autoritate de lucru judecat...sau nu?

[norocel]

@norocel
cu atatea ipoteze nu mai gasim q.e.d.
daca s-a implinit p.e. se solutioneaza pe exceptie .

petitul actiunii = obiectul cererii, este doar ceea ce cere reclamantul, adica in speta xxx lei...

1. Ma intereseaza subiectul, motiv pentru care am studiat foarte multa practica judiciara.
Asa am ajuns sa constat care pot fi consecintele practice ale respingerii exceptiei autoritatii de lucru judecat in cazul prestatiilor continue.
Concret, am gasit o speta in care cu ocazia solutionarii celei de-a doua actiuni, s-a invocat exceptia prescriptiei.
Fiind evident ca nu se putea stabili pentru ce perioada era datorata suma pentru care s-a admis prima actiune si pentru ce perioada era datorata diferenta din a doua actiune (fiind in realitate aceeasi perioada) , reclamanta s-a aparat spunand ca s-a intrerupt termenul de prescriptie prin introducerea primei actiuni.

2. Cand vorbim de autoritate de lucru judecat avem in vedere identitatea de obiect (pretentia formulata de autorul cererii+dreptul subiectiv asupra obiectului material al cererii), cauza (situatia de fapt calificata juridic) si partile.

[leustean]

@leustean, in afaceri, regula este sa nu te tarai de dragul taraielii si sa nu vb. de dragul de-a vorbi si retine ca m-am exprimat f. delicat .

aho, cum spui tu, dar nu iti inteleg riposta.
nimeni nu te-a atacat PE TINE.
si vorbeam, te asigur, cat se poate de la obiect.
ramane sa mai faci si un efort pentru a intelege.

[gigisansama]

Umila mea parere:
Daca calcului pretentiilor este gresit datorita unei cauze externe si neimputabile reclamantului (ex evaluarea gresita a unei institutii) atunci reclamantul va putea sa ceara diferenta dat fiind ca in acesta situatie nu exista identitate de cauza .
A admite a astfel de actiune in alte conditii ar fi similar cu situatia in care partea vatamata se constitue parte civila doar referitor la prejudiciu material si dupa ce hotararea ramane irevocabila se trezeste ca nu a invocat si prejudiciu moral..........

[gigisansama]

Norocel a zis:cauza (situatia de fapt calificata juridic)
Absolut deacord, dar aceasta situatie in fapt trebuie privita laolalta cu imprejurarile care impieteaza asupra cauzei exemplificativ:
1 reclamantul cere constatatea unui drept de proprietate avand la baza uzucapiunea, intrucat instanta constata ca nu s-a implinit termenul respinge actiunea ca inadmisibila .........acesta hotarare nu dobandeste autoritate de lucru judecat si nu va impiedica ca reclamantul sa promoveze o noua actiune dupa implinirea termenului prescriptiei achizitive. ( desi practic avem aceeasi parte, acelasi obiect si implicit acceasi situatie in fapt
2. chiar zilele acestea am o speta in care reclamantul a cerut revendicarea unei suprafete fara a intelege ca trebuie in prealabil sa atace titlul de proprietate a partii adverse.....a piedut. Am obtinut anularea titlului si acum ma intorc la instanta cu o cerere similara fara ca exceptia de autoritate de lucru judecat sa fie admisibila.
Sper ca divagatia de la subiectul initial nu a deranjat pe nimeni.........

[wav]

eu zic ca e bine sa ne gandim care e cauza cererii de chemare in judecata.
Si zice Ciobanu *pe care m-am obisnuit sa-l cred, ca la baza institutiei autoritatii de lucru judecat sta cauza actiunii in sens de temei juridic al actiunii.
Asa fiind imi pare mie ca prima instanta s-a pronuntat asupra unor raporturi juridice intre parti, a constatat ca acestea au existat, reclamantul a livrat bunuri (de exemplu) paratului, fapt pentru care paratul datoreaza pretul in valoarea solicitata. Drept urmare a obligat pe parat la plata sumei reprezentand pret al bunurilor livrate, facturate, neachitate.
asadar instanta prima s-a pronuntat de fapt cu privire la existenta raporturilor dinte parti, apte sa conduca la obligatia de plata, nu asupra unei sume scoasa din buzunar. Deci a zis, in fapt, prima instanta: X i-a livrat lui Z 2 mere, i-a facturat pretul acestora de 2 lei, pret pe care Z nu l-a achitat, deci actiunea este intemeiata si o va admite. Hotarare ce a intrat in autoritatea de lucru judecat cu acest temei: merele costau 2 lei.
Deci zic eu ca exista autoritate de lucru judecat.
Ca practic acum Z vine si zice ca merele alea au costat de fapt 5 lei dar el din greseala a cerut numai 2.......

[Yran]

Mda.Interesant subiectul.
De pilda, avem un contract si facturi emise pe baza acestuia.Facturi neplatite la scadenta.Prin contract se prevad si penalitati de intarziere. Sa zicem ca in procedura somatiei de plata, creditorului i s-a respins actiunea.Face o cerere pe dr. comun si solicita doar c/v facturilor (ca sa timbreaza mai putin ). I se admite cererea iar sentinta ramane irevocabila. Ulterior, formuleaza o noua cerere, solicitand penalitatile de intarziere calculate pana la data platii efective. In acest caz poate oare instanta de judecata sa considere ca prestatiile nu sunt dovedite (desi administreaza acelasi probatoriu)si sa respinga cererea ?

[Yran]

Imi permit o varianta mai nuantata

In speta ta , Norocel, este vorba de un contract cu prestatii succesive, facturate. Prescriptia curge de la data scadentei fiecarei facturi (scadenta stabilita ,eventual, conf. Contractului). Nu intram insa in discutia daca aceste facturi au fost sau nu acceptate la plata pentru ca oricum prima instanta a admis cererea.

Dupa proces, reclamantul constata ca a calculat gresit suma celor x facturi.Eu gandesc ca,facand o aplicatie a principiului imputatiei platii, prin suma acordata de instanta (ce urmeaza a fi platita de debitor)s-ar stinge contravalorea celor mai vechi facturi. Ultima factura nu va fi integral platita . In acest caz, eu zic ca reclamantul ar fi putut face o actiune prin care sa solicite c/v ultimei facturi, respectiv, o parte din ea.(Cel putin, asa as fi procedat eu ,intr-un caz similar) Raportat la aceasta factura se analizeaza implinirea termenului de prescriptie. La fel si chestiunea autoritatii de lucru judecat. Chiar daca in primul litigiu, factura in discutie a fost si ea depusa in sustinerea pretentiilor, eu banuiesc ca instanta nu s-a pronuntat asupra contravalorii fiecarei facturi in parte (ca si capete de cerere distincte) ci a apreciat ca pe baza documentelor depuse in probatoriu s-a facut dovada prestatiilor efectuate si deci admite cererea&...In acest caz, eu zic ca era mai usor pt. reclamant sa justifice ca nu este vorba despre autoritate de lucru judecat in privinta pretentiilor solicitate in baza ultimei facturi, putand demonstra ca instanta, in prima cauza, nu s-a pronuntat pe capete de cerere distincte(corespunzator contravalorii fiecarei facturi in parte)ci a admis actiunea pentru o suma totala care nu acopera si ultima factura. Evident, in conditiile in care nu exista autoritate de lucru judecat , instanta investita cu a doua cerere este libera sa aprecieze in ce masura pretentiile reclamantei sunt justificate si daca prestatiile facturate (prin ultima factura)au fost sau nu executate.

Insa modul in care reclamanta a formulat a doua actiune, depunand aceleasi facturi&...mie imi cam da senzatia de autoritate de lucru judecat&.... Chiar daca in justificarea diferentei de sume solicitate, invoca propria greseala de calcul&....

Pe de alta parte, in cazul unui contract cu prestatii succesive (facturate),pana in momentul in care se reziliaza contractul, creditorul este liber sa solicite in instanta , cu -- taraita -- , c/v prestatiilor efectuate ,dupa fiecare scadenta, (adica pt. fiecare factura in parte) ori sa solicite cumulativ, contravaloare a 2 sau mai multe prestatii neonorate la scadentele de plata convenite (adica pt.2 sau m.m facturi). Evident, in acest ultim caz , reclamantul ar trebui sa-si calculeze cu precizie suma totala solicitata pentru a nu i se intampla povestea din speta lui Norocel.

[Yran]

Si mai am o varianta "nuantata" pe invers.
Sa zicem ca reclamantul a gresit calculul matematic solicitand mai mult decat suma facturilor (ipotetic, chiar cu diferenta in discutie)Caci Judecatorul nu sta sa calculeze sume in camera de chibzuinta decat daca are vreo "stralucire".Daca paratul nu a contestat valoarea pretentiilor ci eventual doar fundamentul lor juridic ,iar judele apreciaza ca s-a dovedit efectuarea prestatiilor , pe cale de consecinta , admite actiunea astfel cum a fot formulate. Hotararea devine irevocabila. Paratul se trezeste dupa un timp ca reclamantul a gresit la calcularea sumei facturilor, cu de ex .10.000 RON in plus. Ce mai poate face?

Ideea ar fi aceea ca eroare matematica de calcul nu este un temei juridic care sa infranga autoritatea de lucru judecat.Parerea mea

[bog28]

uite peste ce am dat eu in legatura cu aceasta problema:

"...Pe de alta parte, daca prin cea de-a doua actiune reclamanta a cerut si alte penalitati decat cele ceare au format obiectul cererii de chemare in garantie, nu opereaza autoritatea de lucru judecat pentru tot ce s-a cerut prin noua actiune" (Trib.Suprem, col.civ.,decizia nr.292/E/1988)

nu e identic, dar asemanator cu situatia de aici, si solutia e logica dupa parerea mea.

[parole]

Pe de alta parte, in cazul unui contract cu prestatii succesive (facturate),pana in momentul in care se reziliaza contractul, creditorul este liber sa solicite in instanta , cu taraita , c/v prestatiilor efectuate ,dupa fiecare scadenta, (adica pt. fiecare factura in parte) ori sa solicite cumulativ, contravaloare a 2 sau mai multe prestatii neonorate la scadentele de plata convenite (adica pt.2 sau m.m facturi). Evident, in acest ultim caz , reclamantul ar trebui sa-si calculeze cu precizie suma totala solicitata pentru a nu i se intampla povestea din speta lui Norocel.

Alaturi de Yran cred ca reclamantul creditor are libertatea de a cere instantei oricat din pretul prestatiei facturate nemainteresand motivele pentru care el nu cere integralitatea pretului ori numai o parte, adica daca din buna-stiinta ori din eroare solicita mai putin decat pretul care rezulta din facturi. Nimeni si nimic nu-l poate obiga pe creditor sa solicite in instanta executarea silita in intregime a prestatiei l-a care este indreptatit. In egala masura creditorul poate cere executarea silita si in parte, iar ulterior obtinerii unei hotarari cu putere de lucru judecat, daca debitorul refuza in continuare sa presteze de bunavoie restul obligatiei, creditorul are deschisa o alta actiune pentru a-si indestula aceeasi creanta, dar care s-a stins numai in parte. Din perspectiva asta cred ca ar trebui rezolvata problema atat pe fond, cat si pe procedura.