LAWPROFILE wrote:Problema e foarte complexa.
Argumente in sensul ca avocatul din oficiu nu poate fi sub. activ la luarea de mita ar fi urmatoarele:
-chiar daca statul da banii, relatiile de mandat dintre avocatul din oficiu si cel care beneficiaza de asistenta gratuita se pastreaza; el asista si reprezinta in continuare pe justitiabil care poate dispune sub aceste aspecte; este vorba in continuare de un interes particular; statul nu se poate substitui justitiabilului pt a dicta avocatului cum sa-si faca treaba.
In mod obiectiv, serviciile de asistenta juridica nu-si pot indeplini sarcina mentionata decat prin membrii sai, carora conducerea barourilor le delega, in fiecare caz in parte, indatorirea concreta de a desfasura activitatea avocatiala solicitata. Aducandu-si la indeplinire, in fapt, aceasta indatorire, de interes public, privind asistenta juridica din oficiu - ce in mod legal nu poate fi acordata decat prin serviciile de asistenta juridica - avocatii executa insarcinarea primita "in serviciul" acestora. Este adevarat ca, in baza delegatiei, avocatul este indreptatit sa acorde asistenta juridica justitiabililor, dar aceasta asistenta el o indeplineste ca o insarcinare in serviciul baroului de la care a primit delegatia, realizand, in fapt, o sarcina ce revine baroului, astfel cum rezulta din art.68 din Legea avocaturii.
Raportul de serviciu nu trebuie inteles ca un raport de subordonare, asemenea raporturilor de munca, ci vizeaza orice insarcinare indeplinita in folosul unei institutii publice. Cat priveste subordonarea, aceasta trebuie inteleasa ca un drept de control din partea baroului asupra indeplinirii sarcinii primite de avocat. Aceasta rezulta din dispozitiile art. 39 din Legea avocaturii si art. 157 alin.4 din statutul profesiei, care interzic renuntarea unilaterala, fara motive temeinice, la prestarea serviciului avocatial pentru care s-a emis delegatie, precum si din imprejurarea ca - potrivit art.70 alin.1 din aceeasi lege - consiliul are drept de control si supraveghere asupra activitatii profesionale a avocatilor, acestia putand fi trasi la raspundere disciplinara (art. 9, art. 53 alin. 1 lit. l) din Legea avocaturii).
Argumentul ca a privi avocatul din oficiu ca fiind in serviciul baroului ar fi de natura sa impieteze asupra rolului apararii, care ar putea fi considerata ca subordonata autoritatii publice - incalcandu-se astfel garantiile unei aparari obiective a justitiabililor, nu este intemeiat. Baroul, prin conducerea sa, nu este in drept sa impuna sub nici o forma avocatului delegat punctul de vedere pe care sa-l adopte in realizarea sarcinii sale si nici solutia juridica pe care acesta ar urma sa o prezinte in fata instantelor judecatoresti. Conform art. 2 din Legea 51/1995, in exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic. Statutul prevede la art. 156 alin.2 ca avocatul delegat pentru asigurarea apararii gratuite are drepturile si obligatiile prevazute de legea si statutul profesiei si isi indeplineste insarcinarea primita in interesul beneficiarului gratuitatii. Este vorba despre apararea drepturilor, libertatilor si intereselor l
egitime ale acestuia, astfel cum precizeza si art. 2 alin. 1 din statut.
(O adapatare dupa: Decizia nr. 15 din 15.03.1975 a Tribunalului Suprem, Sectia Penala)
LAWPROFILE wrote:Argumentul lui Marius e in sensul ca asistenta juridica gratuita este un serviciu de interes public(deci o valoare sociala de interes general, public) creata de stat pt a asigura dreptul la aparare si celor fara mijloace financiare.
Dar si la acest argument s-ar putea raspunde ca in general avocatii indeplinesc un serviciu de utilitate publica si totusi nu sunt considerati functionari publici pt ca in cazurile concrete ei apara interese private.Astfel, in contextul in care cele doua categorii de avocati au acelasi obiect de activitate, ar fi absurd sa acceptam ca avocatul din oficiu care ia mita aduce atingere unor relatii sociale privind institutiile de interes public in conditiile in care avocatul ales nu poate aduce atingere acestor valori.
Diferenta dintre avocatul din oficiu si cel ales ar fi ca cel de-al doilea este liber sa-si stabileasca clientela si onorariul, asa ca nu are de ce sa ia mita, deci nu putem vorbi de "foloase care nu i se cuvin".