Rog ajutor, ce trebuie sa fac ,ca sa-mi pastraz propietatea?
Am gasit despre subrogare ,la care din articole s-ar lega de cazul meu:
- 2. Despre plata prin subrogatie
ART. 1106 Subrogatia in drepturile creditorului, facuta in folosul unei a treia persoane ce ii plateste, este sau conventionala sau legala (C. civ. 1093, 1670, 1682 ; C. civ. fr. 1249).
ART. 1107 Aceasta subrogare este conventionala :
1. cand creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului ; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta tot intr-un timp cu plata ;
2. cand debitorul se imprumuta cu o suma spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului. Ca sa fie valabila aceasta subrogatie, trebuie sa se faca actul de imprumut si chitanta inaintea tribunalului, sa se declare in actul de imprumut ca suma s-a luat pentru a face plata, si in chitanta sa fie declarat ca plata s-a facut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogatie se opereaza fara concursul vointei creditorului (C. civ. 1093, 1106, 1108 si urm., 1176, 1182, 1393, 1670, 1737 pct. 2 si 5, 1744, C. civ. fr. 1250).
---------
A se vedea si :
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, in ceea ce priveste competenta notarului public (art. ;
- Decretul nr.377 din 14.10.1960 - pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat - aparut in Monitorul Oficial nr. 22 din 22.10.1960 in privinta echivalentei dintre expresia "chitanta inaintea tribunalului" folosita in art.1107 si chitanta intocmita in forma autentica la notariat ;
- Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 76), potrivit careia cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea stramutarii dreptului de ipoteca, in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.
ART. 1108 Subrogatia se face de drept :
1. in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta ;
2. in folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat ;
3. in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface ;
4. in folosul eredelui beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii (C. civ. 713, 777 si urm., 1053 si urm., 1510, 1670, 1722, 1746, 1778, 1799, 1812 ; C. civ. fr. 1251).
ART. 1109 Subrogatia stabilita prin articolele precedente se opereaza atat in contra fidejusorului, cat si in contra debitorului. Ea nu poate desfiinta dreptul creditorului, cand plata i s-a facut numai pentru parte din datorie ; in acest caz el poate exercita, pentru ce are a mai lua, aceleasi drepturi ce exercita si subrogatul, pentru partea platita, celui cui a facut o plata partiala (C. civ. 1652 si urm., 1669 ; C. civ. fr. 1252).
- 2. Despre plata prin subrogatie
ART. 1106 Subrogatia in drepturile creditorului, facuta in folosul unei a treia persoane ce ii plateste, este sau conventionala sau legala (C. civ. 1093, 1670, 1682 ; C. civ. fr. 1249).
ART. 1107 Aceasta subrogare este conventionala :
1. cand creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului ; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta tot intr-un timp cu plata ;
2. cand debitorul se imprumuta cu o suma spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului. Ca sa fie valabila aceasta subrogatie, trebuie sa se faca actul de imprumut si chitanta inaintea tribunalului, sa se declare in actul de imprumut ca suma s-a luat pentru a face plata, si in chitanta sa fie declarat ca plata s-a facut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogatie se opereaza fara concursul vointei creditorului (C. civ. 1093, 1106, 1108 si urm., 1176, 1182, 1393, 1670, 1737 pct. 2 si 5, 1744, C. civ. fr. 1250).
---------
A se vedea si :
- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995, in ceea ce priveste competenta notarului public (art. ;
- Decretul nr.377 din 14.10.1960 - pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat - aparut in Monitorul Oficial nr. 22 din 22.10.1960 in privinta echivalentei dintre expresia "chitanta inaintea tribunalului" folosita in art.1107 si chitanta intocmita in forma autentica la notariat ;
- Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 76), potrivit careia cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea stramutarii dreptului de ipoteca, in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.
ART. 1108 Subrogatia se face de drept :
1. in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta ;
2. in folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat ;
3. in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface ;
4. in folosul eredelui beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii (C. civ. 713, 777 si urm., 1053 si urm., 1510, 1670, 1722, 1746, 1778, 1799, 1812 ; C. civ. fr. 1251).
ART. 1109 Subrogatia stabilita prin articolele precedente se opereaza atat in contra fidejusorului, cat si in contra debitorului. Ea nu poate desfiinta dreptul creditorului, cand plata i s-a facut numai pentru parte din datorie ; in acest caz el poate exercita, pentru ce are a mai lua, aceleasi drepturi ce exercita si subrogatul, pentru partea platita, celui cui a facut o plata partiala (C. civ. 1652 si urm., 1669 ; C. civ. fr. 1252).
Cred ca daca se face dovada erorii comune si invincibile vanzarea va fi opozabila si fiicei raposatului. Aceasta poate face o petitie de ereditate si cere anularea certificatului iar daca se face aceasta dovada nu are alta solutie dacat a se indrepta impotriva celui de la care a-ti cumparat pentru bani. Impotriva d-voastra ar mai putea face o actiune in revendicare dar nu cred sa aiba sanse de reusita.
Chiar daca s-ar ajunge la anularea certificatului de mostenitor, vinzarea apartamentului este valabila. Este un caz clasic de aplicare a teoriei mostenitorului aparet: actul incheiat de mostenitorul aparent, cu titlu oneros(vinzare cumprare), cu un tert de buna credinta, care se afla intr-o eroare comuna si invincibila, este valabil si opozabil adevaratilor mostenitori. Deci, nu cred ca ai de ce sa-ti faci probleme, Viorel.
Eroarea comuna si invincibila decurge din faptul ca cel care ti-a vindut apartamentul avea toate actele in regula, certificat de mostenitor, actele de proprietate, iar in aceasta situatie oricine s-ar fi putut insela, crezind ca e vorba de adevaratul proprietar.
Intr-adevar, sigura modalitate in care s-ar putea indrepta fiica mostenitoare importiva ta este printr-o actiune in revendicare, unde ea este cea care trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate. chiar daca o va face, in aparare vei invoca teoria mostenitorului aparent, in care vei face dovada actului incheiat, si a erorii comune si invincibile (buna credinta se prezuma).
Plata prin subrogatie nu are nici o legatura cu cazul tau. ea vizeaza acele cazuri in care cineva plateste o datorie a altcuiva, fara intentia de a face o liberalitate acelei persoane. prin subrogatie, creanta atfel platita, desi stinsa fata de creditorul initial continua sa existe intre debitor si cel ce a facut plata, cu toate accesoriile si garantiile sale.
Eroarea comuna si invincibila decurge din faptul ca cel care ti-a vindut apartamentul avea toate actele in regula, certificat de mostenitor, actele de proprietate, iar in aceasta situatie oricine s-ar fi putut insela, crezind ca e vorba de adevaratul proprietar.
Intr-adevar, sigura modalitate in care s-ar putea indrepta fiica mostenitoare importiva ta este printr-o actiune in revendicare, unde ea este cea care trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate. chiar daca o va face, in aparare vei invoca teoria mostenitorului aparent, in care vei face dovada actului incheiat, si a erorii comune si invincibile (buna credinta se prezuma).
Plata prin subrogatie nu are nici o legatura cu cazul tau. ea vizeaza acele cazuri in care cineva plateste o datorie a altcuiva, fara intentia de a face o liberalitate acelei persoane. prin subrogatie, creanta atfel platita, desi stinsa fata de creditorul initial continua sa existe intre debitor si cel ce a facut plata, cu toate accesoriile si garantiile sale.
Dupa vanzare am inaintat actele de vanzare /cumpare ( toate exemplarele) la judecatorie . In momentul in care le-am ridicat aveau aplicata o stampila care spune:
Prezentul act a fost intabulat
In C.F. NR......
Cu incheierea Nr....
Din data .....
S-a plicat timbru si stampila judecatoriei sectorului /birou carte funciara
Dupa ce le-am ridicat de la judect .am dat un exemplar vanzatorului .
In afara de asta ,mai trebuia sa fac si alte inscrisuri?
Prezentul act a fost intabulat
In C.F. NR......
Cu incheierea Nr....
Din data .....
S-a plicat timbru si stampila judecatoriei sectorului /birou carte funciara
Dupa ce le-am ridicat de la judect .am dat un exemplar vanzatorului .
In afara de asta ,mai trebuia sa fac si alte inscrisuri?
Din cite am inteles din discutia cu fata ( persoana care se declara mostenitoarea reala ) aceasta sustine ca cel care a facut vanzarea imobilului ,o cunostea si stia despre faptul ca ea trebuia sa mosteneasca casa si prin declaratie falsa ( si apoi uz de fals ) a intrat in posesia mostenirii . Daca aceasta urmareste ca el sa fie pedepsit ptr fals si uz de fals ,trebuie ca paralel cu solicitarea anularii certif de mostenitor (civil) sa deschida si un proces penal ? De acesta se ocupa cumva procuratura ?
Who is online
Users browsing this forum: Google [Bot] and 52 guests