Legea 9/1998 - despagubiri

[vichi_90]

Buna ziua.
Va rog daca ma poate ajuta cineva:
O familie a fost recolonizata in Tulcea (in Bulgaria a abandonat curte, casa, teren agricol, recolta), unde a primit 10 ha si o casa de locuit (proprietatea GOSTAT). Au plecat in Banat unde au primit 5 ha prin reforma agrara, dupa care au fost deportati. In prezent, aceasta familie a primit inapoi cele 10 ha in Tulcea si cele 5 ha in Banat. Sa inteleg ca au dreptul la despagubiri pt. curte, casa si recolta?
Cele 5 ha primite in Banat prin reforma agrara nu au nici o legatura cu cele 10 primite in Tulcea?
Mentionez ca cele 10 ha in Tulcea le-au primit deoarece au depus dosar pt. despagubiri in baza Legii 18/1991, iar cele 5 ha in Banat le-au primit in initial in actiuni dupa care in natura conf. prevederilor art. 36 coroborate cu cele ale art. 93 alin. 3 din Legea 18/1991.
Aceasta familie, in prezent se judeca cu ANRP -ul si cu Comisia Judeteana - anulare act administrativ ( Decizia) - deoarece de 11 ani asteapta aceste despagubiri. Titlul de proprietate pentru cele 10 ha a fost emis in 2007, iar acum, ANRP-UL invoca faptul ca familia respectiva a primit 15 ha in loc de 10ha cat a abandonat in Bulgaria.
Va multumesc

[vulpacris]

Conform Tratatului de la Craiova, dintre Romania si Bulgaria, semnat la data de 7 septembrie 1940, si care avea 7 anexe, doua dintre acestea prevedeau modalitatile de evacuare a teritoriului si schimbul de populatie.

In conformitate cu art. 3 din Tratat s-a convenit schimbul de supusi romani de etnie bulgara din judetele Tulcea si Constanta, si supusii romani de etnie romana din judetele Caliacra si Durostor.

In privinta bunurilor imobiliare ce apartineau supusilor romani de etnie bulgara si care erau obligati sa paraseasca Romania, acestea erau considerate bunuri abandonate si deveneau de drept proprietatea statului roman.

Acelasi regim juridic l-au avut si bunurile imobiliare ale supusilor romani de etnie romana care erau obligati sa paraseaca Bulgaria, acestea devenind de drept proprietatea statului bulgar.

Prin dispozitiile art. 4 din Tratat Romania s-a obligat sa-i despagubeasca pe romanii care paraseau bunurile rurale de pe teritoriul Bulgariei.

In acest sens s-a constituit in Dobrogea Comisariatul General al Colonizarii si Populatiei Evacuate, precum si Secretariatul de Stat al Colonizarii si Populatiei Evacuate.

Atribuirea de gospodarii si terenuri se facea de comisii infiintate la nivelul fiecarui centru de colonizare, care atribuia colonistilor cate o gospodarie (casa si anexe gospodaresti, dintre cele ale celor obligati sa plece in Bulgaria) de o valoare apropriata celei abandonate, precum si, un teren agricol in suprafata de 5 sau 10 ha, in functie de suprafata avuta anterior in Bulgaria.

Conform Decretului -Lege nr. 766/1941 erau indreptatiti la colonizare doar colonistii evacuati care au fost proprietari ai loturilor de colonizare din Dobrogea de Sud.

Statul roman a dat initial, acestor colonisti atat terenurile, cat si gospodariile, in baza de contracte de arenda si de chirie, si nu in proprietate.

In temeiul Legii nr. 715 din 1946, sub conducerea Oficiului National al Colonizarilor s-a procedat la vanzarea acestor proprietati de catre statul roman catre colonisti, la pretul stabilit conform dispozitiilor art. 3 din aceasta lege, care urma sa fie platit fie intr-o singura transa, fie in rate, incepand cu data de 1 ianuarie 1950, in termen de 10 ani, desi în articolul 10 din Legea nr. 766/1941 se prevedea expres ca sumele datorate de colonisti ca pret al bunurilor primite în baza legii de fata se vor compensa cu suma despagubirilor certe, lichide si exigibile ce au de primit conform art. 5 si 12 din Acordul româno-bulgar.

Numai prin art. 1 din Decretul nr. 513/1953 s-a prevazut anularea sumelor datorate cu titlu de pret, în masura în care nu fusesera achitate, de catre colonistii evacuati din Dobrogea de Sud, pentru terenurile si constructiile primite potrivit contractelor încheiate în baza Legii nr. 766/1941.

Deci, cele 10 ha primite in Tulecea, le-au apartinut si erau indreptatiti sa le obtina in temeiul Legii nr. 18/1991.

De asemenea prin dispozitiile art. 16 din Legea nr.187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, publicata în M.Of. nr. 68/23 mar. 1945, se prevedea faptul ca:

"Preţul pămîntului pentru împroprietărire va fi egal cu al unei recolte mijlocii anuale la hectar, socotit astfel:

În grâu: 1.000 kg.
În porumb: 1.200 kg.
Noii împroprietăriţi plătesc în bani sau în natură 10% din preţul de cumpărare, restul preţului de cumpărare va fi plătit în rate, după cum urmează:

Pentru cei cu pămînt puţin, în 10 ani.
Pentru cei fără pămînt, în 20 ani.
În caz de plată în bani, preţul va fi acel al grâului pe piaţa liberă la 1 Martie 1945."

Astfel, aceeasi familie care s-a mutat in Banat, nu a primit in mod gratuit cele 5 ha ci, le-a cumparat in temeiul prevederilor Legii reformei agrare, si deci erau proprietari ai acestui teren.

In concluzie, daca anterior, in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prevazuta de Legea nr. 18/1991 s-a facut dovada proprietatii anterioare asupra terenurilor agricole revendicate, si au fost emise actele prevazute de lege prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra acestor terenuri, legalitatea emiterii acestor acte nu poate face obiectul controlului instantelor sesizate in temeiul altei legi organice de reparatii, Legea nr. 9/1998, actiune in care se invoca alte drepturi, de alta natura, in temeiul acestei legi.

Verificarea legalitatii actelor emise in temeiul prevederilor Legii nr. 18/1991 este data in mod expres, de drept, prin prevederile art. 53 alin. (2) raportate la Titlul XIII din Legea nr. 247/2005. instantelor de fond funciar de la nivelul judecatoriei, in a carei circumscriptie se gaseste terenul agricol.

Astfel instanta Curtii de Apel, care a fost sesizata in temeiul Legii nr. 9/1998, nu este competenta cu solutionarea chestiunilor litigioase invocate de ANRP, iar aceasta nu are, conform dispozitiilor legale in materie, calitate procesuala activa de exercititu pentru a promova o actiune in anularea titlurilor de proprietate emise in temeiul legilor organice de reparatie din materia fondului funciar, cu atat mai mult, inaintea unei instante necompetente.

[vichi_90]

Multumesc din suflet vulpacris. M-ati lamurit intr-un mod profesional si foarte clar. Este o problema care ma macina de ceva timp, un batran care a fost si el in Banat (ulterior deportat) mi-a explicat cate ceva, dar doar din ceea ce isi amintea. Sustinea si el acelasi lucru dar fara un temei juridic. Acum sunt lamurita si voi lectura Legile indicate.
Va doresc un 2010 plin de realizari de care sa va bucurati impreuna cu cei dragi. Si inainte de toate va doresc multa sanatate dvs. si celor dragi.
Mii de multumiri.

[vichi_90]

Am gasit Legea 766/1941 dar nu reusesc sa gasesc nicaieri Decretul 513/1953. Ma poate ajuta cineva?
Va multumesc.

[vulpacris]

Urmare a încheierii tratatului cu Bulgaria la 7 septembrie 1940 la Craiova, pentru bunurile urbane, s-a semnat la 3 decembrie 1953, Decretul nr. 513/1953 pentru ratificarea acordului încheiat prin schimbul de note din 14 august 1952 şi 29 septembrie 1953 între cele douã state, act normativ referitor la rezolvarea problemei bunurilor urbane din Dobrogea de Nord şi de Sud decurgând din Tratatul de la Craiova încheiat în 1940.

Deci prevederile acestuia nu sunt aplicabile in speta dvs. deoarece bunurile pe care le revendicati nu au fost urbane.

Probabil ca-l puteti obtine de la Monitorul Oficial.

[vichi_90]

Multumesc din nou vulpacris.
Daca nu deranjez mai am o intrebare. Hotararirea definitiva si irevocabila prin care s-a modificat in parte decizia ANRP privind despagubirile Legea 9/1998 trebuie investita cu formula executorie? Prietena mamei mele are o hotarare irevocabila din aprilie 2005 si nu a primit inca banii. A revenit in decembrie 2008 cu adresa la ANRP si i s-a spus ca a intrat in prescriptie. Am citit Legea 554/2004 art. 23 si urm. Este aplicabil in cazul ei?
Va multumesc din nou.

[vulpacris]

ANRP-ul nu poate invoca prescrierea hotararii respective deoarece aceasta s-a dat in contradictoriu cu aceasta autoritate publica prin anularea actului administrativ-jurisdictional pe care il emisese, si nu si-a indeplinit obligatia legala de a plati despagubirea.

Si da, sunt aplicabile prevederile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, in special ale art. 25 alin. (2), pentru inceput.

[vichi_90]

Multumesc din suflet. Vulpacris sunteti un geniu. . Sunt probleme care ma framanta de ceva timp. Stiti cum e:mama se judeca cu ANRP-ul. Ca bunica a decedat in noiembrie si nu a apucat sa vada vreun rezultat.Si prietenele mamei mele sunt in varsta, persoane care asteapta de chiar 11 ani despagubiri. Este chiar bataie de joc ce se intampla. Sunt persoane bolnave (cum era si bunica mea), care spera sa poata obtine despagubirile ce li se cuvin. Aceasta prietena a mamei locuieste la demisol, este bolnava de plamani si nu mai stie ce sa faca. Va fi fericita sa afle ca nu a pierdut totul. Va multumesc din nou. Sfaturile primite ne dau o licarire de lumina in acest tunel al justitiei.
Deci, doamna trebuie sa formuleze actiune impotriva ANRP-ului si impotriva Ministerului Finantelor Publice - Comisia Centrala pentru aplicarea Legii 9/1998, sau numai impotriva ANRP? Sa inteleg ca, Urmare a deciziei def. si irev. ANRP era obligata sa modifice Decizia emisa - asa cum a dispus Curtea de Apel, iar Min. Fin. trebuia sa achite despagubirile.
Va rog sa ma indreptati acolo unde gresesc.
Din nou mii de multumiri.