violare domiciliu/tentativa furt calificat

Discutii privind Dreptul Penal
mariusms

Post by mariusms » 23 Nov 2008, 17:41

Vrei sa spui ca nelu si gigi au incheiat un contract, dar fara un inscris ad probationem.
Gigi se intelege cu marinel sa simuleze o talharie ca sa faca in asa fel incat ceasul imprumutat sa nu mai ajunga la proprietarul nelu.
Abuz de incredere (gigi) si complice la aceeasi infractiune (marinel).

amitza

Post by amitza » 23 Nov 2008, 18:00

Alte pareri?

mazgalici

Post by mazgalici » 23 Nov 2008, 23:12

amitza wrote:Pentru ca s-a saturat lumea de cromozomi :mrgreen: , speta urmatoare are alti protagonisti:
Ionel ii imprumuta lui georgel un bun(acelasi ceas de aur :mrgreen: ), fara sa incheie vreun contract juridic.
Georgel , ca sa nu ii mai dea ceasul inapoi ( tenatnt ceas ,nu am ce zice!) se intelege cu marinel sa simuleze o talharie pe care sa o savarseaca numitul marinel, ceea ce si fac. Care va fi incadrarea juridica a faptei?
Am fost pe punctul de a achiesa la raspunsul dat de Mariusica, dar mi-a sarit ceva in ochi. Nu exista nici un titlu in baza caruia Ionel ii imprumuta lui Georgel ceasul.
Pentru a exista un abuz de incredere prin refuzul de a-l restitui, chiar refuz exprimat implicit, prin declararea de catre acesta ca a fost talharit, e nevoie sa fi existat un raport juridic patrimonial in baza caruia Georgel sa fi avut obligatia de a pastra si conserva bunul, raport rezultand dintr-un titlu. Prin urmare, neexistand nici un titlu, nu se pune problema abuzului de incredere.
So, cel mai probabil e inselaciune.
Ce zici? Cum e? Fara violente :mask:

mariusms

Post by mariusms » 23 Nov 2008, 23:22

mazgalici wrote:

Am fost pe punctul de a achiesa la raspunsul dat de Mariusica, dar mi-a sarit ceva in ochi. Nu exista nici un titlu in baza caruia Ionel ii imprumuta lui Georgel ceasul.
Pentru a exista un abuz de incredere prin refuzul de a-l restitui, chiar refuz exprimat implicit, prin declararea de catre acesta ca a fost talharit, e nevoie sa fi existat un raport juridic patrimonial in baza caruia Georgel sa fi avut obligatia de a pastra si conserva bunul, raport rezultand dintr-un titlu. Prin urmare, neexistand nici un titlu, nu se pune problema abuzului de incredere.
So, cel mai probabil e inselaciune.
Ce zici? Cum e? Fara violente :mask:
Cu titlu de imprumut nu se pune pentru a fi abuz de incredere? Ca daca ar lua ornicul chiar fara titlu, mai degraba ar fi furt cu favorizare. :roll:

mazgalici

Post by mazgalici » 23 Nov 2008, 23:39

Pai ea afirma ca nu exista titlu, nu? "fara sa incheie vreun contract juridic" - tu ce intelegi ca a vrut sa zica? Ca nu exista titlu, act probationem sau in sensul nu exista raport juridic?
Iar pentru a fi furt, nu ar trebui sa existe o deposedare? Ori in cazul nostru, cel putin cum vad eu, nu se pune problema deposedarii , ca bunul se afla deja in mainile lui Georgel, doar ca fara titlu zice Amitza. Si eu o cred, ca e speta ei.

Stiu si la ce te referi cand spui furt. La exemplul ala conform caruia practica a sustinut ca exista furt in cazul in care inculpatul a sustras un bun pe care posesorul i l-a incredintat ca sa il pazeasca pentru o vreme. Recunosc ca am luat in calcul si varianta asta. Dar nu stiu.... sunt curioasa ce va spune Amitza maine ,cel probabil.

Amitza, incurcate spete gasesti. Lasn ca-s bune.

mariusms

Post by mariusms » 23 Nov 2008, 23:43

mazgalici wrote:Pai ea afirma ca nu exista titlu, nu? "fara sa incheie vreun contract juridic" - tu ce intelegi ca a vrut sa zica? Ca nu exista titlu, act probationem sau in sensul nu exista raport juridic?
Am zis mai sus (prima postare din pagina asta). Daca a spus ca a imprumutat, ma gandesc la faptul ca negotium juris ezista, dar lipseste instrumentum probationis. Multumita donsoara?

mariusms

Post by mariusms » 24 Nov 2008, 15:13

mariusms wrote:
mazgalici wrote:

Am fost pe punctul de a achiesa la raspunsul dat de Mariusica, dar mi-a sarit ceva in ochi. Nu exista nici un titlu in baza caruia Ionel ii imprumuta lui Georgel ceasul.
Pentru a exista un abuz de incredere prin refuzul de a-l restitui, chiar refuz exprimat implicit, prin declararea de catre acesta ca a fost talharit, e nevoie sa fi existat un raport juridic patrimonial in baza caruia Georgel sa fi avut obligatia de a pastra si conserva bunul, raport rezultand dintr-un titlu. Prin urmare, neexistand nici un titlu, nu se pune problema abuzului de incredere.
So, cel mai probabil e inselaciune.
Ce zici? Cum e? Fara violente :mask:
Cu titlu de imprumut nu se pune pentru a fi abuz de incredere? Ca daca ar lua ornicul chiar fara titlu, mai degraba ar fi furt cu favorizare. :roll:
Rectific ... cu tainuire. Insa raman pe pozitie: abuz de incredere si complicitate la aceasta infractiune.

amitza

Post by amitza » 27 Nov 2008, 09:18

Sorry, motive obiective m-au impiedicat sa va raspund!
Este inselaciune, pentru motivele asa de frumos explicate de Mazgalici. :aplauze:

mariusms

Post by mariusms » 27 Nov 2008, 13:08

Inselaciune ???
Daca Mazgalici si Amitza spun ca nu e titlu ad probationem, asta nu inseamna ca nu e titlu negotium juris. In plus, suntem in penal, unde se admite orice dovada. Avem un refuz de restituire a unui bun imprumutat in toata regula si, deci, un abuz de incredere.

kinga

Post by kinga » 27 Nov 2008, 14:13

Marius.. io cu tine votez :razz: :razz:

abuz de incredere

Secţia penală a Curţii de apel

Decizie nr. 78/1999
din 01/01/1999



Prin sentinţa penală nr. 970/23.03.1998 a Judecătoriei Oradea, în baza art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpatul P.A. din infracţiunea prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal în infracţiunea prev. de art. 213 Cod penal şi s-a dispus încetarea procesului penal, în baza art. 11 pct. 2 lit. b combinat cu art. 10 lit. f Cod procedură penală.
În fapt s-a reţinut că partea vătămată M.G. a predat inculpatului P.A. o betonieră pentru a executa diverse lucrări de construcţie, bun pe care inculpatul l-a vândut martorului R.A. pentru suma de 1 milion lei.
Instanţa de fond a apreciat că fapta astfel descrisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 213 Cod penal şi a procedat în consecinţă.
Apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 845/A/1998 a Tribunalului Bihor.
Împotriva deciziei a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, solicitând condamnarea inculpatului în baza art. 208 alin. 1 Cod penal, aceasta fiind încadrarea juridică corectă a faptei reţinută în sarcina inculpatului.
Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondat recursul penal declarat de parchet, încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului a fost corect făcută de prima instanţă şi menţinută de tribunal în apel.
Este cert că partea vătămată a predat posesia bunului (betoniera) inculpatului, astfel că nu se mai poate reţine în sarcina inculpatului că acesta a luat bunul din posesia sau detenţia părţii vătămate, acţiune ce se constituie în latura obiectivă a infracţiunii prev. de art. 208 Cod penal.
Ce se poate reţine în sarcina inculpatului este că a dispus de bun (vânzându-l unei persoane), pe nedrept, el neavând calitate de proprietar, ci doar de detentor, faptă ce se constituie în infracţiunea prev. de art. 213 Cod penal.

mazgalici

Post by mazgalici » 27 Nov 2008, 17:12

Stai bre, Mariusica, nu te grabi sa-mi sari asa aprig la gatlej, ca doara nu facut-am nic. Mi-am dat si eu o biata umila parere. Si ca sa fiu sincera cu tine, Amitza asta, cu Rilurile ei , imi rastoarna toate principiile si ma face sa ma las de drept si sa ma apuc de plantat castani.

Eu nu prea mi-am pus intrebarea pana acum daca e nevoie de titlu ad probabtionem ori ba pentru a exista infractiunea de abuz de incredere. Am mers pe acelasi pricipiu pe care l-ai mentionat si tu, ca suntem in penal si se admite orice mijloc de proba. Si m-am uitat prin putinele carti pe care le am in materie si mai toti autorii dezbat vrute si nevrute, dar tacere deplina in privinta asta. O fi o scapare a lor , ori e doar clara notiunea ca e suficient si necesar sa se dovedeasca existenta titlului prin orice mijloc de proba? Totusi daca acest titlu ar fi o conditie esentiala in calificarea faptei ca infractiune de abuz de incredere, de ce nu se insinta asupra lui nicaieri in doctrina?
Dat fiind ca Amitza a fost atat de categorica in privinta asta, m-a facut sa ma gandesc ca e posibil sa fie o scapare. La urma urmei, de ce trebuia legiuitorul sa specifice in continutul legal "detinut cu orice titlu"? Putea sa spuna " detinut in mod licit", ca sa faca distinctia de furt, nu?

Nu sunt chiar sigura pe ce spun, ca dupa umila mea logica, am fost de parere ca Mariusica a avut dreptate. Cand am spus ca "mi-a sarit in ochi ca nu exista titlu" nu am spus-o ca si cum de aia am afirmat ca e inselaciune. Pur si simplu, m-am gandit ca nu ar fi postat Amitza o speta banala, al carei rezultat il poti sti doar aplicand textul de lege si ca probabil eu am o lacuna in privinta asta. Dar a fost o intamplare, asa ca ma astept ca Amitza sa ma surprinda cu vreo decizie in sensul asta.

Kinguta, nu pot sa spun ca m-a convins decizia ta. In cazul ala se punea problema delimitarii clare a infractiunii de abuz de incredere de furt si important era modul in care partea vatamata a fost deposedata (in sensul ca a fost bunul luat la momentul savarsirii faptei in mod ilicit, sau persoana vatamata s-a deposedat de buna-voie de el ). Si mi se pare logica solutia finala data de curte. Din acest motiv e posibil ca instanta sa nu fi acordat atentie in exprimare asupra modului licit prin care faptuitorul a ajuns in posesia bunului. "A predat" cum zice aici instanta, poate insemna ca l-a predat in urma unui contract de prestari servicii cu obligatia de restituire, sau altceva. Insa la momentul respectiv nu asta era motivul dezbaterii , care probabil ca era clar in privinta asta.

Nu sunt categorica in ce afirm. Inca mai oscilez intre opinia lui Marius, care era si a mea pana de curand, si opinia Amitzei. Si sper ca se vor purta curand dezbateri pe tema asta si ca Amitza nu ma lasa sa oscilez pana ametesc de tot si ne lamureste.

PS: Kinga, mersi pentru raspunsul de aseara.

kinga

Post by kinga » 27 Nov 2008, 17:48

io am zas de multe ori ca nu-s penalista.. deci s-ar putea sa dau in bara..
dar..
io ma gandesc ca detinerea bunului cu "orice titlu" se refera la existenta unor raporturi juridice patrimoniale..

si asta poa sa fie depozit, gaj, imprumut, transport..etcccc


de regula inlaturam formalismul in relatiile de acest gen si nu incheiem contracte in forma scrisa... ( si aci intervine si civilu care de multe ori iti zace ca nu trebe.. ad validitatem..)

ori.. titlu e sigur bucata de hartie??

adica Amitza .. daca io , cunoscandu-te ca doar imi esti vecina.. :razz: :razz: :razz: iti dau 200 de lei si te rog sa fugi pana la teatru ca esti mai tanara .. sa-mi cumperi bilete pentru premiera de vineri seara .. iar tu dispari cu banii
nu e abuz de incredere??
pentru ca nu am semnat un contract???
asa pe scara blocului... :razz: :razz: :razz: :razz: :razz:

sau Mazgalici.. daca te rog frumos sa duci pana la Marius :-P :-P

vreo 5 kile de mere .. ca e scump la el.. iar tu pe drum manci 2 kile nu e abuz.. ca nu am semnat o bucata de hartie???

hmmm
io zac ca este abuz de incredere... chiar daca nu am bucata de hartie

mariusms

Post by mariusms » 27 Nov 2008, 19:41

Multumesc pentru mere, Kinguto. :kiss: Da-i totusi 7 kile, ca sa ajunga la mine cele 5 promise. :-P

gavril

Post by gavril » 28 Nov 2008, 07:14

eu as inclina spre abuz de incredere cu tainuire, in concurs real.
actele "talharului" imi par ulterioare consumarii infractiunii de abuz de incredere.

Pe de alta parte:
pt. ca azi sunt binevoitor la punere in carca de infractiuni, parca m-as gandit si la o inselaciune pt. A si complicitate la inselaciune pt. B.

mariusms

Post by mariusms » 28 Nov 2008, 09:34

"...Georgel , ca sa nu ii mai dea ceasul inapoi ( tenatnt ceas ,nu am ce zice!) se intelege cu marinel sa simuleze o talharie pe care sa o savarseaca numitul marinel, ceea ce si fac..."
Abuzul de incredere se comite odata cu dispunerea de bun sau, dupa caz, in momentul insusirii sau al refuzului restituirii. Intelegerea, prealabila momentelor mentionate, exclude orice tainuire, lasand loc la complicitate pentru marinel. Simularea acelei talharii reprezinta, in fapt, o dispunere de bun, dupa caz, insusirea bunului.
De ce "concurs real", Gavril?

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 18 guests