Exceptie de incompatibilitate
Exceptie de incompatibilitate
Este admisibila exceptia de incompatibilitate direct in recurs in conditiile in care in prima instanta ori in apel nu a fost depusa o cerere de recuzare a judecatorului/judecatorilor ?
Uite ce spune instanta suprema:
Solutionarea de catre un judecator a unei cauze in care una dintre autoritatile parate este chiar Curtea de Apel in cadrul careia isi desfasoara activitatea, atrage incidenta dispozitiilor art. 27 pct. 1 din Codul de procedura civila din care rezulta ca judecatorul este incompatibil sa judece o pricina in care i se poate imputa ca ar avea vreun interes.
Imprejurarea ca recurentul reclamant nu a formulat in fata instantei de fond cerere de recuzare sau de stramutare a cauzei, nu-l impiedica pe acesta sa formuleze o astfel de critica in fata instantei de recurs.
I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,
Decizia nr. 1592 din 4 mai 2006
Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal la data de 27 septembrie 2005, reclamantul S.S a solicitat, in contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea de Apel Bucuresti:
1. Obligarea paratilor sa transmita autorilor petitiilor si cererilor numarul de inregistrare al acestora, prin posta traditionala sau prin posta electronica, dupa cum au solicitat autorii. In aceasta privinta, reclamantul sustine ca paratii refuza sa comunice petitionarului numarul de inregistrare al inscrisurilor trimise prin posta electronica, aceasta contravenind art.15 si art.20 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, aprobate prin H.G. nr.123/2002.
2. Obligarea paratilor sa includa, in masura in care raspund unui inscris care are numar de inregistrare, sa il mentioneze in textul de raspuns. In privinta acestui capat de cerere, reclamantul invoca respectul datorat oricarui corespondent, functia practica a acestei cerinte si faptul ca aceasta practica a fost introdusa pentru prima data in corespondenta comerciala de catre Anglia in secolele XVI - XVII.
3. Obligarea paratilor sa includa obligatoriu, in clar, numele, prenumele si functia persoanelor care semneaza lucrarile care parasesc institutia. In privinta acestui capat de cerere, reclamantul invoca prevederile art.14 alin.(1) din Legea nr.544/2001, precum si faptul ca persoanele care elaboreaza lucrarile sunt platite din bani publici, iar aceasta practica exista in tarile Uniunii Europene.
4. Obligarea paratilor sa stabileasca sub incidenta carei legi intra analizarea punctelor II.4 si II.5 din petitia reclamantului nr.36/B/06 din 31 august 2005 si apoi sa procedeze la solutionarea plangerii la nivelul Curtii de Apel Bucuresti sau al Consiliului Superior al Magistraturii, dupa cum prevede legea aplicabila. In aceasta privinta, reclamantul sustine ca cele doua institutii parate isi declina succesiv competenta de solutionare a aspectelor cuprinse in documentul purtand numarul respectiv.
5. Obligarea Consiliului Superior al Magistraturii sa foloseasca un sistem clasic de inregistrare a lucrarilor, respectiv prin registratura generala si registraturile compartimentelor de lucru, in ordin cronologica, cu incepere de la 1 ianuarie si terminare la 31 decembrie ale fiecarui an. In privinta acestui capat de cerere, reclamantul sustine ca sistemul utilizat este neadecvat cerintelor si poate favoriza comiterea unor infractiuni de fals si uz de fals.
Prin sentinta civila nr.1918 din 22 noiembrie 2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins, ca inadmisibila, actiunea formulata de S.S. retinand ca punctele 1, 2, 3 si 5 din cererea de chemare in judecata vizeaza aspecte cu caracter general referitoare la activitatea institutiilor parate, care nu pot fi cercetate de instanta intrucat exced obiectului de reglementare al Legii nr.554/2004. Cat priveste al 4 - lea capat de cerere, Curtea de apel a retinut ca, prin adresa nr.1511/DIJ/20 septembrie 2005, Consiliul Superior al Magistraturii a raspuns petitiei reclamantului cu nr.36/B/06 din 31 august 2005, iar faptul ca acesta nu a efectuat procedura prealabila prevazuta de art.7 din Legea nr.554/2004, in cazul in care aprecia raspunsul primit ca fiind nesatisfacator, face ca si acest capat de cerere sa fie inadmisibil.
Impotriva sentintei civile nr.1918 din 22 noiembrie 2005 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a declarat recurs reclamantul S.S., care a invocat prevederile art.304 pct.9 din C.proc.civ. dar a sustinut, in esenta, cu alte cuvinte, ca judecatorul care a solutionat o cauza in care una dintre autoritatile parate era chiar Curtea de apel in cadrul careia isi desfasoara activitatea
Recursul este intemeiat pentru acest motiv.
Intr-adevar, actiunea formulata de recurentul reclamant vizeaza acte si obligatii administrative ale Consiliului Superior al Magistraturii si ale Curtii de Apel Bucuresti, cauza fiind solutionata de un complet din cadrul acestei Curti de apel.
Or, din prevederile art. 27 pct.1 din C.proc.civ. rezulta ca judecatorul este incompatibil sa judece o cauza in care i se poate imputa ca ar putea avea vreun interes in judecarea pricinii.
Este adevarat ca recurentul reclamant nu a formulat nici cerere de recuzare si nici de stramutare a cauzei, dar aceasta atitudine nu-l impiedica sa formuleze o astfel de critica in fata instantei de recurs.
Astfel fiind, recursul a fost admis, sentinta atacata a fost casata si cauza trimisa pentru solutionare Curtii de Apel Ploiesti.
Solutionarea de catre un judecator a unei cauze in care una dintre autoritatile parate este chiar Curtea de Apel in cadrul careia isi desfasoara activitatea, atrage incidenta dispozitiilor art. 27 pct. 1 din Codul de procedura civila din care rezulta ca judecatorul este incompatibil sa judece o pricina in care i se poate imputa ca ar avea vreun interes.
Imprejurarea ca recurentul reclamant nu a formulat in fata instantei de fond cerere de recuzare sau de stramutare a cauzei, nu-l impiedica pe acesta sa formuleze o astfel de critica in fata instantei de recurs.
I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,
Decizia nr. 1592 din 4 mai 2006
Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal la data de 27 septembrie 2005, reclamantul S.S a solicitat, in contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii si Curtea de Apel Bucuresti:
1. Obligarea paratilor sa transmita autorilor petitiilor si cererilor numarul de inregistrare al acestora, prin posta traditionala sau prin posta electronica, dupa cum au solicitat autorii. In aceasta privinta, reclamantul sustine ca paratii refuza sa comunice petitionarului numarul de inregistrare al inscrisurilor trimise prin posta electronica, aceasta contravenind art.15 si art.20 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, aprobate prin H.G. nr.123/2002.
2. Obligarea paratilor sa includa, in masura in care raspund unui inscris care are numar de inregistrare, sa il mentioneze in textul de raspuns. In privinta acestui capat de cerere, reclamantul invoca respectul datorat oricarui corespondent, functia practica a acestei cerinte si faptul ca aceasta practica a fost introdusa pentru prima data in corespondenta comerciala de catre Anglia in secolele XVI - XVII.
3. Obligarea paratilor sa includa obligatoriu, in clar, numele, prenumele si functia persoanelor care semneaza lucrarile care parasesc institutia. In privinta acestui capat de cerere, reclamantul invoca prevederile art.14 alin.(1) din Legea nr.544/2001, precum si faptul ca persoanele care elaboreaza lucrarile sunt platite din bani publici, iar aceasta practica exista in tarile Uniunii Europene.
4. Obligarea paratilor sa stabileasca sub incidenta carei legi intra analizarea punctelor II.4 si II.5 din petitia reclamantului nr.36/B/06 din 31 august 2005 si apoi sa procedeze la solutionarea plangerii la nivelul Curtii de Apel Bucuresti sau al Consiliului Superior al Magistraturii, dupa cum prevede legea aplicabila. In aceasta privinta, reclamantul sustine ca cele doua institutii parate isi declina succesiv competenta de solutionare a aspectelor cuprinse in documentul purtand numarul respectiv.
5. Obligarea Consiliului Superior al Magistraturii sa foloseasca un sistem clasic de inregistrare a lucrarilor, respectiv prin registratura generala si registraturile compartimentelor de lucru, in ordin cronologica, cu incepere de la 1 ianuarie si terminare la 31 decembrie ale fiecarui an. In privinta acestui capat de cerere, reclamantul sustine ca sistemul utilizat este neadecvat cerintelor si poate favoriza comiterea unor infractiuni de fals si uz de fals.
Prin sentinta civila nr.1918 din 22 noiembrie 2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins, ca inadmisibila, actiunea formulata de S.S. retinand ca punctele 1, 2, 3 si 5 din cererea de chemare in judecata vizeaza aspecte cu caracter general referitoare la activitatea institutiilor parate, care nu pot fi cercetate de instanta intrucat exced obiectului de reglementare al Legii nr.554/2004. Cat priveste al 4 - lea capat de cerere, Curtea de apel a retinut ca, prin adresa nr.1511/DIJ/20 septembrie 2005, Consiliul Superior al Magistraturii a raspuns petitiei reclamantului cu nr.36/B/06 din 31 august 2005, iar faptul ca acesta nu a efectuat procedura prealabila prevazuta de art.7 din Legea nr.554/2004, in cazul in care aprecia raspunsul primit ca fiind nesatisfacator, face ca si acest capat de cerere sa fie inadmisibil.
Impotriva sentintei civile nr.1918 din 22 noiembrie 2005 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a declarat recurs reclamantul S.S., care a invocat prevederile art.304 pct.9 din C.proc.civ. dar a sustinut, in esenta, cu alte cuvinte, ca judecatorul care a solutionat o cauza in care una dintre autoritatile parate era chiar Curtea de apel in cadrul careia isi desfasoara activitatea
Recursul este intemeiat pentru acest motiv.
Intr-adevar, actiunea formulata de recurentul reclamant vizeaza acte si obligatii administrative ale Consiliului Superior al Magistraturii si ale Curtii de Apel Bucuresti, cauza fiind solutionata de un complet din cadrul acestei Curti de apel.
Or, din prevederile art. 27 pct.1 din C.proc.civ. rezulta ca judecatorul este incompatibil sa judece o cauza in care i se poate imputa ca ar putea avea vreun interes in judecarea pricinii.
Este adevarat ca recurentul reclamant nu a formulat nici cerere de recuzare si nici de stramutare a cauzei, dar aceasta atitudine nu-l impiedica sa formuleze o astfel de critica in fata instantei de recurs.
Astfel fiind, recursul a fost admis, sentinta atacata a fost casata si cauza trimisa pentru solutionare Curtii de Apel Ploiesti.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 29 guests