Inca o grila ciudata: aceea cu accesiunea. Suna asa:
In cazul constructiei edificate cu rea-credinta, pe terenul altuia:
A. Proprietarul terenului poate, in conditiile legii, sa desfiinteze constructia, daca invoca accesiunea.
B. Constructorul dobandeste proprietatea prin uzucapiune, daca, de la data la care i s-a stabilit dreptul de creanta prin hot. jud. au trecut 30 de ani.
C. Constructorul nu poate opta pentru desfiintarea constructiei, chiar daca ar face o oferta reala de plata pentru repararea tuturor prejudiciilor cauzate fondului.
Corect dupa barem este A si C. Eu am pus doar C.
Ma intreb: daca invoca accesiunea, ce interes mai are sa desfiinteze constructia? Mai bine sa-l fi obligat pe constructor sa o desfiinteze, pe cheltuiala lui, si sa il puna si la plata de daune-interese ca a fost de rea-credinta cand a construit pe terenul altuia.
hai cu propunei pentru contestatia la barem
-
giovanni
Am mai gasit una, aceea cu rechizitoriul care se comunica inculpatului trimis in judecata in stare de libertate care a primit copia actului de sesizare cu 48 de ore inaintea termenului de judecata si la cererea caruia judecata s-ar amana pe acest motiv. La art. 264 alin. 4 zice ca s-ar comunica copii de pe rechizitoriu doar celor aflati in stare de detinere. Deci ?
-
giovanni
-
parole
La fratii consangvini, impartirea nu se face pe tulpini, ci pe linii, materna ori paterna. Daca se vorbea de descendentii din frati consangvini, atunci impartirea s-ar fi putut face si pe tulpini si pe linii.
Cea cu accesiunea imobiliara am buctat-o si eu. Era cat se poate de simpla, insa stresul examenului te face uneori sa nu vezi defel ce e simplu. Proprietarul terenului poate sa desfiinteze constructia, in conditiile legii, pe care a dobandit-o in proprietate invocand accesiunea. Nimic nu-l impiedica s-o faca. E atributul dispozitiei materiale pe care-l poate exercita liber. Daca omu asa intelege sa-si distruga constructia, poate s-o faca. Legea ii ingaduie s-o desfiinteze.
Pe cea cu comunicarea copiei de pe actul de sesizare inculpatului aflat in stare de libertate am contestat-o. N-am gasit nicun articol care sa instituie obligatia instantei de a-i comunca inculpatului aflat in stare de libertate copia de pe actul de sesizare., respectiv sa amane judecata in situatia in care comunicarea nu s-a facut in timp util.
Cea cu accesiunea imobiliara am buctat-o si eu. Era cat se poate de simpla, insa stresul examenului te face uneori sa nu vezi defel ce e simplu. Proprietarul terenului poate sa desfiinteze constructia, in conditiile legii, pe care a dobandit-o in proprietate invocand accesiunea. Nimic nu-l impiedica s-o faca. E atributul dispozitiei materiale pe care-l poate exercita liber. Daca omu asa intelege sa-si distruga constructia, poate s-o faca. Legea ii ingaduie s-o desfiinteze.
Pe cea cu comunicarea copiei de pe actul de sesizare inculpatului aflat in stare de libertate am contestat-o. N-am gasit nicun articol care sa instituie obligatia instantei de a-i comunca inculpatului aflat in stare de libertate copia de pe actul de sesizare., respectiv sa amane judecata in situatia in care comunicarea nu s-a facut in timp util.
-
giovanni
Ai dreptate acolo cu mostenire, of, of. Am uitat de linii. Cu atatea capete, tulpini si ramuri... M-am ametit. Cu toate ca daca as fi fost pus in fata unui subiect de sinteza, nu as fi gresit.
Cea cu accesiunea e bataie de joc. Ne-a incurcat la maxim.
Si cea cu rechizitoriu... Hai sa fie intr-un ceas bun si sa se admita "recursul" tau. Ca are efect "extensiv" si asupra mea.
Iar cu ipoteca? Cum ramane cu ceea ce se poate garanta prin ipoteca?
Cea cu accesiunea e bataie de joc. Ne-a incurcat la maxim.
Si cea cu rechizitoriu... Hai sa fie intr-un ceas bun si sa se admita "recursul" tau. Ca are efect "extensiv" si asupra mea.
Iar cu ipoteca? Cum ramane cu ceea ce se poate garanta prin ipoteca?
-
giovanni
-
Kihgri
daca imi dadeai 3 saptamani de gandire , nu 4 ore , si tot nu reuseam sa CITESC asa grila asta.parole wrote:
Cea cu accesiunea imobiliara am buctat-o si eu. Era cat se poate de simpla, insa stresul examenului te face uneori sa nu vezi defel ce e simplu. Proprietarul terenului poate sa desfiinteze constructia, in conditiile legii, pe care a dobandit-o in proprietate invocand accesiunea. Nimic nu-l impiedica s-o faca. E atributul dispozitiei materiale pe care-l poate exercita liber. Daca omu asa intelege sa-si distruga constructia, poate s-o faca. Legea ii ingaduie s-o desfiinteze.
l.
astia succesc cuvintele de parca am fi la analiza morfo sintactica logica topica bla bla bla a propozitiei....
mi se pare necinstit din partea lor....
-
giovanni
Va mai pun o grila:
Potrivit legii - si subliniez aici LEGIIIIII - paratul este obligat:
a) sa isi probeze apararile
b) sa achite onorariu pentru expertiza pe care instanta i-a incuviintat-o
c) sa participe, daca a fost legal citat, la lucrarile de la fata locului efectuate in cadrul expertizei ce i-a fost incuviintata
Dupa barem corect e A si B. Eu am pus doar A.
Unde scrie in LEGE, ca doar e potrivit legii textul din ipoteza grilei, ca paratul trebuie sa achite onorariul pt. expertiza ceruta de el si incuviintata de instanta?
S-o luam asa. Paratul e sarac lipit, vai de mama lui. Atat de amarat incat beneficiaza la cerere de asistanta judiciara gratuita. Pentru aflarea adevarului (principiu clasic de procedura) e nevoie de nenorocita de expertiza. Nu are bani de ea. Ce face instanta? Ii va refuza dreptul la aparare? Practic aceasta inseamna o ingradire a dreptului de petitionare, si implicit a accesului la un tribunal (a se vedea CEDO) pentru persoanele lipsite de fonduri. Hai sa desfiintam si asistenta gratuita, daca tot continuam pe aceasta linie.
Si totusi... Unde e acel articol de lege prevazut in ipoteza de cel care a conceput grila? Luminati-ma si ma voi conforma.
Potrivit legii - si subliniez aici LEGIIIIII - paratul este obligat:
a) sa isi probeze apararile
b) sa achite onorariu pentru expertiza pe care instanta i-a incuviintat-o
c) sa participe, daca a fost legal citat, la lucrarile de la fata locului efectuate in cadrul expertizei ce i-a fost incuviintata
Dupa barem corect e A si B. Eu am pus doar A.
Unde scrie in LEGE, ca doar e potrivit legii textul din ipoteza grilei, ca paratul trebuie sa achite onorariul pt. expertiza ceruta de el si incuviintata de instanta?
S-o luam asa. Paratul e sarac lipit, vai de mama lui. Atat de amarat incat beneficiaza la cerere de asistanta judiciara gratuita. Pentru aflarea adevarului (principiu clasic de procedura) e nevoie de nenorocita de expertiza. Nu are bani de ea. Ce face instanta? Ii va refuza dreptul la aparare? Practic aceasta inseamna o ingradire a dreptului de petitionare, si implicit a accesului la un tribunal (a se vedea CEDO) pentru persoanele lipsite de fonduri. Hai sa desfiintam si asistenta gratuita, daca tot continuam pe aceasta linie.
Si totusi... Unde e acel articol de lege prevazut in ipoteza de cel care a conceput grila? Luminati-ma si ma voi conforma.
-
giovanni
Asa m-am atacat de tare incat am gasit singur raspunsul. Temeiul legal la grila cu expertiza e art. 20 din Ordonanta nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, care nu intra in programa de examen (ma refer la legislatia relevanta din bibiliografie).
Daca o contestam 100% mi-o admitea. Poate a facut-o totusi cineva.
Daca o contestam 100% mi-o admitea. Poate a facut-o totusi cineva.
-
anutza
-
anutza
Am contestat intrebarea 22- grila 3, cea cu posesorul de buna-credinta.
Raspunsul a) este corect deoarece, cand se pune in discutie dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta, distinctia dintre fructele naturale, industriale si cele civile nu mai are nici un efect, toate aceste fructe se dobandesc pe masura perceperii.
Dreptul uzufructuarului de a culege fructele in proprietate, impune distinctia dintre fructele naturale, industriale si cele civile. Astfel, fructele naturale si cele industriale se culeg numai pe masura perceperii, iar cele civile se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului in proportie cu durata uzufructului sau, conform art.525 C.civ.
la procesual civil - Intrebarea 46- a) nu este corect, deoarece conform codului de procedura civila- art.132 lin.1, reclamantul isi poate modifica cererea de chemare in judecata la prima zi de infatisare. Dar, acesta nu este un termen de decadere, conform Codul adnotat de procedura civila- Cartea II- G.Boroi – pagina 340, “ termenul de modificare a cererii de chemare in judecata nu este de ordine publica, astfel incat si dupa prima zi de infatisare, daca paratul nu opune, reclamantul poate sa isi modifice cererea , insa numai in fata primei instante, pentru a nu se rapi partilor un grad de jurisdictie.”
Drept penal- intrebarea 64 referitoare la precriptia de executare a pedepsei nu intra in tematica de examen.
Cauzele care inlatura consecintele condamnarii sunt reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca.
Iar prescriptia executarii pedepsei se numara printre cauzele care inlatura executarea pedepsei, alaturi de gratiere. Iar in tematica este expres prevazuta doar procedura gratierii pentru examen.
In tematica este prevazut asa: Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Procedura aplicarii gratierii.
Drept procesual penal
Intrebarea 86- a si b – sunt corecte deoarece, conform art.273 C.pr.pen., reluarea urmarii penale in caz de redeschidere a urmarii penale, conform 281 indice 1 C.pr.pen., are loc cand “judecatorul a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale si a trimis cauza in la procuror in vederea inceperii urmaririi penale”.
Drept procesual penal
Intrebarea 91- a) este corect, deoarece conform art.346 C.pr.pen., in caz de achitare pe art.10 alin.1 lit.e C.pr.pen. (exista una din cauzele care inlatura caracterul penal, in speta este iresponsabilitatea), instanta poate obliga la repararea daunelor materiale si morale, conform legii civile. Deci, conform art.346, instanta nu este obligata sa rezolve actiunea civila, ci acest caracter este facultativ.
Doamne-ajuta! Sper sa fie intr-un ceas bun. Poate mai urc un pic de la 73.
Raspunsul a) este corect deoarece, cand se pune in discutie dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta, distinctia dintre fructele naturale, industriale si cele civile nu mai are nici un efect, toate aceste fructe se dobandesc pe masura perceperii.
Dreptul uzufructuarului de a culege fructele in proprietate, impune distinctia dintre fructele naturale, industriale si cele civile. Astfel, fructele naturale si cele industriale se culeg numai pe masura perceperii, iar cele civile se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului in proportie cu durata uzufructului sau, conform art.525 C.civ.
la procesual civil - Intrebarea 46- a) nu este corect, deoarece conform codului de procedura civila- art.132 lin.1, reclamantul isi poate modifica cererea de chemare in judecata la prima zi de infatisare. Dar, acesta nu este un termen de decadere, conform Codul adnotat de procedura civila- Cartea II- G.Boroi – pagina 340, “ termenul de modificare a cererii de chemare in judecata nu este de ordine publica, astfel incat si dupa prima zi de infatisare, daca paratul nu opune, reclamantul poate sa isi modifice cererea , insa numai in fata primei instante, pentru a nu se rapi partilor un grad de jurisdictie.”
Drept penal- intrebarea 64 referitoare la precriptia de executare a pedepsei nu intra in tematica de examen.
Cauzele care inlatura consecintele condamnarii sunt reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca.
Iar prescriptia executarii pedepsei se numara printre cauzele care inlatura executarea pedepsei, alaturi de gratiere. Iar in tematica este expres prevazuta doar procedura gratierii pentru examen.
In tematica este prevazut asa: Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Procedura aplicarii gratierii.
Drept procesual penal
Intrebarea 86- a si b – sunt corecte deoarece, conform art.273 C.pr.pen., reluarea urmarii penale in caz de redeschidere a urmarii penale, conform 281 indice 1 C.pr.pen., are loc cand “judecatorul a admis plangerea impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale si a trimis cauza in la procuror in vederea inceperii urmaririi penale”.
Drept procesual penal
Intrebarea 91- a) este corect, deoarece conform art.346 C.pr.pen., in caz de achitare pe art.10 alin.1 lit.e C.pr.pen. (exista una din cauzele care inlatura caracterul penal, in speta este iresponsabilitatea), instanta poate obliga la repararea daunelor materiale si morale, conform legii civile. Deci, conform art.346, instanta nu este obligata sa rezolve actiunea civila, ci acest caracter este facultativ.
Doamne-ajuta! Sper sa fie intr-un ceas bun. Poate mai urc un pic de la 73.
-
giovanni
Pentru asta te iubesc.anutza wrote:Am contestat intrebarea 22- grila 3, cea cu posesorul de buna-credinta.
Raspunsul a) este corect deoarece, cand se pune in discutie dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta, distinctia dintre fructele naturale, industriale si cele civile nu mai are nici un efect, toate aceste fructe se dobandesc pe masura perceperii.
Dreptul uzufructuarului de a culege fructele in proprietate, impune distinctia dintre fructele naturale, industriale si cele civile. Astfel, fructele naturale si cele industriale se culeg numai pe masura perceperii, iar cele civile se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului in proportie cu durata uzufructului sau, conform art.525 C.civ.
Si eu am pus si a)
Restul... S-ar putea sa iti admita unele dintre ele, eu le-am facut precum in barem.
-
giovanni
Mai e o distinctie. Fructele neculese la momentul intrarii in posesie se cuvin uzufructuarului. Cele neculese la momentul incetarii uzufructului se cuvin proprietarului. Altfel spus nu trebuie sa fie deja percepute (culese) de uzufructuar la momentul intrarii in posesie pentru a i se cuveni.
In schimb, spre deosebire de uzufructuar, posesorul de buna-credinta nu dobandeste proprietatea fructelor naturale si industriale decat pe masura perceprii lor.
Mere rationamentul?
In schimb, spre deosebire de uzufructuar, posesorul de buna-credinta nu dobandeste proprietatea fructelor naturale si industriale decat pe masura perceprii lor.
Mere rationamentul?
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 30 guests