violare domiciliu/tentativa furt calificat

Discutii privind Dreptul Penal
Post Reply
gavril

Post by gavril » 02 Dec 2008, 23:39

mazgalici wrote:
Gavril wrote: el cauta o modalitate prin care sa se sustraga de la obligatia de restituire la care ar fi obligat in temeiul contractului de comodat.
Pai asta il incadreaza perfect in abuz de incredere, daca e sa ne pastram pe meleaguri penale. Refuz nejustificat de restituire a bunului ce formeaza obiectul contractului.
vezi conditia refuzului asa cum e trata in doctrina.
nu mi se pare indeplinita.

gavril

Post by gavril » 03 Dec 2008, 00:06

mariusms wrote:
Gavril wrote:
PS: extrapoland, consider ca ar putea exista inselaciune si cu ocazia desfiintarii unei conventii.
Asta e gluma serii. :-D
pe scurt ...

stabileste o conexiune intre inducere in eroare prin mijloace viclene (dolul din civil) si inselaciune. inselaciunea in conventii este de fapt dolul principal din civil.
cum dolul poate exista si la desfiintarea contractelor asa si inselaciune in conventii la desfiintarea acestora.

mariusms

Post by mariusms » 03 Dec 2008, 02:15

Gavril wrote:
cum dolul poate exista si la desfiintarea contractelor asa si inselaciune in conventii la desfiintarea acestora.
Poate? Codul civil si doctrina te contrazic.
Daca vrei sa faci pe legiuitorul, te anunt ca tocmai au avut loc alegerile.
Ca sa n-o mai lungim aiurea, numai la incheierea contractului ai dol principal, cu consecintele civile de rigoare.
Revenim la speta. Pe bune, nu e clar Codul penal?
Art. 215 alin. 3 "... fara aceasta eroare, cel inselat (si numai el n.n.) nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate..." Te intreb si eu, acum, cel inselat ce sa execute si in ce conditii stipulate? Face legea penala vreo referire la incetarea contractului? Chiar daca, prin absurd, dolul ar exista si la desfiintare (posibil numai prin modificarea Codului civil, dar pe viitor), ai incalca grav principiile legalitatii si incriminarii cu solutia data de tine.
Referitor la "refuzul restituirii", evident ca Mazgalici nu a facut decat sa raspunda unei afirmatii spuse tine, care suna asa: "el cauta o modalitate prin care sa se sustraga de la obligatia de restituire". Faptul ca o trimiti sa citeasca doctrina nu mi se pare deloc oportun si nici elegant.

mazgalici

Post by mazgalici » 03 Dec 2008, 12:13

Gavril, sa stii ca eu nu sunt o persoana orgolioasa si chiar ti-am ascultat sfatul. Am deschis cartile alea pe care se asezase deja praful :-P si chiar nu gasii nimic care sa nu ma indreptateasca sa intaresc ceea ce am afirmat anterior. Pentru a exista abuz de incredere este necesar ca refuzul faptuitorului sa fie nejustificat. Refuzul asta poate fi exprimat de el in mod explicit, atunci cand faptuitorul declara ca nu doreste sa restituie bunul, ori se poate, ca in speta de fata, ca refuzul de restituire sa rezulte din manifestarea acestuia: minte, afirmand ca a fost talharit. Important este ca acest refuz sa fie nejustificat. Asta face delimitarea laturii penale de cea civila.
Si ti-am raspuns strict pe ce ai scris tu.

E adevarat ca eu am sustinut ca ar fi inselaciune, insa rationamentul meu a pornit la vremea respectiva de la o alta problema, nu cea legata de modalitatea in care faptuitorul isi manifeste intentia de a nu mai restitui bunul. Dp meu dv, pentru a fi putut sa fie incadrata fapta la inselaciune, ar fi trebuit ca faptuitorul sa il fi indus in eroare pe pagubit la momentul incheierii contractului.

Nu vreti sa trecem la o alta speta? Nu cred ca poate fi convins nimeni in privinta spetei de fata. Toti avem dreptate :mrgreen:

Ps: mersi Marius pentru sustinere :-P . Voi n-aveti somn, fratilor? La ora aia imi cantau piticii la ureche si voi va bateti pe forum. :kiss:

gavril

Post by gavril » 03 Dec 2008, 14:13

Mazgalici, te-am trimis l-a doctrina ca sa observi si sa intelegi conditiile refuzului. Sunt 3 conditii principale. REfuzul sa fie cert, serios si actual.
IN cazul nostru nu se intampla asta. Exista un echivoc asupra refuzului.

Cea mai importanta conditie pt. realizarea infractiunii de abuz de incredere in varianta refuzului restituirii este ca acest refuz sa fi survenit ca urmare a cererii exprese a proprietarului/posesorului de a restitui bunul.
Prin urmare e esential ca cererea expresa de restituire sa fi precedat refuzul.
In cazul nostru nu s-a intamplat acest lucru.

gavril

Post by gavril » 03 Dec 2008, 15:06

mariusms wrote:
Gavril wrote:
cum dolul poate exista si la desfiintarea contractelor asa si inselaciune in conventii la desfiintarea acestora.
1. Poate? Codul civil si doctrina te contrazic.
Daca vrei sa faci pe legiuitorul, te anunt ca tocmai au avut loc alegerile.
Ca sa n-o mai lungim aiurea, numai la incheierea contractului ai dol principal, cu consecintele civile de rigoare.
Revenim la speta. Pe bune, nu e clar Codul penal?

2. Art. 215 alin. 3 "... fara aceasta eroare, cel inselat (si numai el n.n.) nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate..." Te intreb si eu, acum, cel inselat ce sa execute si in ce conditii stipulate? Face legea penala vreo referire la incetarea contractului? Chiar daca, prin absurd, dolul ar exista si la desfiintare (posibil numai prin modificarea Codului civil, dar pe viitor), ai incalca grav principiile legalitatii si incriminarii cu solutia data de tine.
Referitor la "refuzul restituirii", evident ca Mazgalici nu a facut decat sa raspunda unei afirmatii spuse tine, care suna asa: "el cauta o modalitate prin care sa se sustraga de la obligatia de restituire". Faptul ca o trimiti sa citeasca doctrina nu mi se pare deloc oportun si nici elegant.
1. care doctrina? care jurisprudenta?

dupa cum bine stii viciile sunt de consimtamant. consimtamantul unei persoane poate surveni la incheierea/nasterea sau la incetarea/revocarea (voluntara) a unui act juridic.

mi se pare lipsit de logica sa afirmi ca poate exista viciu de consimtamnt la nasterea/incheierea unui act juridic civil dar sa afirmi ca nu este posibila la revocarea/incetarea lui.

2. banuiesc ca te referi la princilpiul legalitatii incriminarii si la cel al previzibilitatii.
nu cred ca este cazul. doctrina vorbeste despre cele spuse de mine.

pt. inselaciune la desfiintarea unei conventii:
- vezi Traian Pop.
- vezi Tudorel Toader
- vezi ca se vorbeste despre asta si aici: http://www.tesionline.com/intl/pdfpubli ... 19242p.pdf - pag.13

mariusms

Post by mariusms » 03 Dec 2008, 16:40

Gavril wrote:

1. care doctrina? care jurisprudenta?

dupa cum bine stii viciile sunt de consimtamant. consimtamantul unei persoane poate surveni la incheierea/nasterea sau la incetarea/revocarea (voluntara) a unui act juridic.
mi se pare lipsit de logica sa afirmi ca poate exista viciu de consimtamnt la nasterea/incheierea unui act juridic civil dar sa afirmi ca nu este posibila la revocarea/incetarea lui.
2. banuiesc ca te referi la princilpiul legalitatii incriminarii si la cel al previzibilitatii.
nu cred ca este cazul. doctrina vorbeste despre cele spuse de mine.
pt. inselaciune la desfiintarea unei conventii:
- vezi Traian Pop.
- vezi Tudorel Toader
- vezi ca se vorbeste despre asta si aici: http://www.tesionline.com/intl/pdfpubli ... 19242p.pdf - pag.13
1.Este total eronata si impotriva legii afirmatia ta, potrivit careia dolul exista la incetarea contractului.
Tu poti s-o tii pe a ta, generalizezi ceva cu speranta vaga de a ti se da dreptate, insa doctrina spune altceva, diametral opus conceptiei tale despre dol:
-"Prima conditie este expres prevazuta la art. 960 C. civ. care impune ca mijloacele dolosive sa fi fost de asa natura incat, in lipsa acestora cealalta parte n-ar fi contractat". -Drept civil roman, coordonatori F. Deak, C. Birsan, Gh. Beleiu, 1998, p.28.
-Profesorul G. Boroi, in stilu-i caracteristic, chiar nuanteaza: "daca manoperele dolosive intrebuintate de una din parti nu au determinat insasi incheierea actului , ci numai acceptarea de catre cealalta parte a unor clauze mai putin favorabile, nu se va putea invoca nulitatea relativa a actului juridic (fiind vorba de un dol incident)" - Drept civil, 1997, p. 119. Trebuie sa recunosti ca am facut un efort pentru tine, ca sa iti revii din infatuarea si ignoranta in care vad ca avansezi cu pasi repezi. Revino-ti, ce dreaq!

2.Wow, indoctrinare cedo...
Eu ma refer la ce spune Codul penal, mai exact la principiile legalitatii si incriminarii, din care punct de vedere este chiar prea previzibil pentru ca sa mai luam in discutie accesibilitatea si previzibilitatea lui.
Codul penal nu vorbeste despre inselaciune la desfiintarea conventiei, ci numai la incheierea si executarea ei de catre cel inselat. Or, restituirea este o obligatie a celuilalt, deci, cu atat mai mult nu se pune problema de inselaciune in speta lui Amitza.
Totusi, citeaza acea doctrina, nu www, altfel verba volant, scripta manem.

mariusms

Post by mariusms » 03 Dec 2008, 17:15

Gabi, ca tot suntem la doctrina, G. Antoniu, V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, Al. Boroi samd arata ca, la abuzul de incredere, refuzul restituirii poate fi si implicit, cand "rezulta din manifestarea faptuitorului (de exemplu faptuitorul sustine neadevarat ca bunul s-a furat , distrus etc.)." - Drept penal. Partea speciala, 1997, p. 241.
In speta nu s-a cerut (inca) expres bunul, ca sa putem vorbi de un refuz de restituire, dar, prin simularea talhariei s-au efectuat acte de dispunere sau de insusire.

gavril

Post by gavril » 03 Dec 2008, 20:15

mariusms wrote:Gabi, ca tot suntem la doctrina, G. Antoniu, V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, Al. Boroi samd arata ca, la abuzul de incredere, refuzul restituirii poate fi si implicit, cand "rezulta din manifestarea faptuitorului (de exemplu faptuitorul sustine neadevarat ca bunul s-a furat , distrus etc.)." - Drept penal. Partea speciala, 1997, p. 241.
1. Marius, de acord cu solutia data in speta ta. totusi trebuie vazuta exact speta in detaliu ca sa vedem toate imprejurarile.
daca afirmatia faptuitorului impreuna cu purtarea sa nu au fost de natura sa induca in eroare persoana vatamata atunci sunt de acord ca e abuz de incredere.

2. Nu era nevoie sa-mi citezi manualele de drept despre dol. Stiu deja.
Afirmatia mea era simpla si logica.
Hai sa ma exprim altfel. Sa reformulez. Poate intelegi punctul meu de vedere. Spune-mi daca e corecta afirmatia:
a) Consimtamantul poate fi viciat prin mijloace dolosive in momentul manifestarii de vointa a unei parti in sensul revocarii unei donatii/legat ori in momentul in care una dintre parti se foloseste de o clauza de dezicere sau in momentul acordului comun de incetare a unui contract.
b) Contract sinalagmatic. Pact comisoriu de gradul 3. Partea in culpa prezinta in mod mincinos situatia (contabila, a angajatilor etc) de a se afla in pragul falimentului. Afirmatie: consimtamantul poate fi viciat prin mijloace dolosive in momentul manifestarii de vointa a unei parti in sensul notificarii denuntarii unilaterale a contractului sinalagmatic in temeiul pactului comisoriu.


3. Ti-am spus unde sa gasesti si doctrina despre inselaciune la rezilierea unei conventii. Vezi partea unde se trateaza inselaciunea in conventii.

4.
Trebuie sa recunosti ca am facut un efort pentru tine, ca sa iti revii din infatuarea si ignoranta in care vad ca avansezi cu pasi repezi. Revino-ti, ce dreaq!
Intai de toate, afirm ca trebuie cu totii sa acceptam ca pot exista mai multe pareri pe o situatie de fapt. Daca acceptam asta va fi mai bine pt. noi si pt. ceilalti.

Da. ai facut un efort. Dar tind sa cred ca nu pt. mine.
Acuma cum vrei sa-ti raspund la "calificativele" date?
Sa iti raspund in acelasi fel? Sa folosesc ironia? Sa te intarat sa continui in felul asta? Sa te ignor pe viitor pe forum? Sau sa trec cu vederea?

Am sa trec cu vedere pt. mai multe motive. Unul dintre ele este pt. am o doza de respect considerabila fata de tine.
Te rog frumos, pe viitor sa fii mai cumpatat in afirmatii.

kinga

Post by kinga » 03 Dec 2008, 21:20

hmmmm
ultima parte .. a mesajului...

io zau ca am vrut sa stau pe tusa..ca doar Marius nu are nevoie de avocat..

dar, daca e sa apreciez.. permite-mi sa-ti spun ceva.. de cand esti INM... am descoperit o doza de aroganta la tine.. de fapt.. io nu te mai recunosc...

vezi postarile recente... mai ca dai lectii la toate lumea.. ori ca e pe langa.. ori ca vorbeste tampenii etc...... ori ca nu stie.. ori ca nu intelege.. ori sa citeasca.. etcccccccccccc..

a da.. poti sa ma ignori.. sa treci cu vederea.. sa faci ce vrei...
cert e.. te-ai schimbat .. si nu in bine....

e rau cand uiti de unde ai pornit.. mda.. o sa fii jude.. sau procuror.. so what???


succese ...

gavril

Post by gavril » 03 Dec 2008, 21:48

@kinga
aici esti in mare parte obiectiva si corecta.

De ce spun asta?
pt. ca ai retinut la mine doar doza de aroganta, nu si ignoranta de care face Marius vorbire.

Marturisire: da. asa e. am dat dovada de aroganta.

Ce am de spus in apararea mea?
am dovedit aroganta in alte postari si cu alte persoane (nu cu tine sau cu Marius).
nu cred ca am dat dovada de aroganta aici. in topicul asta.
nu cred ca am dat dovada de aroganta in disputa cu membri mai vechi ai forumului.

mariusms

Post by mariusms » 03 Dec 2008, 23:25

Gavril wrote:
mariusms wrote:Gabi, ca tot suntem la doctrina, G. Antoniu, V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, Al. Boroi samd arata ca, la abuzul de incredere, refuzul restituirii poate fi si implicit, cand "rezulta din manifestarea faptuitorului (de exemplu faptuitorul sustine neadevarat ca bunul s-a furat , distrus etc.)." - Drept penal. Partea speciala, 1997, p. 241.
1. Marius, de acord cu solutia data in speta ta. totusi trebuie vazuta exact speta in detaliu ca sa vedem toate imprejurarile.
daca afirmatia faptuitorului impreuna cu purtarea sa nu au fost de natura sa induca in eroare persoana vatamata atunci sunt de acord ca e abuz de incredere.
Ceea ce spui tu n-are sens. Tocmai, sustinerea neadevarata a unei talharii sau furt cum este in exemplul autorilor citati, reliefeaza o purtare de natura a induce in eroare. Vad ca si autorii spun tot abuz de incredere.
Gavril wrote: 2. Nu era nevoie sa-mi citezi manualele de drept despre dol. Stiu deja.
Afirmatia mea era simpla si logica.
Hai sa ma exprim altfel. Sa reformulez. Poate intelegi punctul meu de vedere. Spune-mi daca e corecta afirmatia:
a) Consimtamantul poate fi viciat prin mijloace dolosive in momentul manifestarii de vointa a unei parti in sensul revocarii unei donatii/legat ori in momentul in care una dintre parti se foloseste de o clauza de dezicere sau in momentul acordului comun de incetare a unui contract.
b) Contract sinalagmatic. Pact comisoriu de gradul 3. Partea in culpa prezinta in mod mincinos situatia (contabila, a angajatilor etc) de a se afla in pragul falimentului. Afirmatie: consimtamantul poate fi viciat prin mijloace dolosive in momentul manifestarii de vointa a unei parti in sensul notificarii denuntarii unilaterale a contractului sinalagmatic in temeiul pactului comisoriu.
Dupa cum ti-am mai spus, ai devenit ignorant. Nu-ti mai citez nimic, dar iti spun ca intre nulitate si rezolutiune/reziliere sunt deosebiri mari si nu trebuie sa le combini ci sa faci diferenta dintre ele.

Gavril wrote:3. Ti-am spus unde sa gasesti si doctrina despre inselaciune la rezilierea unei conventii. Vezi partea unde se trateaza inselaciunea in conventii.
Eu ti-am spus cu citat, autori, pagina, pentru ca asa-mi respect eu interlocutorii, nu cu vorbe, ci cu argumente sustinute. In plus, cate o ironie pe oamenii inteligenti chiar ii flateaza. Ca nu e nici vorba de inselaciune la reziliere, poti vedea si in cartea scrisa de profesorii Mitrache, Bulai si Filipas, orice editie. Iar tu vii cu o trimitere la un referat www si vrei sa te iau in serios. Am citit referatul, scrie de reziliere, dar eu consider ca mai bine citesti doctrina adevarata si nu www.

gavril

Post by gavril » 03 Dec 2008, 23:38

Mitrache si Bulai se concentreaza pe penal general.
IN Filipas am citit aseara. NU am gasit nimic despre acest aspect. Nici pro si nici contra.
Am gasit parere pro in Tudorel Toader. Drept penal roman. Partea speciala. Editia a 3-a revizuita si actualizata. Editura Hamangiu, 2008. pag. 198, aliniatul 2.

mariusms

Post by mariusms » 04 Dec 2008, 00:07

Gavril wrote:Mitrache si Bulai se concentreaza pe penal general.
IN Filipas am citit aseara. NU am gasit nimic despre acest aspect. Nici pro si nici contra.

Daca toti 3 au scris cartea, normal ca i-am spus pe toti. Insa Bulai si Filipas au tratat partea speciala, iat Mitrache partea generala.
Nici nu aveai cum sa gasesti absurda teorie cu inselaciunea la reziliere la autori ca Antoniu, Bulai, Filipas, Nistoreanu, Dobrinoiu, Al Boroi etc.

gavril

Post by gavril » 04 Dec 2008, 00:19

la ce pagina ai gasit ca nu poate exista inselaciune la reziliere?

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 8 guests