mazgalici wrote:nero wrote:Voi cita si eu ceva ce se refera strict la problema noastra:” …pentru a realiza elemental material al infractiunii de ultraj, fapta trebuie savarsita IN TIMPUL cat functionarul public se afla in exercitiul functiei sale…”. T. Toader, O. Loghin – Dr. Penal-partea speciala, pag.354.
In situatia asta, hai sa incercam o abordare logica. Ne intoarcem iarasi la speta mea: daca, fara nici un motiv, ma duc la un politist si il iau la palme si pumni, avem sau nu infractiunea de la 239 C.p.?
Raspunsul la aceasta intrebare clarifica problema noastra.
Mazgalici, dupa cum vezi speta mea exclude depasirea abuziva a atributiilor, caz pe care nu l-am avut in nici un moment in vedere.
La multi ani!

Nero, nu contest ce zice cartea lui Toader, etc printre altele ca mi se pare ca nu contrazice in nici un fel ceea ce a spus Marius. Functionarul care se afla in exercitiul functiei sale nu este neaparat egal cu "functionarul aflat in timpul serviciului"
Daca admiti (si ai facut-o deja..nu mai dau copy/paste a ceea ce ai spus, ca nu am timp) ca functionarul care depaseste atributiile de serviciu nu mai beneficiaza de protectia legii, cum e si normal, inseamna ca admiti si afirmatia conform careia atributiile sunt cele din fisa postului. Cum altfel ai putea stabili daca el si-a depasit atributiile ori ba, daca nu comparand ceea ce il obliga pe el prin contractul pe care insusi l-a semnat si fapta pe care a facut-o. Si tocmai, gasesc ca il acuzi pe respectivul scuipator palmuitor de ultraj sau de loviri si alte violente raportandu-te si la situatia functionarului. A actionat functionarul conform atributiilor lui? Daca da, atunci s-a adus o atingere autoritatii persoanei pe care o reprezinta functionarul, iar ceea ce a facut faptuitorul e ultraj; daca nu, atunci functionarul nu mai beneficiaza de protectia legii si sunt doar scuipaturi si panarama.
Exista intradevar contradictie intre autori in sensul asta. O afirmatie privitor la asta, cu o hotarare a CSJ privitor la faptul ca nu exista identitate intre cele doua sintagme o gasesti si in cursurile lui Filipas.
Sunt in graba acum si nu am timp sa citez, dar daca nu mai posteaza nimeni in privinta asta, promit ca imi fac timp , probabil maine si ori scriu, ori va dau un link la pagina cu pricina.
Scuze, sper ca nu am fost prea incalcita in exprimare, dar cred ca la un moment dat mi-am pierdut sirul ideii. Sunt grabita.
Ps: si mie mi s-a parut la inceput ca ce a afirmat Marius e o prostie, dar intre timp m-am gandit ca poate e cazul sa despic un pic firul in patru, ca e posibil sa fac eu o greseala. La urma urmei, toti muncim in baza unui contract de munca in care sunt trecute niste obligatii si drepturi, si nu dupa ureche.
Mazgalici, hai sa simplificam putin problema. Dupa cum iti vei da seama citind primul meu post din acest topic, eu am vrut doar sa arat ca nu este nicio diferenta intre sintagmele "in timpul serviciului" si "in exercitiul atributiilor de serviciu", in ceea ce priveste infractiunea de ultraj.
Savarsirea infractiunii de la art. 239 C.p., poate avea caracterul unei reactii la un act de serviciu al functionarului care exercita autoritate de stat. De exemplu, politistul vrea sa il legitimize pe faptuitor, iar acesta, enervat de “tupeul” politistului, il loveste pe acesta din urma. In acest caz, da, sintagma "in exercitiul atributiilor de serviciu" de la ultraj are semnificatia indeplinirii unui act de serviciu, pentru ca lovirile au ca si cauza exercitarea unui act de serviciu al politistului, respective cerinta ca faptuitorul sa se legitimize.
Dar, tot infractiunea de la art. 239 C.p. avem si daca savarsirea ultrajului nu vine ca o reactie la vreun act de serviciu al functionarului. De exemplu, faptuitorul il loveste pe un politist aflat in timpul serviciului fara niciun motiv.
Fiind, in ambele situatii, in prezenta infractiunii de ultraj, rezulta logic ca "in exercitiul atributiilor de serviciu" este echivalent cu "in timpul serviciului". Si, motivam eu, este normala o astfel de interpretare deoarece ultrajul este o infractiune indreptata contra autoritatii in principal, nefiind legata indestructibil si conditionata de vreun act de serviciu al functionarului. Simplul fapt de a se afla
in timpul serviciului, functionarul exercita autoritatea de stat, astfel ca orice fapta de lovire a acestuia aduce implicit atingere acestei autoritati.
mariusms wrote:Ca sa fie ultraj, Y (victima) trebuia sa critice procesul-verbal in baza fisei postului, deci in exercitiul functiunii.
Daca pur si simplu Y facut doar critici procesului-verbal, fara ca acest aspect sa fie o atributie de serviciu a sa, n-are cum sa fie ultraj, ci numai amenintari si loviri, la care se mai adauga si insultele.
Nu cred nici ca X este subiect activ al purtarii abuzive, pentru ca trebuie ca insultele, lovirile si amenintarile sa fie savarsite in exercitiul atributiilor de serviciu.
Cu aceasta afirmatie marius a sugerat ca pentru a fi "in exercitiul atributiilor de serviciu" trebuie neaparat ca functionarul sa exercite un act de serviciu. Avand in vedere ce am spus mai sus, mi se pare usor amuzant, mai ales ca si formulare a atributiunii respective, sa punem ca si conditie a ultrajului necesitatea ca “Y (victima) sa critice procesul-verbal in baza fisei postului, deci in exercitiul functiunii”. :)
Autorii citati de mariusms, cel putin pasajele pe care le-a redat ulterior, probabil ca se refera doar la varianta cand fapta de ultraj este o reactie la un act de serviciu al functionarului, aratand astfel limita in care acel act de seviciu nu trece in domeniul abuzului, cand nu mai avem ultraj. Eu nu cred ca acesti autori sunt de parere ca daca functionarul este lovit in timpul serviciului de un cetatean chiar in lipsa unui asemenea act de serviciu nu am avea ultraj. Pur si simplu nu au avut in vedere, cred, si aceasta varianta, cand au dat acele explicatii.
mazgalici wrote:Ignite, hai sa luam o situatie de zi cu zi: eu sunt paznic, da? Prin urmare, sunt functionar si se poate comite asupra mea infractiunea de ultraj.
Dar eu, in timpul serviciului, mai fac si alte lucruri, care nu au legatura cu atributiile mele: ma duc la baie, beau o cafea, vb la telefon cu amanta, etc. Sa spunem ca prind un moment liber (dar sunt in timpul serviciului), si ma duc la toaleta. Nu imi incalc cu nimic atributiile de serviciu, ca nu e oprit nicaieri in contract ca omul sa isi controleze nevoile fiziologice in timpul orelor de program. Acolo e o femeie care cere bani pe hartia igienica si care se ia de viata mea ca am numai banuti de cate 10 bani si vreau o bucata mai mare de hartie.
Detaseaza-te un picut de carti si priveste situatia fara a fi influentat de un autor ori altul. Ti se pare firesc, in situatia data, ca acea vanzatoare sa fie acuzata de ultraj? Cu ce este atins prestigiul autoritatii publice in conflictul mentionat?
Daca accepti ca in cazul asta nu e ultraj, atunci se aplica si in toate celelalte cazuri.
Acum, eu merg mai mult pe logica si mai putin pe ce scrie un autor sau altul. In momentul in care gasesc un autor care scrie si dupa logica mea, fireste ca prefer sa imi insusesc opinia lui. Stiu ca sunt in doctrina pareri diferite in privinta asta, dar ma bucur ca exista macar unul care scrie in sensul in care vad eu problema.
Mazgalici, vezi ca s-ar putea sa fii intr-o eroare in sensul ca in cazul ultrajului subiectul pasiv trebuie sa fie un functionar care indeplineste o functie ce IMPLICA EXERCITIUL AUTORITATII DE STAT. Daca avem un astfel de subiect pasiv, iar femeia care cere bani pe hartie igienica ameninta si loveste functionarul respectiv, cunoscand faptul ca acel functionar indeplineste o functie ce implica exercitarea autoritatii de stat, atunci da, avem ultraj.
Sunt de acord sa lasam deoparte cartile si, in consecinta, te intreb, revenind pentru a 1000 oara la speta mea: daca tu lovesti fara motive un politist care se afla IN TIMPUL serviciului, tu stiind ca tipul este politist si ca e in timpul serviciului, avem sau nu ultraj?