasesc ceva material iti spun, dar deocamdata am o intrebare, nu crezi ca un act care a fost incheiat cu unicul scop de a frauda interesele creditorilor, are o cauza imorala?

cauza imorala?

cert e ca pe forum sa vorbit de frauda la lege, cauza imorala, cauza nelicita, scop ilicit etc.
si sunt cam derutat de ce inseamna fiecare notiune. Cert e ca nu toate desemneaza acelasi lucru

Codul civil relgementeaza CAUZA nelicita ca motiv de nulitate si o defineste ca cauza prohibita de legi sau contrara bunelor moravuri sau contracra ordinii publice.
cand zicem ca e contrara bunelor moravuri spunem ca cauza e imorala...dar bunele moravuri se refera la viata sexuala nu? deci cauza imorala nu exista la fraudarea intereselor creditorilor

cauza imorala e o varianta a cauzei nelicite, (adica cauza nelicita include si cauza imorala dar nu si invers, adica clauza imorala e intotdeauna nelicita, dar clauza nelicita nu e intotdeauna imorala) am dreptate. tu ai alta definitie a cauzei imorale

si o intebare pt toti ce au scris pe forum...
cauza nelicita de la 968 c civ e sinonima cu frauda la lege?

endimion · Post by **endimion** » 28 Aug 2005, 13:47

scuzati cacofoniile si unde am spus "clauza" in loc de "cauza"

excalibur · Post by **excalibur** » 28 Aug 2005, 14:15

Endimion, cauza imorala nu se refera numai la viata sexuala.
Cat despre frauda la lege, sunt tot atatea pareri cati isi dau cu parerea.

endimion · Post by **endimion** » 28 Aug 2005, 16:31

da tu o defintie a cauzei imorale si o parere personala asupra fraudei la lege

daca nu definim notiunile pe care le folosim vorbim aiurea

si o argumentare de ce actul in frauda creditorilor e nul pt cauza imorala, sau nelicita sau whatever

simulatie - speta

Who is online