grile de contestat

[parole]

Dar la raspunsul la varianta C,eu zic k este corecta si ea.
In primul rand hai sa ne gandim la nulitatile absolute care pot fi si partiale

denisa, gandeste te la nulitati abs partiale in cazul unui contract public fictiv. Regula in dr nostru este ca fictivitatea se sanctioneaza cu inopozabilitatea, asa cum zicea kynes. Ar mai fi dupa tine alte exceptii, care? eu am zis o pe cea cu reducerea pretului la notar, dar acolo era vb de disimulare si nu fictivitatea intregului contract public.

[parole]

ce nu se intelege??am zis ca si a e corect...asta si contest...raspunsul corect ar trebui sa fie A si B!!
am plecat la munte

M am lamurit flavius. E clar ce contesti la 21, de ce nu este corect si A-ul. Mai putin clara e motivatia contestatiei

[mariusms]

La prescriptibilit act redhiitorii sunt de acord cu bog28. Esential pentru recunoasterea datoriei era cheltuiala suportata de vanzator. Din enunt rezulta mai degraba recunoasterea decat contrariul.

La speta cu posesia viciata de violenta ma intreb si eu care ar putea fi justul titlu pentru o uzucapiune scurta???

La grila 3, prin eliminare ar rezulta ca titlurile de valoare sunt b. incorporale. Dupa stiinta mea toate titlurile de valoare sunt corporabile intr-un inscris material sau electronic ce absoarbe substanta dreptului subiectiv necorporal.

Clauza penala poate fi invocata nu doar, exclusiv de partea creditoare prejudiciata. Si de succesorii universali sau cu titlu universal ai partii creditoare.

In privinta nulitatii partiale, e evident ca instanta poate invoca din oficiu doar nulit abs. La simulatie nul abs intervine in cazul aratat de legea notarilor publici, cand partile urmaresc sa plateasca cat mai putine taxe notariale si prevad in actul public un pret mai mic decat cel real. Legea zice ca actul e lovit de nulit abs, si nu ca ar supravietui actul public, ca in dr francez, si deci ar interveni o nul partiala. Nul e abs, dar e totala!

La grila 21 din G4, eu stiam ca titularul dreptului de uz nu poate pretinde si fructele bunului, ca un uzufructuar, in asta constand si diferenta dintre primul si cel de al doilea.

La grila 24 din G4 act in rev don pt survenienta de copil e prescriptibila in 30 de ani. art 840 C.civ.

In mare sunt de acord. Numai ca, la clauza penala se pot ivi situatii si situatii. Una este stipulatia pentru altul, unde poate fi invocata atat de stipulant, cat si de tertul beneficiar. Mai poate fi invocata, de asemenea, de creditorii chirografari, pe calea actiunii oblice.

[andra_dennys]

ce nu se intelege??am zis ca si a e corect...asta si contest...raspunsul corect ar trebui sa fie A si B!!
am plecat la munte

Asa domne pune pct-ul pe I.

[Viorel]

DISCIPLINA : CIVIL GRILA NR. 1

Intrebarea nr. 8- subiectul grilei nu face parte din programa examenului de admitere: Primul subiect din cadrul devolutiunii testamentare fiind: - Legatul: notiune, nulitate, revocare, caducitate.

Intrebarea nr. 6

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem-
respectiv C
In cazul in care un tert plateste creditorului ipotecar creanta cu toate garantiile, se subroga in drepturile creditorului cu acceptul acestuia, nefiind necesar acceptul debitorului. Ulterior platii, subrogatul poate urmari silit pe tertul dobanditor al imobilului ipotecat, intrucat, dupa publicitatea imobiliara a vanzarii, actul ii este opozabil. In orice caz, subrogatia in dreptul creditorului ipotecar cu acceptul creditorului nu opreste urmarirea silita a tertului dobanditor ( singura exceptie este cazul in care plata creantei o face vanzatorul imobilului ipotecat, ulterior vanzarii, dar cum situatiile de exceptie nu dau caracter de generalitate raspunsului, nu poate fi acesta motivul pentru care raspunsul C sa fie bifat ca fiind corect)

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - B

Motivatia solutiei propusa de mine - pana la data efectuarii
publicitatii imobiliare a vanzarii imobilului ipotecat, creditorul ipotecar este tert fata de vanzare, astfel ca prerogativele dreptului de ipoteca le va exercita fata de debitorul constituitor al ipotecii.

Intrebarea nr. 12

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
Respectiv doar A
Formularea raspunsului de la punctul C este adevarata prin ea insasi, acceptarea expresa rezultand din cererea de eliberare a certificatului de mostenitor si nu din mentiunea cel mult 6 luni. Acest raspuns nu exclude situatia in care acceptarea mostenirii este expresa si in cazul in care s-ar fi eliberat certificatul de mostenitor dupa cele 6 luni.
Solutia de la C nu ar fi fost valabila numai in cazul in care raspunsul ar fi fost redactat cu " doar daca se elibereaza in cel mult 6 luni", expresia "doar daca" conditionand in acest caz caracterul expres al acceptarii de termenul de eliberare al certificatului de mostenitor.

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - A si C

Intrebarea nr. 16

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem- respectiv A si C

Contestatia vizeaza aprecierea de catre comisie ca fiind corecta varianta A, in situatia in care cel care invoca exceptia de neexecutare trebuie sa-si fi executat propria obligatie sau sa fie gata sa si-o execute ( Statescu si Barsan). In alte conditii, daca cel care si-a executat propria obligatie nu ar avea dreptul de a invoca exceptia de neexecutare, aceasta institutie ar fi inutilizabila-_ nici unul din contractanti nu ar executa propria obligatie de frica ca celalalt contractant sa nu-si execute obligatiile, iar primul executant, sa nu aiba posibilitatea de a invoca exceptia. De altfel, exceptia de neexecutare poate fi invocata si in contractele cu executare succesiva, fiind invocata de cel care si-a executat propria obligatie.


- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - doar C


Intrebarea nr. 24

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
respectiv A si C
Actiunea in revocarea donatiei pentru survenienta de copil este o actiune in constatare, fiind deci imprescriptibila, intrucat instanta nu pronunta revocarea , ci doar constata intervenirea de drept a revocarii.
Doar actiunea in restituirea bunului donat, ca efect al revocarii de drept a donatiei pentru survenienta de copil, este prescriptibila in termenul de 30 de ani.
Formularea intrebarii nefiind completa, nici raspunsul de la punctul C nu are acoperire generala, astfel ca, nu se poate spune ca actiunea in constatarea intervenirii de drept a revocarii donatiei pentru survenienta de copil ar fi prescriptibila. (- Francisk DeaK)

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - A



Intrebarea nr. 25

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
respectiv A
Contractul litigios nu este un contract aleatoriu, intrucat prin acesta se stinge procesul. Doar vanzarea de drepturi litigioase, care se perfecteaza anterior retractului litigios are caracter aleatoriu. De altfel scopul retractului este acela de a cumula in aceeasi persoana si calitatea de reclamant si cea de parat, astfel incat dreptul sa nu mai fie litigios.

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - B si C- solutiile date la literele B si C reprezinta o conditie si, respectiv un efect al retractului litigios

[Viorel]

DISCIPLINA : PROCESUAL CIVIL GRILA NR. 1

Intrebarea nr. 30- nici una din solutiile afisate nu poate fi corecta, fata de notiunea de dispozitiv al hotararii care nu poate confundata cu notiunea de minuta. Fata de modalitatea de redactare a intrebarii si incercarea de creare a confuziei intre minuta si dispozitivul hotararii, intrebarea ar trebui anulata.
Nu este admisibila, la un concurs de asemenea nivel, crearea si mentinerea confuziei intre minuta si dispozitivul hotararii prin solutiile postate ca fiind corecte si respectiv, fara alta alternativa de solutie corecta pentru situatia in care se apreciaza in mod corect natura dispozitivului hotararii, ca fiind parte integranta din hotarare. Cele doua notiuni nu se confunda, avand si un regim procesual civil special: nerespectarea dispozitiilor legate de semnarea minutei ducand la nulitatea procesului si desfiintarea sau casarea totala, lipsind rezultatul deliberarii, pe cand, daca minuta este legal semnata si intervine doar nesemnarea hotararii (implicit a dispozitivului) sau diferente intre minuta si dispozitiv, se va completa dispozitivul dupa minuta, pe calea indreptarii erorii materiale. De altfel, chiar si comisia de elaborare a subiectelor la acest examen, cand a dorit sa se refere la minuta, la intrebarea 43, s-a referit la minuta si nu la dispozitivul hotararii.
Nu se pot confunda cele doua notiuni, nu exista nici un act procedural, individual, care sa se denumeasca dispozitivul hotararii. De altfel, la judecata in prima instanta in cazul conflictelor de munca, minuta (chiar in cazul mentinerii acestei confuzii si a analizei solutiei de la punctul A, data ca fiind si ea corecta) ar trebui semnata cel putin de doi judecatori.

Intrebarea nr.32

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
respectiv doar C
Renuntarea la judecata este un act de dispozitie al partii care a pornit procesul. Instanta nu pronunta nici o solutie ci doar dispune inchiderea dosarului printr-o incheiere. In aceasta situatie apare ca excesiva verificarea competentei (care nu este de ordine publica) teritoriale alternative (actiune in reziliere a contractului), in conditiile in care reclamantul doreste sa renunte la judecata. Doar daca paratul se opune la renuntarea la judecata, se va pune in discutie competenta teritoriala, dar in situatia in care paratul este de acord, se inchide dosarul.

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - B si C




Intrebarea nr.48

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem-
respectiv B

Solutionarea exceptiilor de procedura sunt reglementate intai exceptiile de procedura si de fond care fac de prisos judecata cauzei. In aceasta situatie, avand in vedere si efectul pe care admiterea exceptiilor l-ar putea avea, mai intai trebuie solutionata exceptia puterii de lucru judecat si ulterior exceptia lipsei calitatii de reprezentant si mai apoi exceptia litispendentei. Exceptai puterii de lucru judecat este o exceptie peremptorie, de fond si absoluta, exceptia lipsei calitatii de reprezentatnt este o exceptie peremptorie dar cu efect dilatoriu iar exceptie litispendentei este o exceptie declinatorie.

Fata de caracterul celor doua ultime exceptii, si avand in vedere si jurisprudenta (Boroi) si practica (inclusiv solutia data de comisia de elaborare a subiectelor si cea de solutionare a contestatiilor la examenul din iunie 2007 pentru admiterea in magistratura) solutia corecta la aceasta grila nu poate fi decat A.

[Viorel]

Trimite-ti contestatii fratilor, cu cit sunt mai multe pe aceeasi intrebare cu atit sunt mai multe sanse sa le ia in seama cineva. Mai sus am postat contestatiile mele. Bafta. Aveti la dispozitie toata ziua de azi.

[draudiu]

Intrebarea nr. 16



viorel:

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem- respectiv A si C

Contestatia vizeaza aprecierea de catre comisie ca fiind corecta varianta A, in situatia in care cel care invoca exceptia de neexecutare trebuie sa-si fi executat propria obligatie sau sa fie gata sa si-o execute ( Statescu si Barsan). In alte conditii, daca cel care si-a executat propria obligatie nu ar avea dreptul de a invoca exceptia de neexecutare, aceasta institutie ar fi inutilizabila-_ nici unul din contractanti nu ar executa propria obligatie de frica ca celalalt contractant sa nu-si execute obligatiile, iar primul executant, sa nu aiba posibilitatea de a invoca exceptia. De altfel, exceptia de neexecutare poate fi invocata si in contractele cu executare succesiva, fiind invocata de cel care si-a executat propria obligatie.


@ "viorel":

Exceptia de neexecutare inseamna ca, in situatia in care tu (debitorul meu) nu ti ai executat obligatia scadenta, eu sunt indreptatit (invocand exceptia) sa nu imi execut contraobligatia mea.
deci, daca eu am executat obligatia nu mai pot opune exceptia de neexecutare, dar pot cere rezolutiunea/rezilierea sau executarea obligatiei.

[parole]

DISCIPLINA : CIVIL GRILA NR. 1

Intrebarea nr. 6

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem-
respectiv C
In cazul in care un tert plateste creditorului ipotecar creanta cu toate garantiile, se subroga in drepturile creditorului cu acceptul acestuia, nefiind necesar acceptul debitorului. Ulterior platii, subrogatul poate urmari silit pe tertul dobanditor al imobilului ipotecat, intrucat, dupa publicitatea imobiliara a vanzarii, actul ii este opozabil. In orice caz, subrogatia in dreptul creditorului ipotecar cu acceptul creditorului nu opreste urmarirea silita a tertului dobanditor ( singura exceptie este cazul in care plata creantei o face vanzatorul imobilului ipotecat, ulterior vanzarii, dar cum situatiile de exceptie nu dau caracter de generalitate raspunsului, nu poate fi acesta motivul pentru care raspunsul C sa fie bifat ca fiind corect)

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - B

Motivatia solutiei propusa de mine - pana la data efectuarii
publicitatii imobiliare a vanzarii imobilului ipotecat, creditorul ipotecar este tert fata de vanzare, astfel ca prerogativele dreptului de ipoteca le va exercita fata de debitorul constituitor al ipotecii.

Opozabilitatea prin publicitate imobiliara se asigura doar fata de terti. Nu este necesara in schimb asigurarea opozabilit prin publcitate imob fata de deb sau fata de categoriile intermediare, succesorii debitorului constituitor al ipotecii. Deci B este incorect, pt k prerogativele dr de ipot se pot exercita, chiar fara publicit imob, si fata de succesorii debitorului constituitor al ipotecii.

C este corect pt k nimeni nu contesta ca, odata facuta plata de catre un tert, acesta se va subroga in drepturile creditorului platit si-l va putea urmari ipotecar pe debitor. Dar va purcede la o alta urmarire silita, urmarirea silita inceputa de creditorul initial incetand pe data platii. Deci plata preste urmarirea silita.

Intrebarea nr. 12

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
Respectiv doar A
Formularea raspunsului de la punctul C este adevarata prin ea insasi, acceptarea expresa rezultand din cererea de eliberare a certificatului de mostenitor si nu din mentiunea cel mult 6 luni. Acest raspuns nu exclude situatia in care acceptarea mostenirii este expresa si in cazul in care s-ar fi eliberat certificatul de mostenitor dupa cele 6 luni.
Solutia de la C nu ar fi fost valabila numai in cazul in care raspunsul ar fi fost redactat cu " doar daca se elibereaza in cel mult 6 luni", expresia "doar daca" conditionand in acest caz caracterul expres al acceptarii de termenul de eliberare al certificatului de mostenitor.

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - A si C

Omiti situatiile in care certif se elibereaza in decurs de 6 luni dar nu ca un efect al acceptarii exprese, ci ca efec al acceptarii fortate! Asadar nu oridecateori, ci doar uneori.

Intrebarea nr. 16

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem- respectiv A si C

Contestatia vizeaza aprecierea de catre comisie ca fiind corecta varianta A, in situatia in care cel care invoca exceptia de neexecutare trebuie sa-si fi executat propria obligatie sau sa fie gata sa si-o execute ( Statescu si Barsan). In alte conditii, daca cel care si-a executat propria obligatie nu ar avea dreptul de a invoca exceptia de neexecutare, aceasta institutie ar fi inutilizabila-_ nici unul din contractanti nu ar executa propria obligatie de frica ca celalalt contractant sa nu-si execute obligatiile, iar primul executant, sa nu aiba posibilitatea de a invoca exceptia. De altfel, exceptia de neexecutare poate fi invocata si in contractele cu executare succesiva, fiind invocata de cel care si-a executat propria obligatie.


- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - doar C

Daca si a executat oblig, cred nu mai are nicun interes sa invoce exp de neexecutare, decat daca ar mai exista si alte obligatii de ale sale ce urmeaza a fi executate, deci doar daca exista un contract cu exec succesiva. Altfel odata executand propria si obligatie, cred nu mai are inters sa invoce o bariera contra vointei celeilalte parti care ar dori executarea unei obligatii deja executate. Barsan se refera acolo la contracte cu ex succesiva. Formularea nu contine o astfel de referire, e generala. Deci A e corect.

Intrebarea nr. 24

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
respectiv A si C
Actiunea in revocarea donatiei pentru survenienta de copil este o actiune in constatare, fiind deci imprescriptibila, intrucat instanta nu pronunta revocarea , ci doar constata intervenirea de drept a revocarii.
Doar actiunea in restituirea bunului donat, ca efect al revocarii de drept a donatiei pentru survenienta de copil, este prescriptibila in termenul de 30 de ani.
Formularea intrebarii nefiind completa, nici raspunsul de la punctul C nu are acoperire generala, astfel ca, nu se poate spune ca actiunea in constatarea intervenirii de drept a revocarii donatiei pentru survenienta de copil ar fi prescriptibila. (- Francisk DeaK)

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - A

Aici pana si formularea legii e criticabila. Art. 840. Strict juridic si logic ce spune doctrina e corect. Legea in schimb zice negru pe alb ca act in revocare e prescriptibila in 30 de ani.

Intrebarea nr. 25

Motivatia contestatiei impotriva solutiei data in barem -
respectiv A
Contractul litigios nu este un contract aleatoriu, intrucat prin acesta se stinge procesul. Doar vanzarea de drepturi litigioase, care se perfecteaza anterior retractului litigios are caracter aleatoriu. De altfel scopul retractului este acela de a cumula in aceeasi persoana si calitatea de reclamant si cea de parat, astfel incat dreptul sa nu mai fie litigios.

- solutia apreciata de mine ca fiind corecta este - B si C- solutiile date la literele B si C reprezinta o conditie si, respectiv un efect al retractului litigios

Retractul litigios nu desfiinteaza retroactiv cesiunea. Raporturile din cesiune dintre cedent si cesionar raman in picioare. Cedentul si a primit pretul, Cesionarul si a primit dreptul litigios, inclusiv riscul de a i se returna in proces pretul pe care l-a platit cedentului. C este gresit.

[parole]

La grila nr. 16 varianta G4 vreau putina luminare. Care art din C.civ arata ca nu se poate conveni o sublocatiune pe o durata mai mare decat locatiunea principala, decat cu acordul locatorului principal??? M am tot uitat prin cod si nu gasesc nimic. Mie principiul libertatii de vointa imi spune ca sublocatiunea e un contract distinct si autonom de locat principala, ca atare partile nu au de ce sa fie impiedicate sa stabileasca o durata mai mica sau mai mare decat cea din contr principal, neavand nevoie de acordul locatorului principal. Eventual, daca exista o depasire, ea se interpreteaza prin aceea ca sublocatorul, locatar in contrac principal, isi asuma obligatia de a trata si de a obtine o prelungire a contractului principal din partea locatorului. Poate gresesc....

[cyclop]

Parole, nimeni nu poate da mai mult decat are, nu? Plus de asta, sublocatiunea nu se poate incheia decat in limitele locatiunii initiale, nu poate sa contravina conditiilor din contractul inital.

[ursulache]

La grila nr. 16 varianta G4 vreau putina luminare. Care art din C.civ arata ca nu se poate conveni o sublocatiune pe o durata mai mare decat locatiunea principala, decat cu acordul locatorului principal??? M am tot uitat prin cod si nu gasesc nimic. Mie principiul libertatii de vointa imi spune ca sublocatiunea e un contract distinct si autonom de locat principala, ca atare partile nu au de ce sa fie impiedicate sa stabileasca o durata mai mica sau mai mare decat cea din contr principal, neavand nevoie de acordul locatorului principal. Eventual, daca exista o depasire, ea se interpreteaza prin aceea ca sublocatorul, locatar in contrac principal, isi asuma obligatia de a trata si de a obtine o prelungire a contractului principal din partea locatorului. Poate gresesc....

da, este un contract distinct, insa din momentul in care contr. initial de locatiune inceteaza, categoric k locatarul din primul contr. nu mai are ce subinchiria, nu mai exista obiect.

[parole]

Parole, nimeni nu poate da mai mult decat are, nu? Plus de asta, sublocatiunea nu se poate incheia decat in limitele locatiunii initiale, nu poate sa contravina conditiilor din contractul inital.

E adevarata si asertiunea asta cyclop. Principial asa e. Dar pe mine ma intereseaza baza legala care ii face sa spuna ca subloc nu se poate incheia decat in cond loc princip. De incheiat eu zic ca se poate incheia oricum, cat timp evident nu devne ilicita, de executat in schimb tre sa se execute in cond loc princip. Iar sublocarea pe o durata mai mare nu vad de ce ar contine ceva prin sine ilicit inca de la momentul incheierii. Asta i vechea discutie controversata cu nemo plus iuri... Postulatul nu interzice, ci constata o realitate de ordinul evidentei, nimeni nu poate instraina mai mult decat are, pt k n ar avea de unde. Daca cineva se angajeaza sa instraineze mai mult decat are, atunci isi va face rost si va transmite ceea ce mai nou a obtinut... Nu vad ilicitul. In fine, poate merg eu prea departe si depasesc tematica locatiunii. Ma gandesc ca o astfel de conventie n ar mai fi o simpla locatiune.

Mersi oricum de interventie.

[parole]

In orice caz, puternice motive de contestatie ar fi la:

1. bunurile incorporale
2. act redhibitorie

si mai putin puternice la

1. dreptul asupra fructelor
2. posesia fondata pe deposedare prin violenta, apta in anumite cazuri, dupa ei, sa duca la uzucapiune scurta.

Bafta, la contestatie, maine. Dupa mine la civ nu cred ca vor admite mai mult de 2.

[kiddy]

eu zic ca nu sunt asa puternice nici acolo.
Incep sa sper sa nu se admita nici o contestatie macar sa raman cu cate am,.