Pentru cei cu dor de grile:

INM, examene, rezultate, pareri, barfe, etc.
allynna

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by allynna » 19 Mar 2010, 11:52

seiza wrote:Va prezint o speta reala, dar al carei rezultat mie nu mi se pare corect: un baiat se incaiera cu un altul intr-o discoteca pentru ca acesta din urma l-a facut las, prost, etc. La sfarsitul bataii primul il doboara si inainte de a pleca, ii ia acestuia din urma ceasul de la mana. Ce incadrare credeti ca e cea mai potrivita? Va spun apoi si ce solutie a dat instanta.
Fapta este talharie, deoarece actiunea de sustragere a fost inlesnita, favorizata de actiunea de violenta. Deci, exista un raport de cauzalitate intre furt si violenta.
Hotarand spontan sa sustraga ceasul victimei pe care in prealabil a batut-o, faptuitorul a creat un raport de cauzalitate intre actele de violenta si sustragerea a bunului, transformand violenta intr-o modalitate de inlesnire a furtului.
Sunt mai multe spete de talharie, care releva situatii in care intentia de deposedare a survenit dupa efectuarea actelor de violenta care, initial, aveau alt scop decat acela de furt.
In plus in continutul constitutiv al infractiunii de la 211, nu se precizeaza ca intentia de sustragere a bunui trebuie sa existe anterior aplicarii actelor de violenta.
Intentia de sustragere poate exista dinaintea aplicarii vioelntei, poate surveni in timpul exercitarii vioentei sau posterior, fiind inlesnita (favorizata) de act. de violenta .

allynna

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by allynna » 19 Mar 2010, 12:03

seiza wrote:
agenda wrote:
seiza wrote:Agenda, cred ca avem opinii diferite in privinta intelesului de "a ceda constrangerii".

adica din punctul tau de vedere varianta A este aceasi cu varianta C?

raspunde atunci ... care este urmarea imediata la infractiunea asta?

si uite si ceva mai stupid...daca persoana este amenintata cu uciderea unui parinte deja decedat......mai exista infractiune?
1.Agenda, nicidecum nu vad o identitate intre pct A si pct C. Pentru ca prin a ceda constrangerii (a face, a nu face ceva, asa cum inteleg eu ca s-ar interpreta sintagma "cedeaza constrangerii" raportat la continutul legal al infractiunii) nu se intelege neaparat ca subiectul activ a dobandit pentru sine folosul ilicit, intrucat din momentul in care subiectul pasiv incepe sa faca acel lucru si pana la momentul in care subiectul activ dobandeste folosul, se pot intampla diferite situatii care sa impiedice acest lucru.

2. Raspuns atat pentru tine cat si pentru Allyna (aratati-mi in grila unde scrie ca varianta de raspuns corecta : cand i s-a insuflat subiectului pasiv temerea ca...
Fiind o infractiune de pericol, nu a contestat nimeni de pe topicul acesta ca rezultatul se consuma la un moment diferit de momentul in care subiectul pasiv a perceput amenintarea si i-a insuflat o temere. Dar situatia generala este ca temerea ii este insuflata in momentul in care se produce insasi actiunea faptuitorului, celelalte situatii fiind situatii de exceptie. In toate manualele de penal pe care le am este mentionat ca suntem in prezzenta unei infractiuni de pericol, care se consuma in momentul producerii actiunii faptuitorului.
Allyna, si in cazul mersului la politie este exact aceeasi situatie: prin "a ceda constragerii" , asa cum este mentionat in grila ta (mai scriu o data si daca e nevoie , o mai fac de 100 de ori, poate ma fac totusi inteleasa) nu se intelege ca subiectului pasiv nu i s-ar insufla o temere (lucru pe care nu l-am contestat) , ci faptul ca subiectul NU A CEDAT , RESPECTIV: NU A DAT, NU A FACUT, ETC, asa cum cere textul legal.

"Constrângerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva"
Intrebare: la ce este constransa persoana? Raspuns: la a face, a nu face, etc.
Deci: cand persoana cedeaza unei constrangeri, la ce cedeaza ea? La actiunea aia de a da, a face, etc. :wall: Acum imi intelegeti punctul de vedere?
Allyna, da te rog, si raspunsul dat de autorul grilei. Sau e facuta de tine? :cafea:
Seiza, eu nu am spus ca raspunsul b este gresit. Am inteles cum ai gandit, si e f. logic pct.tau de ved.Am spus ca eu consider a-ul corect. :mrgreen:
Aceasta grila este una "inspirata" din Filipas, deci modificata de mine :mrgreen: , tocmai pentru a ilustra echivocul tentativa-stare consumata la santaj.
Parerile sunt diferite si in doctrina sau mai bine spus neclar exprimate.
De ex. daca citesti din T. Toader raspunsul corect este cel sustinut de tine.
Filipas, Bulai si altii spun ca daca sub. pasiv nu a cedat, infractiunea este tentativa.
:cafea:

agenda

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by agenda » 19 Mar 2010, 12:27

seiza wrote: Fiind o infractiune de pericol, nu a contestat nimeni de pe topicul acesta ca rezultatul se consuma la un moment diferit de momentul in care subiectul pasiv a perceput amenintarea si i-a insuflat o temere. Dar situatia generala este ca temerea ii este insuflata in momentul in care se produce insasi actiunea faptuitorului, celelalte situatii fiind situatii de exceptie. In toate manualele de penal pe care le am este mentionat ca suntem in prezzenta unei infractiuni de pericol, care se consuma in momentul producerii actiunii faptuitorului.

"Constrângerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva"
Intrebare: la ce este constransa persoana? Raspuns: la a face, a nu face, etc.
Deci: cand persoana cedeaza unei constrangeri, la ce cedeaza ea? La actiunea aia de a da, a face, etc. :wall: Acum imi intelegeti punctul de vedere?
Allyna, da te rog, si raspunsul dat de autorul grilei. Sau e facuta de tine? :cafea:
seiza prima parte citata nu stiu de unde ai scos...
da este o infractiune de pericol...nu este necesar un rezultat MATERIAL...

si se consuma in momentul constrangerii dar textul se refera atat la actiunea de a constrage cat si la rezultatul constrangerii.

constrangere....nu poate exista fara rezultat ei.
persoana este constransa la a da ceva. se consuma cand persoana a fost constransa ADICA a simtit temerea ca daca nu va da va pati ceva.

alyynna nu trebuia sa uzeze de acel "ceda" (desi era clara intentia) .....pt ca nu a ilustrat nimic doar a incurcat :razz:


si referitor la talharie.....poate nu stiu eu penal dar ce pisici...uite textul:

Art. 211. - Furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani.

FURTUL...savarsit PRIN...mai clar de atat? vreau sa vad si eu una din spetele acelea de care vorbeste...sunt curioasa...pana atunci


"Infracţiunea de tâlhărie se caracterizează, sub raport subiectiv, prin scopul în care făptuitorul întrebuinţează violenţa sau ameninţarea: săvârşirea furtului, înlăturarea urmelor infracţiunii sau asigurarea scăpării

În cazul în care prin violenţe sau ameninţări nu se urmăreşte un atare scop, dar după agresarea persoanei vătămate făptuitorul sustrage bunuri ale acesteia, în baza unei rezoluţii distincte, intervenite ulterior agresiunii, faptele constituie infracţiunea de furt în concurs real cu una din infracţiunile contra persoanei prevăzute de lege.





I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2175 din 22 aprilie 2004





Prin sentinţa penală nr. 524 din 17 noiembrie 2003 a Tribunalului Dâmboviţa, inculpatul D.G. a fost condamnat pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat prevăzute în art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. b), e) şi g) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) din acelaşi cod.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pentru infracţiunile prevăzute în art. 180 alin. (1) şi în art. 180 alin. (2) C. pen.

Instanţa a reţinut că, în seara zilei de 26 ianuarie 2003, pe stradă, inculpatul a avut o altercaţie cu R.A. care, de teamă, a fugit.

Inculpatul a intrat în restaurantul din apropiere crezând că R.A. se află acolo. În local, inculpatul a reproşat unor consumatori că au băut împreună cu R.A., şi a lovit cu cuţitul două persoane care au părăsit localul.

De pe masa celor doi consumatori inculpatul şi-a însuşit o bancnotă de 100.000 de lei şi un pachet de ţigări.

În urma loviturilor aplicate de către inculpat, N.N. şi G.M. au suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 5-7 zile de îngrijiri medicale.

Prin decizia penală nr. 46 din 9 februarie 2004, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul declarat de procuror, a schimbat încadrarea juridică din infracţiunile de furt calificat şi lovire în infracţiunea de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen. şi în baza acestor texte de lege a condamnat pe inculpat.

Recursul declarat de inculpat este fondat.

Potrivit art. 211 C. pen., constituie infracţiunea de tâlhărie furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace, pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii, ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a intrat în restaurant, convins că martorul R.A., cu care avusese un conflict, se află acolo.

În local a întâlnit părţile vătămate cărora le-a reproşat că au băut împreună cu R.A. şi a hotărât să-i pedepsească, lovindu-i cu cuţitul.În faţa acestei agresiuni, părţile vătămate au părăsit localul.

Văzând că rămăsese pe masă o bancnotă de 100.000 de lei şi un pachet de ţigări, inculpatul a luat hotărârea de a le însuşi.

Este, deci, vorba de fapte distincte, lovire şi furt calificat, câte două fapte, comise în baza unor rezoluţii distincte, actele de violenţă fiind comise pentru că părţile vătămate aveau presupuse legături cu R.A., intenţia de furt survenind după ce acestea părăsiseră localul, abandonând pe masă banii şi ţigările. Ca atare, violenţele nu au fost săvârşite pentru comiterea furtului şi nici pentru ca inculpatul să-şi asigure scăparea.

Aşa fiind, corect prima instanţă a încadrat faptele în câte două infracţiuni de furt calificat şi de lovire a părţilor vătămate; constatând că acestea nu au formulat plângeri, a încetat procesul penal potrivit legii.

Sentinţa fiind, deci, legală şi temeinică, iar decizia instanţei de apel greşită în drept, recursul inculpatului a fost admis, s-a casat decizia atacată şi s-a menţinut sentinţa pronunţată de tribunal."

allynna

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by allynna » 19 Mar 2010, 13:32

In speta ta, Agenda nu exista rap. de cauzalitate intre violenta si insusirea bunurilor, de asta s-a schimbat incadrarea :"Văzând că rămăsese pe masă o bancnotă de 100.000 de lei şi un pachet de ţigări, inculpatul a luat hotărârea de a le însuşi".Bunurile au fost uitate pe masa.
In speta expusa de Seiza situatia este diferita de asta. Furtul a fost favorizat, inlesnit de bataia respectiva.

agenda

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by agenda » 19 Mar 2010, 13:51

uite inca o speta.......insa am deschis cartea si inteleg ce vrei sa spui...poate gasesti si niste spete? pt a intelege mai bine...

Decizie nr. 292/1996
din 01/01/1996


(Bucureşti). Vătămare corporală şi furt calificat.
Tematici

Tâlhărie
Tip tematica necunoscut
Infracţiuni contra proprietăţii
Furt
Loviri şi alte vătămări




Într-o seară, în jurul orelor 2200-2230, inculpaţii, văzându-o pe victimă, căzută, în stare ebrietate, lângă intrarea unui bar, s-au apropiat de ea şi când aceasta, sculându-se a încercat să-i lovească, i-au aplicat numeroase lovituri cu pumnii şi picioarele, după care au transportat-o pe o uliţă laterală; ulterior - după mai mult de o oră - inculpaţii, ieşind din bar, au revenit la locul unde lăsaseră victima şi cum aceasta era tot acolo, în stare de inconştienţă, i-au luat geaca, pantofii şi cureaua de la pantaloni.
Faptele de mai sus nu constituie infracţiunea de tâlhărie prevăzută în art. 211 Cod penal, reţinută de prima instanţă - hotărârea de condamnare fiind menţinută şi în apel - ci infracţiunile de vătămare corporală (art. 181 Cod penal) şi furt calificat (art. 208, art. 209 lit. a), c) şi g) Cod penal), în concurs real.
În raport cu starea de fapt mai sus arătată, se constată că, atunci când au lovit victima, inculpaţii nu au avut intenţia de a o deposeda de unele bunuri, această hotărâre fiind luată spontan, mult mai târziu, la revederea victimei, în starea în care o lăsaseră. În aceste condiţii, nu se poate considera că violenţele - exercitate în alt scop, cu mult timp înainte - au servit ca mijloc pentru săvârşirea furtului, ceea ce face ca ele să nu poată constitui acţiunea adiacentă a elementului material al infracţiunii de tâlhărie. Existând două rezoluţii infracţionale distincte şi două acţiuni care - în lipsa unei poziţii subiective unice, care să le reunească - rămân, de asemenea, autonome, în speţă nu se poate reţine existenţa unei singure infracţiuni complexe, de tâlhărie, ci a unei pluralităţi infracţionale, în sensul arătat mai sus.

DevilMean

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by DevilMean » 20 Mar 2010, 16:30

Da agenduto, pentru ca in speta ta sustragerea a intervenit dupa cafteala, caci subiectii s-au gandit: "ba asta e lesinat, hai sa luam ceva bun de pe el".
Dar in cazul lui seiza probabil ca a fost invers, subiectul a gandit " imi trebuie ceasul ala, dar nu pot sa-l iau bine mersi, trebuie sa-l caftesc bine".
Caci este furt savarsit prin folosirea violentei.

agenda

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by agenda » 20 Mar 2010, 18:10

nu dracusor. uite:

.Exercitarea de violenţe asupra părţii vătămate urmată de sustragerea telefonului mobil. Tâlhărie. Inexistenţa infracţiunilor de furt calificat şi vătămare corporală
(Decizia penală nr. 31/08.02.2007)

Prin sentinţa penală nr. 87/7 februarie 2006, inculpatul P.M.D. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută de art. 211 alin. 1 şi alin. 2 lit. b şi c Cod penal, iar inculpatul P.B.I. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal.
Motivul de apel al inculpatului P.M.D. privind schimbarea încadrări juridice în infracţiunile de furt calificat şi vătămare corporală s-a constatat a fi nefondat.
A rezultat din probele dosarului că în timp ce se aflau în loc public, inculpaţii i-au aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele peste corp, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul P.M.D. i-a sustras din buzunarul părţii vătămate telefonul mobil fără ca cel de-al doilea inculpat să observe acest lucru.
În cazul infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 Cod penal, acţiunea de luare specifică furtului este distinctă de acţiunea caracteristică violenţei.
Cele două acţiuni, principală şi adiacentă, corespund fiecare unei acţiuni separate şi absorbite în infracţiunea complexă.
Există tâlhărie chiar dacă inculpatul a conceput iniţial săvârşirea numai a uneia din acţiuni, iar hotărârea de a comite şi pe cealaltă a apărut ulterior, dar în strânsă legătură cu prima datorită unor situaţii care l-a determinat să amplifice activitatea infracţională şi implicit poziţia sa subiectivă faţă de acesta şi de urmările sale, cât şi atunci când cele două poziţii psihice – una aferentă acţiunii principale şi cealaltă acţiunii adiacente nu sunt concomitente – nefiind astfel necesar ca ele să se succeadă într-o anumită ordine.
Câtă vreme întreaga executare se înfăţişează ca o activitate unitară în care acţiunile ce se succed se completează în sensul incriminării legale, constituie obiectiv o unitate neîntreruptă indiferent dacă poziţia subiectivă a inculpatului a fost limitată iniţial la acţiunea principală sau la cea adiacentă.
În acest context, nu interesează dacă inculpatul a săvârşit mai întâi acte de violenţă şi numai pe parcurs sau imediat a procedat şi la deposedarea victimei.
În acest caz, inculpatul a creat o legătură obiectivă între actele de violenţă şi cele de sustragere, iar subiectiv şi-a dat seama că, luând un bun de la persoana faţă de care a folosit violenţa, el beneficiază – în săvârşirea furtului tocmai de efectul acesteia, ceea ce este suficient pentru realizarea infracţiunii de tâlhărie.

allynna

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by allynna » 20 Mar 2010, 18:19

agenda wrote:nu dracusor. uite:

.Exercitarea de violenţe asupra părţii vătămate urmată de sustragerea telefonului mobil. Tâlhărie. Inexistenţa infracţiunilor de furt calificat şi vătămare corporală
(Decizia penală nr. 31/08.02.2007)

Prin sentinţa penală nr. 87/7 februarie 2006, inculpatul P.M.D. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută de art. 211 alin. 1 şi alin. 2 lit. b şi c Cod penal, iar inculpatul P.B.I. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal.
Motivul de apel al inculpatului P.M.D. privind schimbarea încadrări juridice în infracţiunile de furt calificat şi vătămare corporală s-a constatat a fi nefondat.
A rezultat din probele dosarului că în timp ce se aflau în loc public, inculpaţii i-au aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele peste corp, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul P.M.D. i-a sustras din buzunarul părţii vătămate telefonul mobil fără ca cel de-al doilea inculpat să observe acest lucru.
În cazul infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 Cod penal, acţiunea de luare specifică furtului este distinctă de acţiunea caracteristică violenţei.
Cele două acţiuni, principală şi adiacentă, corespund fiecare unei acţiuni separate şi absorbite în infracţiunea complexă.
Există tâlhărie chiar dacă inculpatul a conceput iniţial săvârşirea numai a uneia din acţiuni, iar hotărârea de a comite şi pe cealaltă a apărut ulterior, dar în strânsă legătură cu prima datorită unor situaţii care l-a determinat să amplifice activitatea infracţională şi implicit poziţia sa subiectivă faţă de acesta şi de urmările sale, cât şi atunci când cele două poziţii psihice – una aferentă acţiunii principale şi cealaltă acţiunii adiacente nu sunt concomitente – nefiind astfel necesar ca ele să se succeadă într-o anumită ordine.
Câtă vreme întreaga executare se înfăţişează ca o activitate unitară în care acţiunile ce se succed se completează în sensul incriminării legale, constituie obiectiv o unitate neîntreruptă indiferent dacă poziţia subiectivă a inculpatului a fost limitată iniţial la acţiunea principală sau la cea adiacentă.
În acest context, nu interesează dacă inculpatul a săvârşit mai întâi acte de violenţă şi numai pe parcurs sau imediat a procedat şi la deposedarea victimei.
În acest caz, inculpatul a creat o legătură obiectivă între actele de violenţă şi cele de sustragere, iar subiectiv şi-a dat seama că, luând un bun de la persoana faţă de care a folosit violenţa, el beneficiază – în săvârşirea furtului tocmai de efectul acesteia, ceea ce este suficient pentru realizarea infracţiunii de tâlhărie.
Vad ca mi-ai luat-o inainte si ai postat o speta relevanta la ce am vrut sa spun. :floare:


In speta anterioara, furtul s-a savarsit dupa o perioada de timp, si astfel ca nu s-a creat o leg. de cauzalitate obiectiva si subiectiva intre actiunea de sustragere si cea de violenta aplicata inainte.Din aceasta cauza s-a retinut concurs.

agenda

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by agenda » 20 Mar 2010, 18:21

da :floare: acum am inteles si eu. :razz:

ProtoAvatar

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by ProtoAvatar » 21 Mar 2010, 00:30

agenda wrote: Câtă vreme întreaga executare se înfăţişează ca o activitate unitară în care acţiunile ce se succed se completează în sensul incriminării legale, constituie obiectiv o unitate neîntreruptă indiferent dacă poziţia subiectivă a inculpatului a fost limitată iniţial la acţiunea principală sau la cea adiacentă.
În acest context, nu interesează dacă inculpatul a săvârşit mai întâi acte de violenţă şi numai pe parcurs sau imediat a procedat şi la deposedarea victimei.În acest caz, inculpatul a creat o legătură obiectivă între actele de violenţă şi cele de sustragere, iar subiectiv şi-a dat seama că, luând un bun de la persoana faţă de care a folosit violenţa, el beneficiază – în săvârşirea furtului tocmai de efectul acesteia, ceea ce este suficient pentru realizarea infracţiunii de tâlhărie.
allynna wrote: In speta anterioara, furtul s-a savarsit dupa o perioada de timp, si astfel ca nu s-a creat o leg. de cauzalitate obiectiva si subiectiva intre actiunea de sustragere si cea de violenta aplicata inainte.Din aceasta cauza s-a retinut concurs.
In toate spetele de vatamare+furt prezentate, exista o legature de cauzalitate intre violenta si furt:
Fara agresiune, agresorul nu ar fi putut lua cei 100.000 lei si tigarile; fara agresiune, agresorii nu ar fi putut lua geaca, cureaua si pantofii victimei. Cu alte cuvinte, furtul este inlesnit sau facut posibil de agresiune.
Perioada de timp mai lunga sau mai scurta nu are influenta asupra existentei legaturii de cauzalitate.
De asemenea, in aceste spete, luarea hotararii infractionale de a fura este precipitata de savarsirea agresiunii (la fel ca la talharia cu 2 rezolutii infractionale). Infractorul isi da seama ca ar putea profita in urma agresiunii si se hotaraste sa fure.

Voi spuneti ca diferenta dintre vatamare+furt si talharie (cu 2 rezolutii infractionale) este:
Pe plan obiectiv, faptul ca, in cazul vatamarii+furtului, cele doua actiuni sunt separate de un interval oarecare de timp, deci nu sunt continue (aparent, CATEVA SECUNDE sunt suficiente - ca in speta cu 100.000 lei), iar in cazul talhariei, actiunile 'sunt continue'.
Pe plan subiectiv, diferenta este la fel de mica si artificiala - in ambele situatii, dupa vatamare, infractorul ia hotararea de a fura. La vatamare+furt hotararea este luata dupa un timp (sa spunem, cateva secunde) de la vatamare, iar in cazul talhariei, in timpul sau imediat (da, imediat - exact ca la vatamare+furt) dupa vatamare.

Iata un criteriu neinspirat de a transforma vatamarea+furtul in talharie - nu se bazeaza pe pericolul social diferit al faptei, ci pe o circumstanta care nu modifica zisul pericol social. Mai grav, acest criteriu poate fi foarte usor interpretat pentru a justifica si incadrarea ca vatamare+furt, si incadrarea ca talharie (cateva secunde? - actiunile+cele doua rezolutii sunt continue si in acest caz...sau nu, in functie de parerea unei instante).

Daca o asemenea intrebare este pusa la examen, raspunsurile corespunzand atat vatamarii+furtului cat si talhariei pot fi corecte, in functie de parerea deontologului care a facut subiectul.
N-avem decat sa dam cu banul sa vedem ce a ales respectivul deontolog :wall: .

allynna

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by allynna » 22 Mar 2010, 15:48

ProtoAvatar wrote:[Voi spuneti ca diferenta dintre vatamare+furt si talharie (cu 2 rezolutii infractionale) este:
Pe plan obiectiv, faptul ca, in cazul vatamarii+furtului, cele doua actiuni sunt separate de un interval oarecare de timp, deci nu sunt continue (aparent, CATEVA SECUNDE sunt suficiente - ca in speta cu 100.000 lei), iar in cazul talhariei, actiunile 'sunt continue'.
Pe plan subiectiv, diferenta este la fel de mica si artificiala - in ambele situatii, dupa vatamare, infractorul ia hotararea de a fura. La vatamare+furt hotararea este luata dupa un timp (sa spunem, cateva secunde) de la vatamare, iar in cazul talhariei, in timpul sau imediat (da, imediat - exact ca la vatamare+furt) dupa vatamare.

.
La speta a doua de furt+vatamare intervalul de timp scurs intre cele doua actiuni nu este de cateva secunde, ci abia dupa o lunga perioada de timp, la revederea victimei inculpatii i-au sustras bunurile.

La prima speta de furt+vatamare, suma de 100 mii lei a fost uitata de catre victima pe masa si insusita de catre inculapti.
De aici lipsa de unitate infractionala.

La ultima speta, cea cu talharia, hatararea de deposedare a fost luata spontan-la cateva secunde dupa aplicarea violentei, care initial avusese alt scop.

DevilMean

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by DevilMean » 22 Mar 2010, 18:17

Mea culpa angel, initial crezusem ca era vorba doar de ultima speta.
Cred ca am inceput ca seiza, sa citesc printre randuri.

agenda

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by agenda » 22 Mar 2010, 20:29

DevilMean wrote:Mea culpa angel, initial crezusem ca era vorba doar de ultima speta.
Cred ca am inceput ca seiza, sa citesc printre randuri.

EU NU SUNT ANGEL! :wall: :wall:

angel

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by angel » 22 Mar 2010, 21:55

DevilMean wrote:Mea culpa angel, initial crezusem ca era vorba doar de ultima speta.
Cred ca am inceput ca seiza, sa citesc printre randuri.
Ce ai Devil?! e a doua oara cand sunt intervenient fortat in cauza :grin:
Eu inteleg ca suntem capeteniile unor tabere diametral opuse,dar chiar asa am ajuns sa te bantui?!sa ma vezi si unde nu sunt?! :crizaderas: :crizaderas:
off topic :oops:

Agenduta :kiss: pentru Devil suntem precum nesscafe-ul 2 in 1 la oferta :-D

DevilMean

Re: Pentru cei cu dor de grile:

Post by DevilMean » 27 Mar 2010, 02:54

Iar mea culpa, scuzele de rigoare.
Sper ca angel nu s-a inecat cand am pomenit-o.
@agenda, imi cer scuze de confuzia creata. Mi-a zburat si mie mintea departe.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 33 guests