propunere - grile

[parole]

1) judecarea cererii necontencioase se face in prima instanta in sedinta publica?
2) recursul la necontencioasa este judecat intotdeauna de complet format din 3 judecatori?
3) recursul la necontencioasa este totdeauna necontencios?
4) nespecificarea in hotarare ca s-a pronuntat in sedinta publica precum si pronuntarea cu nerespectarea dispozitiilor art. 121 alin 2.(sedinta secreta) duce la nulitatea cererii conform art. 105 alin. 1?

1. Codul nu prevede nimic in privinta asta. Drept urmare se completeaza cu regulile de drept comun de la procedura contencioasa. Regula fiind judecata publica, publica va fi judecarea cererii necontencioase in prima instanta. Nu cred ca ar trebui pus semnul egalitatii intre judecata instantei si solutionarea contencioasa a unei cereri. Judecata inseamna orice demers prin care o instanta rezolva o cerere ce ii este adresata.

2. Codul nu prevede nimic nici in dispozitiile speciale ale procedurii necontencioase, nici in cele generale ale celei contencioase. Se aplica regulile generale din legea de organizare judecatoreasca care instituie completul de 3 judecatori pentru cauzele judecate in recurs. Daca se prevede altfel in mod expres intr-o procedura necontencioasa speciala, la inscrierea partidelor politice de pilda, habar n-am, nu mi-am deschis inca partid , atunci specialia generalibus derogant.

3. Daca Tabarca admite ca pana si o cerere necontencioasa speciala, cum ar fi cea de inscriere a partidelor politice, sindicatelor, poate sa capete accente contencioase in circumstante speciale, data fiind importanta chestiunii, atunci si recursul se poate contagia cu aceleasi elemente contencioase.

4. Conform 105 alin.1 in niciun caz. Viciul procedural nu consta in necompetenta, ci in nesocotirea formelor legale. Clasic se zice ca lipsa mentiunii determina imposibilitatea verificarii in control judiciar daca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica si atunci intervine nulitatea neconditionata si ca nerespectarea secretului sedintei impuse de instanta nu ar atrage nulitatea, sub rezerva dovedirii unei vatamari si a posibilitatii de a o repara prin nulitate.

Acuma eu am constatat ca nici la nesocotirea publicitatii nu exista o prevedere expresa a nulitatii, desi ordinea publica este fara indoiala evidenta. Deci vatamarea nu se prezuma si ar cam trebui dovedita in sensul ca secretul judecatii a lipsit o parte de dreptul apararii, instanta abuzand sub anonimat de puterea-i conferita, cenzurand contradictorialitatea, oralitatea si altele din acelasi registru.

Pe lipsa mentiunii ca hotararea a fost pronuntata public, dovada ar fi si mai grea, cat timp hotararea exista la dosar in materialitatea ei juridica si faptica, deci produce efecte pentru parti transand litigiul. Publicitatea asta mi se pare mai curand un reflex al unui formalism care sa asigure credibilitatea si prestigiul justitiei, iar nu atat drepturile partilor care si asa pot avea oricand acces la hotararea judecatoreasca, precum orice tert interesat.

De ce e instanta de control judiciar atat de sigura ca daca exista mentiune in hotarare atunci inseamna ca s-a pronuntat public, iarasi nu pricep. Se poate ca mentiunea sa fi constituit un fals intelectual. Cum mai verifica instanta de control daca a existat sau nu publicitate, daca altfel ea nu-si poate da seama decat uitandu-se in hotarare? Discutia e interesanta, insa nu-i loc de ea atunci cand te pregatesti pentru INM. Grila-i scurta si rece. Ca si litera legii pur memorata. Nu-ti lasa libertate prea larga ca sa-i descoperi erosul si ratiunea.

La sedinta secreta care de fapt nu-i secreta, chiar nu pot sa vad cum ar putea fi reparata vatamarea produsa. Bunaoara, daca intr-un proces de incredintare a minorului toata lumea afla ca mama umbla trei-la-leu pe centura si pe deasupra e si narcomana, atunci nu vad cum mai repari moralitatea stricata de atata desant public. Cu ordinea publica, la fel. Odata ce tot poporu afla secretele de stat, ce rost mai are sa repeti judecata cand secretu-i desfacut pentru totdeauna. :)

[oana_dan]

Sunt de acord cu parole. La punctul 4 exista un recurs in interesul legii, dar cred ca vizeaza procedura penala.

[iancumatei]

1. Codul nu prevede nimic in privinta asta. Drept urmare se completeaza cu regulile de drept comun de la procedura contencioasa. Regula fiind judecata publica, publica va fi judecarea cererii necontencioase in prima instanta. Nu cred ca ar trebui pus semnul egalitatii intre judecata instantei si solutionarea contencioasa a unei cereri. Judecata inseamna orice demers prin care o instanta rezolva o cerere ce ii este adresata.

2. Codul nu prevede nimic nici in dispozitiile speciale ale procedurii necontencioase, nici in cele generale ale celei contencioase. Se aplica regulile generale din legea de organizare judecatoreasca care instituie completul de 3 judecatori pentru cauzele judecate in recurs. Daca se prevede altfel in mod expres intr-o procedura necontencioasa speciala, la inscrierea partidelor politice de pilda, habar n-am, nu mi-am deschis inca partid , atunci specialia generalibus derogant.

3. Daca Tabarca admite ca pana si o cerere necontencioasa speciala, cum ar fi cea de inscriere a partidelor politice, sindicatelor, poate sa capete accente contencioase in circumstante speciale, data fiind importanta chestiunii, atunci si recursul se poate contagia cu aceleasi elemente contencioase.

4. Conform 105 alin.1 in niciun caz. Viciul procedural nu consta in necompetenta, ci in nesocotirea formelor legale. Clasic se zice ca lipsa mentiunii determina imposibilitatea verificarii in control judiciar daca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica si atunci intervine nulitatea neconditionata si ca nerespectarea secretului sedintei impuse de instanta nu ar atrage nulitatea, sub rezerva dovedirii unei vatamari si a posibilitatii de a o repara prin nulitate.

Acuma eu am constatat ca nici la nesocotirea publicitatii nu exista o prevedere expresa a nulitatii, desi ordinea publica este fara indoiala evidenta. Deci vatamarea nu se prezuma si ar cam trebui dovedita in sensul ca secretul judecatii a lipsit o parte de dreptul apararii, instanta abuzand sub anonimat de puterea-i conferita, cenzurand contradictorialitatea, oralitatea si altele din acelasi registru.

Pe lipsa mentiunii ca hotararea a fost pronuntata public, dovada ar fi si mai grea, cat timp hotararea exista la dosar in materialitatea ei juridica si faptica, deci produce efecte pentru parti transand litigiul. Publicitatea asta mi se pare mai curand un reflex al unui formalism care sa asigure credibilitatea si prestigiul justitiei, iar nu atat drepturile partilor care si asa pot avea oricand acces la hotararea judecatoreasca, precum orice tert interesat.

De ce e instanta de control judiciar atat de sigura ca daca exista mentiune in hotarare atunci inseamna ca s-a pronuntat public, iarasi nu pricep. Se poate ca mentiunea sa fi constituit un fals intelectual. Cum mai verifica instanta de control daca a existat sau nu publicitate, daca altfel ea nu-si poate da seama decat uitandu-se in hotarare? Discutia e interesanta, insa nu-i loc de ea atunci cand te pregatesti pentru INM. Grila-i scurta si rece. Ca si litera legii pur memorata. Nu-ti lasa libertate prea larga ca sa-i descoperi erosul si ratiunea.

La sedinta secreta care de fapt nu-i secreta, chiar nu pot sa vad cum ar putea fi reparata vatamarea produsa. Bunaoara, daca intr-un proces de incredintare a minorului toata lumea afla ca mama umbla trei-la-leu pe centura si pe deasupra e si narcomana, atunci nu vad cum mai repari moralitatea stricata de atata desant public. Cu ordinea publica, la fel. Odata ce tot poporu afla secretele de stat, ce rost mai are sa repeti judecata cand secretu-i desfacut pentru totdeauna. :)[/quote]

Nu pot decat sa va felicit.....
Explicatiile sunt foarte bune......asupra problemelor esentiale pot spune ca si eu aveam aceleasi banuieli.....tacerea tratatelor cursurilor si altor materiale de procedura m-a determinat sa solicit si alte opinii.

Ca si probleme noi m-am mai gandit la :
1) exista cereri accesorii si incidentale admisibile la necontencioasa?
2) care sunt cererile incidentale inadmisibile la ordonanta presedintiala?
3) termenul privind decaderea din tagaduirea inscrisului sub semnatura privata este absolut sau relativ?
4) eroarea de la acceptarea tacita a inscrisului depus de partea contrara ( netagaduirea lui) cum poate fi ( sau daca mai poate fi) asanata?
5) concursul intre cereri de interventie fortata si exceptii de procedura si de fond , de principiu in ce ordine ar trebui solutionat?

P.S.
....Am uitat sa multumesc pt raspunt.....o fac acum!
In situatia ( fie ea dificila in care in discutie este apropiatul exemen INM), in care timpul , energia si disponibilitatile permit discutii juridice chiar si contradictorii , nu exitati , va rog sa introduceti in lista dvs. de messenger si id-ul : iancumatei@yahoo.com

[elle_cv]

la pct 5:
Instanta se pronuntata intai, intotdeauna asupra exceptiilor ( de procedura si apoi cele de fond) care fac de prisos judecata pe fond a cauzei si apoi, in functie de solutia data asupra asupra exceptiilor se pronunta asupra cererilor principale, accesorii si incidentale ( deci si interventia fortata)

[elle_cv]

la pct 2: chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului sunt inadmisibile, iar daca totusi astfel de cereri sunt primite la dosar ele trebuie disjunse si judecate separat.

[ella]

Am intrat pe portalul instantelor si am vazut ca cererile necontencioase se judeca in camera de consiliu, dar atentie, camera de consiliu nu inseamna sedinta secreta. Pentru a fi secreta trebuie declarata expres de presedintele completului si motivata aceasta masura.

[parole]

Ca judecata in camera de consiliu nu inseamna intotdeauna judecata secreta am tot auzit si eu, fara sa aud in schimb si argumentele, mai ales ca Tabarca e foarte clara pe acest aspect. Ea spune ca daca judecata se face in camera de consiliu, sedinta e secreta nu pentru temeiurile aratate la 121 alin.2, adica ordine publica, moralitate, nevatamarea uneia dintre parti, temeiuri ce trebuie motivate public de presedinte atunci cand decide sa secretizeze sedinta, ci pentru ca asa decide leguitorul sa trateze unele situatii ce reclama o celeritate sporita fata de altele.

Deci camera de consiliu prin caracterul ei secret ar asigura o mai buna operativitate procesului. De aici eu inteleg ca judecata in camera e echivalenta cu o judecata secreta. Asa cum zice si art.121 alin.1 regula e publicitatea, exceptia e nepublicitatea daca legea dispune asa. Camera de consiliu ar fi o astfel de exceptie.

1) exista cereri accesorii si incidentale admisibile la necontencioasa?
2) care sunt cererile incidentale inadmisibile la ordonanta presedintiala?
3) termenul privind decaderea din tagaduirea inscrisului sub semnatura privata este absolut sau relativ?
4) eroarea de la acceptarea tacita a inscrisului depus de partea contrara ( netagaduirea lui) cum poate fi ( sau daca mai poate fi) asanata?
5) concursul intre cereri de interventie fortata si exceptii de procedura si de fond , de principiu in ce ordine ar trebui solutionat?

5. Mai intai, fiind vorba de cereri de interventie fortata, nu trebuie incuviintate de principiu, deci nu reclama o solutie din partea instantei precum exceptiile ridicate sau interventia voluntara. Instanta pur si simplu ia act de cererea depusa, o comunica celui introdus in proces impreuna cu celelalte acte si da termen pana cand tertii introdusi isi vor fi formulat pretentiile/apararile.

Si la interventia voluntara cred ca incuviintarea de principiu ar trebui rezolvata inainte de orice alte exceptii. Rezolvarea fondului, fata de care rezolvarea exceptiilor procesuale e prioritara dupa cum zice art.137, nu e tot una cu rezolvarea unei cereri de admitere in principiu a inteventiei voluntare. Prin admiterea in principiu nu se rezolva fondul cauzei, la fel cum prin inregistrarea unor cereri de interventie fortata nu se rezolva nimic din fond.

Se stabileste doar cadrul procesual sub aspect subiectiv si se da posibilitatea tuturor participantilor la judecata sa se pronunte asupra exceptiilor ridicate de parat sau reclamant. Ar fi si inechitabil ca tertii aratati prin cererile de intervenie fortata sa nu poata participa la rezolvarea exceptiilor procesuale, mai ales atunci cand solutia data exceptiilor le poate profita si lor.


1. In necontencios este admisibil totul din contencios, cat timp nu-i contravine naturii sale. Cel putin interventia voluntara accesorie este admisibila, pentru ca intra aproape in orice materie.

Exclusa cererea de aratare a titularului dreptului. Nu exista parat in proces, dupa cum nu exista nici o actiune reala intentata.

Chemarea in garantie tine prin esenta sa de opunerea unui drept potrivnic altuia, adica de catre cel cazut in pretentia necontencioasa celui care s-a obligat sa-i garanteze eficacitatea dreptului, in temeiul caruia si-a introdus cererea. De pilda X, tata depravat al lui Z, copil adoptabil cu cetatenia romana, garanteaza cu o suma de bani pe Y, viitor adoptator strain, ca procedura adoptiei internationale este eficace in Romania, desi ea nu este. Aici instanta investita cu o cerere necontencioasa nu cred ca-i va putea acorda lui Y despagubiri pentru ca s-ar intra pe teren contencios.

Chemarea in judecata a altei persoane e exclusa si ea din moment ce chematul in judecata ar putea pretinde acelasi drept ca si petentul din necontencios. Asta inseamna ca exista un concurs de pretentii inconciliabile, care se opun reciproc si transforma necontenciosul in contencios.

Interventia voluntara principala ar fi admisibila sub rezerva de mai sus, sa nu se pretinda acelasi drept pe care-l pretinde si petentul. In momentul in care 2 familii diferite de adoptatori se razboiesc pe acelasi prunc e clar ca s-a nascut un conflict incompatibil cu procedura necontencioasa.


2. Interventia voluntara principala e admisibila daca intervenientul are o cerere tot pe atat de urgenta precum si a reclamantului. Cea accesorie ar intarzia rezolvarea. Vad si cererea reconventionala admisibila sub conditia ca rezolvarea cererii paratului sa fie la fel de urgenta si vremelnica precum a reclamantului.

[elle_cv]

cand am aratat ca exceptiile ( de procedura sau fond) se rezolva inaintea fondului supus judecatii ma refeream la situatia cand deja instanta a ramas in pronuntare, si nu la admisibilitatea in principiu a interventiilor voluntare.
cred ca intai te pronunti, de ex asupra unei exceptii cum este lipsa calitatii procesuale active/pasive si numai dupa aceea, daca o gasesti neintemeiata te pronunti asupra cererii principale si a celor accesorii si incidente care au leg cu cea principala .
pt ca la urma urmei solutia data cererilor de interventie fortata depinde de solutia data asupra cererii principale si nu te poti pronunta asupra fondului ( cereri principale, accesorii, incidentale) pana nu rezolvi exceptiile.

[iancumatei]

[quote="parole"]Ca judecata in camera de consiliu nu inseamna intotdeauna judecata secreta am tot auzit si eu, fara sa aud in schimb si argumentele, mai ales ca Tabarca e foarte clara pe acest aspect. Ea spune ca daca judecata se face in camera de consiliu, sedinta e secreta nu pentru temeiurile aratate la 121 alin.2, adica ordine publica, moralitate, nevatamarea uneia dintre parti, temeiuri ce trebuie motivate public de presedinte atunci cand decide sa secretizeze sedinta, ci pentru ca asa decide leguitorul sa trateze unele situatii ce reclama o celeritate sporita fata de altele.

Deci camera de consiliu prin caracterul ei secret ar asigura o mai buna operativitate procesului. De aici eu inteleg ca judecata in camera e echivalenta cu o judecata secreta. Asa cum zice si art.121 alin.1 regula e publicitatea, exceptia e nepublicitatea daca legea dispune asa. Camera de consiliu ar fi o astfel de exceptie.

Demonstrati ca va puteti intrece pe sine...aceasta nu poate fi decat un lucru bun....evident va multumim ramanand cumva si indatorati.

Chestiuna cu pronuntarea publica a hotararii este o chestiune diferita de cea in care se omite mentiunea ca hotararea nu s-a pronuntat in sedinta publica ( chestiune care a format obiectul unui recurs in interesul legii si unde s-a concluzionat in mod destul de ciudat ca minuta nu trebuie sa prevada ca s-a pronuntat in sedinta publica indsa hotararea sub sanctiunea nulitatii absolute conform art 261 pct.8 btrebuie sa contina o astfel de precizare)

Din n cate am citit in ultima vreme am putut sa observ ca fara a se afirma in clar ce reprezinta pronuntarea in sedinta publica si care este sanctiunea in care nu s-ar pronunta in sedinta publica se face totusi cunoscut ca in cadrul procesului civil functioneaza plenar principiul dreptului la aparare precum si garantii constitutionale in acest sens.
Nu am apucat sa ma documentez pe jurisprudenta CEDO asupra ce inseamna dreptul la aparare dar am dedus necesitatea indeplinirii unor conditii intrinseci ale procedurii intre care si publicitatea. Una din dispozitiile exprese privind realizarea dreptului la aparare reprezenytand in acelasi timp si o obligatie/garantie procedurala este citarea.
Elementele citarii asigura intre alte finalitati si pe aceea a accesibilitatii la procedura din partea partilor indicand data , ora sediul instantei si sala in care are loc procedura.
Din aceste expuneri ar rezulta ca publicitatea procedurii reprezinta atat o garantie a dreptului de aparare cat si o conditie intrinseca actului procedural...nu insa singura asa cum se afirma partile putand lua cunostiinta de dispozitiv din condica de sedinte precum si prin solicitarea unui certificat de grefa.
In afara de aceasta exista proceduri in care desi judecata are loc in camera de consiliu pronuntarea poarta mentiunea ca a fost facuta in sedinta publica ( spre acest final am sa postez la sfarsit un exemplu de hotarare care spune ca solutia este data in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica).
Tot aceste proceduri se realizeaza (sau se pot realiza) si cu citarea partilor.

Din acestea eu inteleg un aspect...mai ales ca in aceasta materie nu sunt explicit prevazute situatile cand camera de consiliu este sau trebuie declarata sedinta secreta dar este in schimb precizat faptul ca pronuntarea se va face in sedinta publica.....deci de aici se pot trage doua concluzii:
1) fie prima in care se prevede caracterul legal secret al sedintei din camera de consiliu acesta fiind unul de exceptie........iar judecatorul neavand cum sa dispuna asupra publicitatii sedintei intrucat nu i s-ar da un text de lege expres in acest sent......urmand evident ca pentru pronuntare sa se deplaseze in sala de sedinta (aici existand cateva probleme mai ales ca in procedurile cu citare nu se mai indeplineste si conditiia aratarii locului unde va avea loc procedura astfel fiind in situatia de a fi public fara insa sa fie si indeplinita conditia accesibilitatii rezultata din citatie unde se mai arata intre altele si ora si sala de sedinta)

2) fie asupra caracterului public sau secret al sedintei in camera de consiliu judecatorul are verb procedural astfel ca acesta poate sa se pronunte si incamera de consiliu declarand ca sedinta purtata aici are caracter public. In acest fel s-ar gasi la adapost cel putin de critica accesibilitatii procedurii care se apreciaza in primul rand ( si as spune eu in singurul rand) fata de partile in cauza , astfel atunci cand au fost citate in camera de consiliu acestea pot sa fie prezente fie personal fie prin mandatar sau chiar si daca nu sunt prezente fata de ele s-a indeplinit actul de procedura ce le oferea accesibilitatea ( citatia).

Din practica mai stiu ca sunt judecatori care raman in pronuntare si ca in cazul unor instante acesstia nu au un alt loc unde sa se pronunte decat in camerele de consiliu pt ca toate salile de sedinta sunt ocupate....
Mai mult decat atat codul de procedura are si dispozitii privind urmarea unor sedinte (proceduri) in afar sediului instantei , iar daca in cadrul acestor sedinte s-ar pune problema pronuntarii unor solutii atunci ar rezulta ca mai intai judecatorii ar trebui sa se deplaseze la instanta....legea nevorbind de caracterul reputat public sau secret al unor astfel de sedinte ar rezulta ca o pronuntare nu ar putea avea loc decat daca judecatorului ii este data libertatea /posibilitatea de a declara sedinta publica( practic aici functioneaza perfect dispozitiile art. 121).

Ar mai fi si alte argumente dar ma opresc deocamdata aici.

As mai intreba totusi:
1) care este sanctiunea in care pronuntarea nu a avut loc efectiv in sedinta publica (sin acest aspect a fost sau nu stipulat in hotarare);
2)acordul tacit asupra inscrisului (netagaduirea lui) are caracter relativ numai la procedura in curs sau absolut adica si pentru alte procese;
3) care este solutia acordului tacit asupra veridicitatii inscrisului ( netagaduire) la care parte este si celk fara capacitate procesuala de exercitiu?

În baza 281 C.pr.civ îndreaptă, din oficiu, eroarea materială strecurată în sentinţa comercială nr. 2793/20.07.2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic, în dosarul nr.5721/3/2004, privind pe creditoarea RINCEANU LUCIA prin mandatar RINCEANU VIOREL, cu domiciliul in Bucureşti, sector 2, TELEAJEN, nr. 76, în contradictoriu cu creditorii SC LAFARGE COMNORD SA - str. Modrogan, nr. 20, sector 1, ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 2 - str. CA Rosetti nr. 39 sector 2, AVAS - str. Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu nr. 50, sector 1, DIRECTIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 – , str. Teiul Doamnei, nr. 7, bl. 31, sc. A, ap. 3 , AGENTIA TERITORIALA A TABERELOR SI A TURISMULUI SCOLAR TULCEA – Direcţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea str Progresului nr 28 jud Tulcea, SC REFLECT ROMANIA LIGHTING AND TRADING SRL- str Dimitrie Onciul nr 14 ap 1 sector 2,SC ARCOMINCO SRL – sos Drumul Leordeninr 106 sector 4 , SC INTER ENGINEERING & CONTRACTING SRL – Bucuresti, sos.Pantelimon, nr 312, sector 2, SC ELECTRO SANITAS SRL - TULCEA, GAVRILOV CORNELIU, bl. M 1, et. PARTER, Judeţ TULCEA şi pârâţii MITUCĂ PLETEANU ANDREI – str. Maior Bacilă nr. 25, bl. 30 B, sc. 1, et. 5, ap. 16, sector 2 şi MITUCĂ PLUTEANU CORINA - str. Maior Bacilă nr. 25, bl. 30 B, sc. 1, et. 5, ap. 16, sector 2. , în sensul că numărul sentinţei comerciale este 2823, în loc de 2793, cum din eroare s-a menţionat. Cu recurs în 10 zile de la comunicare. Cercetată în Camera de Consiliu, azi, 05.09.2007 şi pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.09.2007. PREŞEDINTE, GREFIER, Judecător-sindic MIRCEA MOLDOVAN OCTAVIAN ILIESCU

P.S. Mai era una in care se specifica chiar asa: :data in canera de consiliu pronuntata in sedinta publica"

[ella]

Absolut toate hotararile, toate incheierile finale se pronunta in sedinta publica, indiferent ca sedinta a fost publica, in camera de consiliu sau secreta.
Intr/adevar, lipsa din minuta ca sedinta nu s/a pronuntat in sedinta publica nu are cum sa fie sanctionata pentru ca minuta se intocmeste inaintea momentului pronuntarii, doar in dispozitivul hotararii este obligatoriu a fi prevazuta, pentru ca dispozitivul se intocmeste dupa pronuntare. Lipsa acestei mentiuni din dispozitiv este sanctionata cu nulitatea absoluta (virtuala, conditionata).
Argumentele pentru diferenta intre sedinta secreta si cea din camera de consiliu eu le/am luat direct din cod. Sedinta este declarata secreta de instanta, atunci cand dezbaterile ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. Sedinta in camera de consiliu poate fi dispusa doar daca s/ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.

[elle_cv]

intrebare: codul de proc civ. prevede ca pt a exista conflict negativ de competenta trebuie ca hotararile sa fie irevocabile. Ok.
Tabarca precizeaza ca conflictul nu trebuie constatat chiar prin hot de declinare intrucat aceasta este posibil sa fie casata in recurs.
astfel instanta a carei hot a ramas ultima irevocabila va constata prin incheiere conflictul si va suspenda din oficiu orice alta procedura inaintand dosarul instantei in drept sa hot asupra conflictului.
NU inteleg cum se pun in practica aceste dispozitii .
deci, instanta declina prin hot dar conflictul unde il mentioneaza daca nnu in hot de declinare? Si daca trebuie sa astepte ca hot sa devina irevocabila pt a trimite la regulator de comp, ce procedura sa ma suspende apoi ? MA DOARE CAPUL...
Daca ati intels si aveti timp....nu ar strica o explicatie, pt teoria am memorat-o dar mi-ar placea sa si inteleg

[elle_cv]

am inteles ca sa pronunta o incheiere prin care se suspenda orice procedura? dar cand se pronunta aceasta incheiere, in cadrul procesului? nu cred, pt ca trimitera la regulator se face dupa ce hot ramane irovacabila( la conflict negativ)
ce spuneti?

[ella]

La conflictul negativ nu vad ce ar mai fi de suspendat, pentru ca e vorba de un singur dosar care se plimba de la o instanta la alta (ele isi declina reciproc competenta si/si trimit una alteia dosarul). Atunci cand instanta careia i s/a declinat competenta se declara necompetenta si retrimite primei instante dosarul, considerand ca aceasta esre competenta, apare conflictul negativ de competenta. Aceasta instanta (cea initiala care a declinat prima competenta) va constata aparitia conflictului de competenta printr/o incheiere si va sesiza instanta superioara comuna pentru a solutiona conflictul.
La conflictul pozitiv de competenta, exista doua dosare iar atunci cand se sesizeaza instanta superioara comuna, cred ca se trimite un singur dosar (depinde are din cele doua instante face sesizarea). In acest caz putem vorbi de suspendarea judecatii in dosarul care a ramas in continuare pe rolul celeilalte instante care s/a declarat deopotriva competenta. Ea ar trebui sa pronunte o incheiere de suspendare pana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta.

[elle_cv]

La conflictul negativ nu vad ce ar mai fi de suspendat, pentru ca e vorba de un singur dosar care se plimba de la o instanta la alta (ele isi declina reciproc competenta si/si trimit una alteia dosarul). Atunci cand instanta careia i s/a declinat competenta se declara necompetenta si retrimite primei instante dosarul, considerand ca aceasta esre competenta, apare conflictul negativ de competenta. Aceasta instanta (cea initiala care a declinat prima competenta) va constata aparitia conflictului de competenta printr/o incheiere si va sesiza instanta superioara comuna pentru a solutiona conflictul.
La conflictul pozitiv de competenta, exista doua dosare iar atunci cand se sesizeaza instanta superioara comuna, cred ca se trimite un singur dosar (depinde are din cele doua instante face sesizarea). In acest caz putem vorbi de suspendarea judecatii in dosarul care a ramas in continuare pe rolul celeilalte instante care s/a declarat deopotriva competenta. Ea ar trebui sa pronunte o incheiere de suspendare pana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta.

cred ca esti in eroare atat cu privire la conflictul negativ cat si cu privire la conflictul pozitiv
in primul rand la conflict negativ, instanta care trimite dosarul la regulator de competenta este cea a carei hot a ramas ultima irevocabila, deci nu prima inst iar la conflict pozitiv, cea care trimite dosarul la regulator este instanta care s-a declarat ultima competenta.
intr-adevar la conflict negativ, instanta pronunta o hot de declinare dar dosarul nu este trimis la instanta care si-a declinat prima competenta ci instanta asteptapta ca hot sa devina irevocabila pt a o trimite la regulator. Numai instanta ierhic superioara va decide care din cele doua instante este comp.
in toata aceasta procedura unde isi gaseste locul art 21 cod proc civ?
PARERI......

[ella]

scuze...ai dreptate...am fost in eroare Atunci cand cea de/a doua instanta se declara necompetenta, ea trebuie sa/si decline competenta in favoarea primei instante dar nu inseamna ca/i va trimite si dosarul inapoi, ci va astepta sa devina irevocabila hotararea si/l va trimite instantei superioare comune.
La conflictul pozitiv de competenta, Ciobanu spune ca apare in momentul in care si cea de/a doua se declara competenta, dar posibilitatea de a sesiza instanta superioara comuna apartine oricareia dintre ele.