Mentiunea ca invocarea exceptiei in temeiul art. 43 al.1 c.pr.civ. a fost facuta la data de 19 februarie 2009, in speta prezentata.
Potrivit dispoziţiilor art.116 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 “comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale îşi încetează activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judeţene şi, respectiv,a municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului”.
Exercitându-şi prerogativele legale, potrivit art. 116 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, Prefectul Municipiului Bucureşti, prin art. 3 al Ordinului Prefectului nr.513/17.09.2008 “Începând cu data prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea Ordinele Prefectului Municipiului Bucureşti nr.[…], privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Subcomisiilor locale de fond funciar de pe lângă Consiliile locale ale Sectoarelor Municipiului Bucureşti”.
Prin art. 2 alin. (1) din acelaşi Ordin s-a stabilit şi modalitatea lichidării activităţii acestor autorităţi administrative, precum şi termenul în care această lichidare trebuie terminată „În termen de 30 zile de la data emiterii prezentului ordin, Subcomisiile Sectoarelor Municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor vor preda, pe baza de proces-verbal de predare primire, toate documentele reprezentând cererile cetăţenilor, cu întreaga documentaţie aferentă, precum şi arhiva existentă, rezultată în urma activităţilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Primarului General al Municipiului Bucureşti, în calitatea acestuia de Preşedinte al Comisiei Locale a Municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor”.
Conform dispoziţiilor art.12 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 “în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar”.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) al Ordinului Prefectului nr.513/17.09.2008 “Începând de la data de 18 septembrie 2008, la nivelul Primăriei Generale a municipiului Bucureşti, se constituie “Comisia locală Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor””.
Putea fi vorba de a privi cu “circumspectie exceptiile de lipsa calitate procesuala pasiva in situatiile in care o autoritate publica isi schimba doar titulatura iar nu si fondul institutiei, pentru simplul motiv ca in realitate nu exista o adevarata succesiune legala intre doua institutii diferite” ?
Sau sa fie vorba de “Nu inceteaza asadar sa mai existe o persoana juridica de drept public concomitent cu nasterea alteia noi, ceea ce ar lipsi-o pe prima de calitate procesuala” avand in vedere, formula “Începând cu data prezentului ordin” in cazul desfiintarii si "Începând de la data de 18 septembrie 2008" in cazul infiintarii ?
Ce nu este destul de clar ?

Ce nu este clar in ceea ce a hotarat instanta cu privire la cererea de introducere a succesoarei de drept formulata in temeiul art. 243 al.1 c.pr. civ.:
“Tribunalul, după deliberare, apreciază că în raport de situaţia comunicată de către reprezentantul Subcomisiei Sector X, privind situaţia existentă între comisii, se impune a fi introdusă în cauză şi Comisia Locală a Municipiului Bucureşti faţă de Ordinul Prefectului nr. 513/17.09.2008, ca succesoare de drept a Subcomisiilor fondului funciar”.
Ce nu a fost clar in faptul ca “reprezentantul Subcomisiei Sector X” care era consilierul juridic al Primarie X a aderat la exceptia invocata asa cum au scris acesti minunati judecatori (tineri) in practicaua deciziei:
“Reprezentantul Subcomisiei Sector X, având cuvântul, solicită admiterea excepţiei invocate, având în vedere Ordinul Prefectului menţionat” !?
Care este argumentul, nu legal, ca nu exista, ci de bun simt, care sa justifice chiar si in cazul constatarii transmiterii calitatii procesuale "succesoarei de drept", decizia de a lasa sa stea in judecata reprezentantul Subcomisiei Sector X in conditiile in care acesta a recunoscut ca nu reprezinta subcomisia desfiintata, sa-i permita sa puna concluzii pe fondul cererii de recurs, si sa pronunte astfel decizia in contradictoriu si cu Subcomisia Sector X dar, si cu "succesoarea de drept" a acesteia, Comisia locala .... .
Instanta TMB nu numai ca respinge pe banda rulanta si acum, in luna iunie 2009, fie exceptia lipsei capacitatii, fie exceptia lipsei calitatii, dar chiar admite recursuri declarate de “subcomisii”, dupa data desfiintarii acestora de 17 septembrie 2008.

Oare ce or sa zica judecatorii de la CEDO, cand vor ajunge dosarele astea pe masa lor, despre judecatorii si “justitia” din Romania !?

