Mai mult, alineatul 1 al art.158 contine expres termenul de ,,discutienn, or in speta...nu prea o fost.
PS Nu vorbim de o necompetenta absoluta.
Competenta teritoriala incuviintare executare silita
-
kynes
Codul zice ca solutionarea cererii de incuviintare se face fara citarea partilor... dar asta nu inseamna ca daca ele vin, poti sa nu le primesti...
Daca veneau... amandoua... le puneam in discutie exceptia de necompetenta... cum n-au venit... cui sa pun in discutie?
E ca atunci cand s-a cerut judecarea in lipsa si tu invoci exceptii din oficiu...
S-o luam altfel... creditorul solicita incuviintarea executarii silite tribunalului...
Cum ar trebui procedat?
La prima instanta, sentinta se da atunci cand instanta se dezinvesteste... toate celelalte hotarari sunt incheieri...
Daca declin, evident ca ma dezinvestesc... deci sentinta...
Daca veneau... amandoua... le puneam in discutie exceptia de necompetenta... cum n-au venit... cui sa pun in discutie?
E ca atunci cand s-a cerut judecarea in lipsa si tu invoci exceptii din oficiu...
S-o luam altfel... creditorul solicita incuviintarea executarii silite tribunalului...
Cum ar trebui procedat?
La prima instanta, sentinta se da atunci cand instanta se dezinvesteste... toate celelalte hotarari sunt incheieri...
Daca declin, evident ca ma dezinvestesc... deci sentinta...
-
cyclop
kinga wrote:
si daca art. 158 coroborezi cu art. 255 ce iese???
sentinta sau incheiere??
Întâmplător sau nu, am auzit şi de clasificarea hotărârilor...
Acun vorbind serios, am susţinut că, în practică, declinarea se face prin sentinţă. Chestie pe care mi-am însuşit-o.
Până la urmă, prin sentinţa cu pricina se soluţionează o excepţie. Se pune capăt, cel puţin pe moment, judecăţii în faţa instanţei respective, instanţa se dezînvesteşte de soluţionarea fondului cauzei.
La soluţionarea excepţiilor, în caz de admitere, regula e că se dă o încheiere când se amână judecata, şi o hotărâre (sentinţă sau decizie) când instanţa se dezînvesteşte.
-
kinga
-
razman
Daca o cerea tribunalului era absoluta (373 al.2). La tine i cu surub de locul bunurilor.
Poate ajuta asta
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Nr. X din 5 februarie 2007
RIL
Potrivit dispoziţiilor art. 373, 3731 din Codul de procedură civilă şi ale art. 9 din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătoreşti, cererea de executare silită se depune, de regulă, la executorul judecătoresc competent să efectueze executarea, acesta solicitând instanţei, încuviinţarea executării.
În acest scop, executorul judecătoresc înaintează instanţei de executare, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu, iar instanţa se pronunţă prin încheiere, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Din cuprinsul acestor prevederi legale imperative se constată că executarea silită este guvernată, de regulă, de principiul disponibilităţii, astfel încât, urmărirea nu poate începe, decât la cererea creditorului.
Prevederile Codului de procedură civilă, mai sus citate, nu arată care sunt menţiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de executare, astfel încât urmează a se aplica dispoziţiile generale, referitoare la cererile de chemare în judecată, ţinându-se seama, însă, de specificul acestei materii.
Astfel, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 112 din Codul de procedură civilă, se desprinde concluzia că, în cuprinsul cererii de executare, creditorul va trebui să indice următoarele elemente: numele, domiciliul sau reşedinţa sa, respectiv numele, domiciliul sau reşedinţa debitorului, iar pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar; titlul care justifică pornirea executării silite, faptul că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă; obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu) şi împrejurarea că debitorul refuză să execute de bunăvoie obligaţia.
Cererea, astfel semnată de creditor, în copie, având anexat titlul executoriu va fi înaintată de executorul judecătoresc, instanţei de executare, prevăzută de art. 373 alin.2 din Codul de procedură civilă.
Aşadar, indiferent de modalitatea de executare silită pentru care va opta executorul, executare silită directă sau executare silită indirectă, el nu va putea să întreprindă demersurile necesare, câtă vreme instanţa, nu a încuviinţat executarea silită prin încheierea dată în procedura prevăzută de art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Consider că, încuviinţarea executării silite poate fi solicitată, respectiv, acordată, fără a fi menţionată, în mod expres, modalitatea de executare silită (prin poprire, prin vânzarea bunurilor mobile ori imobile ale debitorului), deoarece executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate declanşa, cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile, acea formă de executare pe care o socoteşte potrivită pentru acoperirea creanţei creditorului.
De altfel, în faza de solicitare, respectiv, de încuviinţare a executării silite, atât creditorul, cât şi executorul judecătoresc, dar şi instanţa de executare, nu pot prefigura, cu exactitate, modalitatea de executare la care se va recurge, pentru acoperirea creanţei.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 3731 alin.1 şi 2 din Codul de procedură civilă nu prevăd că cererea de executare silită şi, corelativ, încheierea de încuviinţare a executării silite, trebuie să indice modalitatea de executare, astfel încât, aplicând argumentul de interpretare logică „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, a cere creditorului urmăritor să precizeze, în cererea sa, de încuviinţare a executării silite, pentru care formă de executare optează, constituie o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.
Totodată, în această fază procesuală, atribuţiile instanţei de executare au un caracter necontencios, limitându-se, în temeiul art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă, la verificări privind regularitatea formală a titlului executoriu, calităţile părţilor, iar încheierea de admitere a cererii de încuviinţare a executării silite, deşi nu are autoritate de lucru judecat, totuşi, potrivit dispoziţiilor art. 337 din Codul de procedură civilă, se bucură de stabilitate, atât timp cât temeiurile care au stat la baza acestei măsuri nu s-au schimbat, iar, a adopta punctul de vedere contrar, potrivit căruia sunt necesare tot atâtea cereri şi încheieri de încuviinţare a executării silite, la câte forme de executare silită recurge creditorul, ar echivala cu un formalism excesiv, în afara scopului legii, ceea ce ar conduce la prelungirea fazei executării silite, prin formularea mai multor cereri de încuviinţare a executării silite, cu consecinţa plăţii unor taxe judiciare de timbru pentru fiecare cerere în parte.
Totodată, necesitatea verificării respectării normelor de competenţă teritorială exclusivă a instanţei de executare nu reprezintă un impediment în calea adoptării acestei soluţii, întrucât, o eventuală încălcare a acestor norme poate fi cenzurată pe calea contestaţiei la executare, dispoziţiile art. 399 alin.21 din Codul de procedură civilă permiţând formularea contestaţiei la executare şi anularea încheierii prin care s-a încuviinţat executarea, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.
În favoarea acestei opinii, pledează şi un argument de interpretare, sistematică a legii, în sensul că, în Capitolele II – VI ale Cărţii a V-a a Codului de procedură civilă sunt reglementate toate formele de executare silită, fără ca, dispoziţiile legale incidente în cazul fiecăreia, să prevadă că este necesară obţinerea încuviinţării executării silite, strict pentru respectiva formă.
PS Poate o avea imobile pe raza judecatoriei x , dar domiciliul il are la bunica pe raza judecatoriei y unde are si bunurile mobile
Oricum de afli ce o zas onorata in recurs ...dau o bere rece. Pana atunci
Poate ajuta asta
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Nr. X din 5 februarie 2007
RIL
Potrivit dispoziţiilor art. 373, 3731 din Codul de procedură civilă şi ale art. 9 din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătoreşti, cererea de executare silită se depune, de regulă, la executorul judecătoresc competent să efectueze executarea, acesta solicitând instanţei, încuviinţarea executării.
În acest scop, executorul judecătoresc înaintează instanţei de executare, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu, iar instanţa se pronunţă prin încheiere, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Din cuprinsul acestor prevederi legale imperative se constată că executarea silită este guvernată, de regulă, de principiul disponibilităţii, astfel încât, urmărirea nu poate începe, decât la cererea creditorului.
Prevederile Codului de procedură civilă, mai sus citate, nu arată care sunt menţiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de executare, astfel încât urmează a se aplica dispoziţiile generale, referitoare la cererile de chemare în judecată, ţinându-se seama, însă, de specificul acestei materii.
Astfel, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 112 din Codul de procedură civilă, se desprinde concluzia că, în cuprinsul cererii de executare, creditorul va trebui să indice următoarele elemente: numele, domiciliul sau reşedinţa sa, respectiv numele, domiciliul sau reşedinţa debitorului, iar pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar; titlul care justifică pornirea executării silite, faptul că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă; obiectul cererii (punerea în executare a titlului executoriu) şi împrejurarea că debitorul refuză să execute de bunăvoie obligaţia.
Cererea, astfel semnată de creditor, în copie, având anexat titlul executoriu va fi înaintată de executorul judecătoresc, instanţei de executare, prevăzută de art. 373 alin.2 din Codul de procedură civilă.
Aşadar, indiferent de modalitatea de executare silită pentru care va opta executorul, executare silită directă sau executare silită indirectă, el nu va putea să întreprindă demersurile necesare, câtă vreme instanţa, nu a încuviinţat executarea silită prin încheierea dată în procedura prevăzută de art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Consider că, încuviinţarea executării silite poate fi solicitată, respectiv, acordată, fără a fi menţionată, în mod expres, modalitatea de executare silită (prin poprire, prin vânzarea bunurilor mobile ori imobile ale debitorului), deoarece executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate declanşa, cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile, acea formă de executare pe care o socoteşte potrivită pentru acoperirea creanţei creditorului.
De altfel, în faza de solicitare, respectiv, de încuviinţare a executării silite, atât creditorul, cât şi executorul judecătoresc, dar şi instanţa de executare, nu pot prefigura, cu exactitate, modalitatea de executare la care se va recurge, pentru acoperirea creanţei.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 3731 alin.1 şi 2 din Codul de procedură civilă nu prevăd că cererea de executare silită şi, corelativ, încheierea de încuviinţare a executării silite, trebuie să indice modalitatea de executare, astfel încât, aplicând argumentul de interpretare logică „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, a cere creditorului urmăritor să precizeze, în cererea sa, de încuviinţare a executării silite, pentru care formă de executare optează, constituie o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.
Totodată, în această fază procesuală, atribuţiile instanţei de executare au un caracter necontencios, limitându-se, în temeiul art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă, la verificări privind regularitatea formală a titlului executoriu, calităţile părţilor, iar încheierea de admitere a cererii de încuviinţare a executării silite, deşi nu are autoritate de lucru judecat, totuşi, potrivit dispoziţiilor art. 337 din Codul de procedură civilă, se bucură de stabilitate, atât timp cât temeiurile care au stat la baza acestei măsuri nu s-au schimbat, iar, a adopta punctul de vedere contrar, potrivit căruia sunt necesare tot atâtea cereri şi încheieri de încuviinţare a executării silite, la câte forme de executare silită recurge creditorul, ar echivala cu un formalism excesiv, în afara scopului legii, ceea ce ar conduce la prelungirea fazei executării silite, prin formularea mai multor cereri de încuviinţare a executării silite, cu consecinţa plăţii unor taxe judiciare de timbru pentru fiecare cerere în parte.
Totodată, necesitatea verificării respectării normelor de competenţă teritorială exclusivă a instanţei de executare nu reprezintă un impediment în calea adoptării acestei soluţii, întrucât, o eventuală încălcare a acestor norme poate fi cenzurată pe calea contestaţiei la executare, dispoziţiile art. 399 alin.21 din Codul de procedură civilă permiţând formularea contestaţiei la executare şi anularea încheierii prin care s-a încuviinţat executarea, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.
În favoarea acestei opinii, pledează şi un argument de interpretare, sistematică a legii, în sensul că, în Capitolele II – VI ale Cărţii a V-a a Codului de procedură civilă sunt reglementate toate formele de executare silită, fără ca, dispoziţiile legale incidente în cazul fiecăreia, să prevadă că este necesară obţinerea încuviinţării executării silite, strict pentru respectiva formă.
PS Poate o avea imobile pe raza judecatoriei x , dar domiciliul il are la bunica pe raza judecatoriei y unde are si bunurile mobile
Oricum de afli ce o zas onorata in recurs ...dau o bere rece. Pana atunci
-
kynes
-
kinga
pentru ca ai o legislatie aiureakynes wrote:Dar de ce s-o dau aiurea?
exceptia de necompetenta musai contradictorialitate...
incuviintare.. musai camera de consiliu...
eu as alege calea din mijloc..
as respinge cererea de incuviintare... motivat de faptul ca la aceasta procedura nu am posibilitate de declinare..
e aiurea sa admiti cererea.. se fac acte de executare.. si dupa se anuleaza totul....
e aiurea sa declini.. pentru ca se anuleaza pentru nerespectarea principiului contradictorialitatii..
respinge
-
kynes
-
razman
I auzi una tare
Instantele, în procedura necontencioasa a încuviintarii executarii silite, astfel cum este ea prevazuta de art. 373/1 Cod procedura civila, si-au invocat din oficiu exceptia prescriptiei executarii silite a titlului si au respins cererea creditoarei, formulata prin executorul judecatoresc.
O atare judecata este nelegala, facuta cu încalcarea principiului fundamental al contradictorialitatii procesului civil, în procedura prevazuta de art. 373/1 Cod procedura civila, instanta putând verifica doar existenta titlului executor.
Orice exceptii, aparari ori vicii ale titlului pot fi invocate doar pe calea contestatiei la executare, astfel cum este ea reglementata de art. 399 Cod procedura civila.
CURTEA DE APEL ORADEA- SECTIA CIVILA-
DECIZIA CIVILA NR. 457/3 MAI 2005
IX. ÎNCUVIINTARE EXECUTARE SILITA. Invocarea
exceptiei prescriptiei executarii silite.
Deci pe bune ca i o prostie. Adica judele chiar face pe papitoiu la faza asta cu incuviintarea.
Deci o admite stiind sigur ca va fi anulata prin CE.
Ba frate ,tare inteligenti tre sa fie. Auzi, culmea culmilor de i executoru fraier tre sa fie si judele, sa lase sa tremure omu, ca berbecu sigur face si somatie, o lipeste si cu aracet pe usa o da la Primarie sa stie tat satu, mere omu la avocat, cheltuie 196 lei pe CE si onorariu, se pune in miscare tata morisca justitiei , domn Presedinte repartizeaza cauza, cu citatii, afise pe la usa salilor....si tate astea pt o creanta prescrisa. Doamne, mare i gradina ta!
Si intre timp Predoiu bauna ca nnare bani de hartie
Instantele, în procedura necontencioasa a încuviintarii executarii silite, astfel cum este ea prevazuta de art. 373/1 Cod procedura civila, si-au invocat din oficiu exceptia prescriptiei executarii silite a titlului si au respins cererea creditoarei, formulata prin executorul judecatoresc.
O atare judecata este nelegala, facuta cu încalcarea principiului fundamental al contradictorialitatii procesului civil, în procedura prevazuta de art. 373/1 Cod procedura civila, instanta putând verifica doar existenta titlului executor.
Orice exceptii, aparari ori vicii ale titlului pot fi invocate doar pe calea contestatiei la executare, astfel cum este ea reglementata de art. 399 Cod procedura civila.
CURTEA DE APEL ORADEA- SECTIA CIVILA-
DECIZIA CIVILA NR. 457/3 MAI 2005
IX. ÎNCUVIINTARE EXECUTARE SILITA. Invocarea
exceptiei prescriptiei executarii silite.
Deci pe bune ca i o prostie. Adica judele chiar face pe papitoiu la faza asta cu incuviintarea.
Deci o admite stiind sigur ca va fi anulata prin CE.
Ba frate ,tare inteligenti tre sa fie. Auzi, culmea culmilor de i executoru fraier tre sa fie si judele, sa lase sa tremure omu, ca berbecu sigur face si somatie, o lipeste si cu aracet pe usa o da la Primarie sa stie tat satu, mere omu la avocat, cheltuie 196 lei pe CE si onorariu, se pune in miscare tata morisca justitiei , domn Presedinte repartizeaza cauza, cu citatii, afise pe la usa salilor....si tate astea pt o creanta prescrisa. Doamne, mare i gradina ta!
Si intre timp Predoiu bauna ca nnare bani de hartie
-
kynes
Merci, raz-man...
Unde scrie ca exceptia de necompetenta - "musai contradictorialitate", si ca sentinta de declinare se desfiinteaza pt lipsa acesteia?
Dispozitiile de la procedura necontencioasa se completeaza cu cele de la contencioasa, in masura in care nu sunt incompatibile...
Cum si in procedurile necontencioase e posibila introducerea cererii la o instanta necompetenta, rezulta ca trebuie sa poti solutiona incidentul, iar solutia fireasca e sa declini... deci vom aplica dispozitiile de drept comun referitoare la declinare... mai putin cele cu punerea in discutia partilor, incompatibile cu solutionarea cererii in camera de consiliu, fara citare parti...
Daca partile vor contradictorialitate, sa faca recurs, ca acolo vor fi citate si isi vor putea expune pasul...
Oricum, contradictorialitatea e supraevaluata...
Unde scrie ca exceptia de necompetenta - "musai contradictorialitate", si ca sentinta de declinare se desfiinteaza pt lipsa acesteia?
Dispozitiile de la procedura necontencioasa se completeaza cu cele de la contencioasa, in masura in care nu sunt incompatibile...
Cum si in procedurile necontencioase e posibila introducerea cererii la o instanta necompetenta, rezulta ca trebuie sa poti solutiona incidentul, iar solutia fireasca e sa declini... deci vom aplica dispozitiile de drept comun referitoare la declinare... mai putin cele cu punerea in discutia partilor, incompatibile cu solutionarea cererii in camera de consiliu, fara citare parti...
Daca partile vor contradictorialitate, sa faca recurs, ca acolo vor fi citate si isi vor putea expune pasul...
Oricum, contradictorialitatea e supraevaluata...
-
kinga
Declinare de competenţă. Căi de atac şi termene în care pot fi exercitate
Dispoziţiile art.158 alin.3 C.proc.civ., potrivit cărora hotărârea prin care instanţa se declară necompetentă poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, nu îşi găsesc aplicare în ipoteza în care excepţia de necompetenţă a fost admisă cu încălcarea procedurii de rezolvare a excepţiei, care, imperativ, presupune dezbateri contradictorii; în acest caz, reformarea hotărârii de declinare poate fi cerută şi pe calea apelului, în termenul prevăzut de art. 284 alin. 1 C. proc. civ.
Secţia civilă, decizia nr.1608 din 19 aprilie 2002
Dispoziţiile art.158 alin.3 C.proc.civ., potrivit cărora hotărârea prin care instanţa se declară necompetentă poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, nu îşi găsesc aplicare în ipoteza în care excepţia de necompetenţă a fost admisă cu încălcarea procedurii de rezolvare a excepţiei, care, imperativ, presupune dezbateri contradictorii; în acest caz, reformarea hotărârii de declinare poate fi cerută şi pe calea apelului, în termenul prevăzut de art. 284 alin. 1 C. proc. civ.
Secţia civilă, decizia nr.1608 din 19 aprilie 2002
-
razman
,,Desi din cuprinsul art.158 al 1 CPC, nu rezulta explicit obligatia instantei ca atunci cand isi invoca necompetenta, sa puna acest incident in discutia partilor, aceasta obligatie nu poate fi pusa la indoiala. Mai inatai, pt ca numai astfel se da expresie dreptului la aparare si principiului contradictorialitatii, care carmuiesc nu numai raporturile procesuale dintre parti, dar si dintre acestea si instanta. Apoi, implicit aceasta obligatie rezulta din modul de formulare a art.158 alin.1 CPC, din moment ce se face vorbire de ,,punerea in discutienn a competenteinn
I.Deleanu
I.Deleanu
-
razman
-
kynes
Bai raz, m-ai dat gata cu speta ta...
Eu stiam ca trebuie sa verific daca nu cumva creanta e prescrisa si atunci cand mi se solicita investirea titlului cu formula executorie, care procedura e "si mai necontencioasa" decat incuviintarea executarii silite...
Intr-adevar, mare-i gradina!
@kinga
Je mnen fiche!
Cat timp nu e RIL, imi permit sa gandesc cu propriu-mi cap... si sa ma mai lase cu principiile fundamentale...
Eu stiam ca trebuie sa verific daca nu cumva creanta e prescrisa si atunci cand mi se solicita investirea titlului cu formula executorie, care procedura e "si mai necontencioasa" decat incuviintarea executarii silite...
Intr-adevar, mare-i gradina!
@kinga
Je mnen fiche!
Cat timp nu e RIL, imi permit sa gandesc cu propriu-mi cap... si sa ma mai lase cu principiile fundamentale...
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 28 guests