EXCEPTIA prematuritatii

Discutii privind raporturile de Drept Comercial
tuareg

Re: EXCEPTIA prematuritatii

Post by tuareg » 31 Oct 2006, 09:15

Melinda wrote:
Speta actuala neavand nici o legatura cu prescriptia extinctiva.
Aici s-a strecurat o eroare sau ai dat o interpretare gresita hotararii.

Cazurile de intrerupere sunt limitativ prevazute de Decr. 167/1958 si nu includ procedura concilierii.De acord ca un creditor pasiv nu trebuie sa beneficieze de curgerea unui nou termen de prescriptie dupa efectuarea procedurii, deci nu se pune problema intreruperii, dar concilierea suspenda prescriptia.

:cafea: :cafea:

Melinda

Re: EXCEPTIA prematuritatii

Post by Melinda » 31 Oct 2006, 19:32

Va multumesc pt. raspunsuri, in special la Kinga "Koszonom!"
tuareg wrote:
Melinda wrote:
Speta actuala neavand nici o legatura cu prescriptia extinctiva.
Aici s-a strecurat o eroare sau ai dat o interpretare gresita hotararii.

Cazurile de intrerupere sunt limitativ prevazute de Decr. 167/1958 si nu includ procedura concilierii.De acord ca un creditor pasiv nu trebuie sa beneficieze de curgerea unui nou termen de prescriptie dupa efectuarea procedurii, deci nu se pune problema intreruperii, dar concilierea suspenda prescriptia.

:cafea: :cafea:
Decizia 3239/27.05.2005 sectia com. a I.C.C.J. "Potrivit art.720 ind.1 C.pr.civ., in litigiile comerciale avand ca obiect plata unei sume de bani, reclamantul este obligat sa incerce concilierea direct conform modalitatilor si in termenele prevazute, rezultand caracterul imperativ al concilierii, iar pentru neandeplinirea acestui proceduri... este respingerea actiunii ca inadmisibila ci nu ca prematur introdusa, neputand fi recunoscuta drept o cauza de intrerupere a termenului de prescriptie."

Din aceasta decizie posed doar acest citat (scris de adversara mea), am interpretat ca una din parti a invocat INTRERUPEREA prescriptiei prin conciliere, si deduc ca instanta a solutionat si s-a pronuntat,doar asupra intreruperii si nu asupra SUSPENDARII prescriptiei.

Mi se pare corect solutia data de instanta, din doua puncte de vedere:
1. conciliarea nu este o cauza de intrerupere a prescriptiei. Nefiind (printre: cazurile) prevazute de lege, atrage INADMISIBILITATEA.
2. instanta poate sa se pronunte numai asupra ceea ce s-a cerut sau s-a invocat (daca s-a invocat intreruperea nu putea sa se pronunte asupra suspendarii).

Consider ca este o diferenta mare intre cele doua exceptii: inadmisibilitate si prematuritate.
Prematuritatea. Concilierea fiind tocmai o conditie prevazuta de lege, care trebuie indeplinita intr-un anumit termen, sanctiunea neandeplinirii acestei conditii fiind prematuritatea actiunii.
Daca exceptia (prematuritatii) este relativa, consider ca, instanta nu poate sa se pronunte asupra exceptiei prematuritatii din moment ce nu a fost invocata.

Dupa cu rezulta din deciziile descrise de Kinga, exceptia prematuritatii este relativa, argumente:
1. daca partea trebuie sa dovedeasca o vatamare. La exceptia absolita, vatamarea este prezumata de lege.
2. In completare Dec.2307/2003 www.scj.ro "In atare situatie, instanta, in mod gresit, a ridicat din oficiu, la al 4-lea termen de judecata, exceptia prematuritatii actiunii pentru vicii constatate in derularea procedurii concilierii directe, pe care dealtfel numai partea prejudiciata putea sa le invoce."

Daca exceptia este relativa, inseamna ca, nu poate fi invocata pentru prima data in recurs, de asemenea nu poate fi invocata de catre catre paratul care nu a declarat recurs.

kinga

Post by kinga » 31 Oct 2006, 19:52

Szivesen. Barmikor. :floare: :floare: :floare: :floare:

tuareg

Post by tuareg » 01 Nov 2006, 00:21

Melinda, inadmisibilitatea este o sanctiune procedurala, ca nulitatea, decaderea, perimarea etc, iar prematuritatea este o exceptie, adica o forma de manifestare a actiunii, o aparare pe care-de regula-paratul o invoca.
Uneori, exceptia si sanctiunea poarta acelasi nume, alteori-nu.
Exista autori care folosesc notiunea de "exceptie" si pt. a indica sanctiunea, intituland, de ex., un subcapitol "Exceptia nulitatii", dupa care te trezesti cu urmatoarea formulare:"Nulitatea actelor de procedura este sanctiunea care..." si-ti enumera exceptiile ce se sanctioneaza astfel.
Exista multe incoerente in doctrina.Din pacate.

:cafea: :cafea:

denominatus

Post by denominatus » 01 Nov 2006, 02:39

Gh. Buta, Proc. prealab. in materie com wrote: Proc. prealabila a concilierii poate fi facuta si dupa introducerea cererii de chemare in jd., solutie ce concorda cu prev. constitutionale ( liberul acces la justitie) si cu preved. art. 720^7 care spune ca
"In cursul jd. asupra fondului procesului, inst. va starui pt. solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor.Intelegerea se constata prin hot. irevocab. si executorie."
1. Procedura prealabila este ulterioara deci depunerii actiunii, care actiune devine astfel intermediara fata de prealabilitatea terminologica si ulterioritatea de facto a concilierii.
2. Numai ca daca am admite ca aceasta conciliere poate fi deci ulterioara, atunci ar trebui sa admitem faptul ca, pentru a putea indeplini procedura concilierii ulterioare, ar trebui sa promovam o actiune prealabila in instanta; altfel, procedura concilierii ulterioare, in lipsa unei actiuni prealabile, fata de care sa ne putem raporta in aprecierea ulterioritatii concilierii prealabile , devine brusc imposibila, pentru motivul ca in daca nu exista actiuneprealabila , n-avem cadrul procesual pentru a ne concilia. ceea ce nu poate fi primit.
Trebuie promovata actiunea. Fiindca legiuitorul nostru a dorit ca toate negocierile dintre comercianti sa nu se mai desfasoare in salile de consiliu, cu apa minerala si cafele, unde sa se spuna lucrurilor pe nume, si sa fie posibila rezolvarea intr-o singura "infatisare", ci a dorit sa-i aduca pe comersanti sa se negocieze in fata judecatorilor, care de atata timp liber, se plictisisera saracii si au facut lobby pe langa legiuitor sa le mai dea cateva jde mii de dosare.

deci...
actiunea prealabila se promoveaza inaintea procedurii concilierii ulterioare prealabile.
pe de alta parte, actiunea prealabila poate fi si ulterioara, dupa cum se exprima cateva voci doctrinare, care sugereaza interpretarea ca denumirea de procedura prealabila trebuie interpretata ca insemnand prealabila, si anume nu ulterioara fata de un anumit moment dat.

Iar acum, pentru cei ce au citit cu atentie ce-am zis mai sus, banc:
Vine tzatza Leana la doftor c-o durea rau la shale.
Se uita domnun doctor, o consulta, o intraba de sanatate, dupa care ii da un flacon si-i zice asa:
Tzatza Leana, uite ce o sa faci matale ca sa nu te mai doara shalele... dupa ce te speli in prealabil, dai matale cu alifia asta pe unde te doare s-ai sa vezi ca in 2-3 zile trece durerea. Da? Ai inteles?
Tzatza Leana, un pic stanjenita, ezite oleaca, apoi indrazneste si glasuieste catra domnun doctor:
Io am inteles domn doctor, numan vreau sa va intreb ceva... noi suntem oameni saraci... daca n-am prealabil, pot sa ma spal si in lighean?"

In concluzie... seamana, dar nu rasare...
Procedura prealabila e chiar prealabila si anterioara, predecedand actiunea, fiind inaintea ei, mai devreme si din capul locului, ca sa nu mai zic ca este chiar o conditie de admisibilitate a actiunii...
Concilierea prealabila nu se poate dupa aceea, ca atunci nu-si mai are sensul, nu de asta a fost inventata ea...
Aaaa, daca dupa ce s-au prealabilizat, dar nu s-au conciliat, vin sa se judece, si... minune... se intampla ulterior o intelegere intre ei, atunci aceea este cu totul altceva, e o conciliere minunata, fericita, benefica, extraordinara, alegeti voi cum sa-i ziceti, oricum, insa nu prealabila.
Si nici nu se poate confunda cu staruinta de pusa de jude sa se impace comersantii in fata instantei... care staruinta e staruinta, si e a judelui, si e ulterioara indeplinirii conditiei de admisibilitate a concilierii prealabile, da? iar concilierea e conciliere, si e a partilor, judele neavand nici un amestec, fiindca nici un a fost investit.

parerea mea, coane Fanica.

iar cu interpretarea principiului liberului acces la justitie... ma umfla rasul de ce-a putut sa graiasca distinsul autor... mi-as dori sa-l citez cand e vorba si de alte cerinte prealabile, cum ar fi de par exampl achitarea taxei de timbru... dar nu-mi permit, ca ma fac de ras ;)

kinga

Post by kinga » 01 Nov 2006, 08:52

Melinda, practica nu este unitara... noa am venit cu un element de nouate nu ??? :-D :-D :-D :-D
deci, sunt instante care resping cererea ca prematura, sunt instante care resping cererea ca inadmisibila.
Acu citez dintr-un articol publicat in RDC nr. 7-8 /2006

"Cu privire la caracterul obligatoriu sau facultativ al procedurii concilierii in practica s-au exprimat doua opinii si anume:
- textul de lege consacra o procedura prealabila obligatorie, motiv pentru care neindeplinirea ei atrage respingerea cererii ca inadmisibila, excluzand posibilitatea efectuarii concilierii ulterior introducerii cererii de chemare in judecata,
- sau, desi se considera ca aceasta procedura este obligatorie, neindeplinirea ei inainte de inregistrarea cererii de chemare in judecata poate fi complinita in cursul judecatii, fara ca actiunea sa fie considerata inadmisibila"


si cat de neunitara este practica..... :-D :-D
vezi speta :
Sectia civila a Tribunalului

Decizie nr. 66/2004
din 14/10/2004


(Olt). Procedura concilierii directe. Actiune in pretentii. Lipsa sanctiunii ca urmare a neindeplinirii procedurii concilierii directe. Consecinte.



Dispozitiile art. 720/1 (1) cod procedura civila prevad incercarea de solutionare a litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte inainte de introducerea cererii de chemare in judecata.
Procedura creeaza o posibilitate de a preintampina judecata in fata instantei, nefiind prevazuta o sanctiune a neindeplinirii concilierii prealabile, ceea ce justifica, casarea sentintei prin care a fost respinsa cererea reclamantei ca prematura, urmare admiterii recursului de catre instanta competenta.


(Decizia comerciala nr. 66/14.10.2004 - Tribunalul Olt - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ).


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la nr. 3852/2004 reclamanta S.C. EO S.A. a solicitat instantei obligarea paratei F.I. la plata sumei de 10.830.122 lei contravaloare energie electrica furnizata paratei in perioada decembrie 2001 - ianuarie 2004 si penalitati de intarziere, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, desi a furnizat paratei energie electrica conform contractului, aceasta nu si-a onorat obligatia de plata pentru perioada decembrie 2001 - ianuarie 2004, luandu-se masura deconectarii de la reteaua de energie electrica si, totodata, a calculat penalitati de intarziere.
Desi legal citata, parata nu a formulat intampinare si nu a depus acte in aparare.
In raport cu actele dosarului, prin sentinta nr. 416/18.05.2004 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosar nr. 3852/COM/2004 a fost respinsa cererea reclamantei S.C. EO S.A. in contradictoriu cu parata F.I., ca prematura, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca reclamanta nu a facut dovada indeplinirii procedurii conciliere directe prev. la art. 720/1 c.p.c., care este o procedura obligatorie.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta S.C. EO S.A. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie intrucat instanta de fond si-a depasit atributiunile puterii judecatoresti, pronuntand o hotarare care ingradeste accesul liber la justitie al persoanei ce are exercitiul drepturilor procesuale si totodata a interpretat gresit dispozitiile art. 720/1 c.p.c. care nu prevad imperativ obligativitatea solutionarii litigiului prin conciliere directa intre parti.
Analizand hotararea atacata, prin prisma motivelor de recurs formulate, Tribunalul constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art. 720/1 c.p.c. prevad incercarea de solutionare a litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata.
In speta, instanta de fond a interpretat in mod eronat dispozitiile art. 720/1 c.p.c. si a procedat la respingerea cererii reclamantei ca prematura desi legea nu prevede o sanctiune a neindeplinirii concilierii prealabile care sa dea caracter imperativ normei aplicate, motiv pentru care Tribunalul in baza art. 312 alin. 5 c.p.c. va admite recursul si in consecinta va casa hotararea atacata cu trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeasi instanta in vederea analizarii pe fond a cauzei.



Denominatus a scris:

Procedura prealabila e chiar prealabila si anterioara, predecedand actiunea, fiind inaintea ei, mai devreme si din capul locului, ca sa nu mai zic ca este chiar o conditie de admisibilitate a actiunii...
Concilierea prealabila nu se poate dupa aceea, ca atunci nu-si mai are sensul, nu de asta a fost inventata ea... iar cu interpretarea principiului liberului acces la justitie... ma umfla rasul de ce-a putut sa graiasca distinsul autor...

hai ca trimit pentru distinsul autor, cu dedicatie, decizia CC


Curtea Constitutionala

Decizie nr. 335/2004
din 16/09/2004


referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 alin. 1 din Codul de procedura civila


Publicat in MOF nr. 955 - 19/10/2004



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 955 din 19/10/2004


Actul a intrat in vigoare la data de 19 octombrie 2004

Tematici

Constitutionalitate
Organizare judecatoreasca




Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent





Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "European Drinks" - S.A. in Dosarul nr. 892/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
La apelul nominal se prezinta Societatea Nationala a Apelor Minerale - S.A. din Bucuresti, prin consilier juridic Maria Bohor, si partea Peter Elek, prin mandatar Maria Bohor, lipsind autoarea exceptiei si celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul, respectiv mandatarul celor doua parti arata ca, potrivit art. 126 din Constitutie, republicata, competenta si procedura de judecata se stabilesc prin lege. Or, art. 7201 din Codul de procedura civila instituie o procedura speciala derogatorie de la dreptul comun in materie comerciala, in deplina concordanta cu prevederile constitutionale mentionate, cu respectarea liberului acces la justitie al partilor, asigurand totodata celeritatea solutionarii litigiilor comerciale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, sustinand ca textul de lege criticat nu contravine accesului liber la justitie, critica referitoare la modul defectuos de redactare a art. 7201 din Codul de procedura civila, in sensul ca lasa instantei o marja mare de apreciere a naturii juridice a litigiului, fiind neintemeiata.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 892/2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "European Drinks" - S.A.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arata ca, intrucat textul nu se refera la procesele si cererile adresate instantelor comerciale, ci la procesele si cererile in materie comerciala, rezulta ca justitiabilul este lipsit de accesul la justitie. Astfel, daca, prin ipoteza, reclamantul considera in mod eronat ca actiunea sa are natura juridica civila, cu deplina buna-credinta, el se va adresa direct instantei, fara indeplinirea procedurii prealabile de conciliere. Instanta, constatand ca in realitate actiunea are caracter comercial, isi va declina competenta in favoarea instantei comerciale, care va respinge respectiva actiune, ca prematura, ceea ce este de natura a aduce atingere accesului liber la justitie.
Pe de alta parte, autorul apreciaza ca textul normei procedurale criticat nu satisface doua dintre criteriile impuse de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind reglementarile legale, respectiv precizia si previzibilitatea acestora.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala apreciaza ca art. 7201 alin. 1 din Codul de procedura civila instituie o procedura extrajudiciara in cadrul careia partile sa incerce rezolvarea litigiului, comunicandu-si pretentiile si inscrisurile pe care se intemeiaza. Intrucat in raporturile comerciale respectarea celeritatii este esentiala, textul de lege criticat da posibilitatea partilor de a solutiona cu buna-credinta, in mod direct si fara a apela la instanta judecatoreasca, problemele lor litigioase. In masura in care nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se adresa instantei, ceea ce reprezinta expresia deplina a liberului acces la justitie.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul arata ca este inadmisibil ca, sub pretextul exercitarii neingradite a dreptului de a se adresa justitiei, reclamantul, apreciind in mod subiectiv, sa fie indreptatit sa determine el atat natura proceselor si cererilor deduse justitiei, cat si instantele carora acestea le-ar fi adresate. In acest mod ar fi ignorate normele de procedura si de competenta, fapt ce contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 126 alin. (2).
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate formulata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 7201 alin. 1 din Codul de procedura civila, care are urmatorul continut:
- Art. 7201 alin. 1: "In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 21 alin. (1), (2) si (3), potrivit carora: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil."
De asemenea, considera ca textele de lege criticate incalca si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca textul de lege criticat este contrar dispozitiilor art. 21 din Legea fundamentala, referitor la accesul liber la justitie, intrucat conditioneaza accesul la instanta judecatoreasca de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere, care este de natura a tergiversa solutionarea litigiului comercial.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile privind solutionarea litigiilor in materie comerciala, cuprinse in cap. XIV din Cartea a VI-a a Codului de procedura civila, instituie o procedura speciala de rezolvare a acestei categorii de litigii ce cuprinde concilierea directa prealabila intre parti si o procedura de judecata derogatorie de la dreptul comun.
Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, stabilirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justitie presupune posibilitatea neingradita a celor interesati de a le utiliza, in formele si in modalitatile prevazute de lege.
Prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, ca de altfel in toate cazurile in care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa in cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmarit restrangerea accesului liber la justitie, de care, in mod evident, cel interesat beneficiaza in conditiile legii, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art. 21, prevenindu-se, astfel, abuzurile si asigurandu-se protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte parti. Asa fiind, textul de lege criticat este in deplin acord cu dispozitiile art. 109 alin. 2 din Codul de procedura civila, potrivit carora, "In cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege" [...]. De altfel, Curtea a statuat in mod constant ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite.
Mai trebuie mentionat ca, din ansamblul reglementarii, rezulta ca, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmarit sa transpuna in practica principiul celeritatii solutionarii litigiilor dintre parti - mai pregnant in materie comerciala - si sa degreveze activitatea instantelor de judecata. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedura extrajudiciara care sa ofere partilor posibilitatea de a se intelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fara implicarea autoritatii judecatoresti competente. Fata de aceste ratiuni majore, conditionarea sesizarii instantei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnica nu poate fi calificata ca o ingradire a accesului liber la justitie, in acceptiunea prohibita de prevederile constitutionale de referinta, atata vreme cat partea interesata poate sesiza instanta judecatoreasca cu cererea de chemare in judecata.
Pe de alta parte, autorul exceptiei deduce neconstitutionalitatea reglementarii legale criticate, constand in ingradirea accesului liber la justitie, si din interpretarea si aplicarea textului de lege dedus controlului, in situatia in care reclamantul, considerand ca litigiul are natura juridica civila, sesizeaza direct instanta, care, analizand situatia de fapt, califica actiunea drept litigiu comercial si o respinge ca fiind prematur introdusa, intrucat nu s-a facut dovada parcurgerii procedurii prealabile de conciliere.
Cu privire la aceasta critica de neconstitutionalitate, Curtea retine ca sfera litigiilor comerciale este reglementata, avand la baza criteriile stabilite prin art. 3-6 din Codul comercial, referitoare la faptele de comert.
Sub incidenta procedurii de solutionare a litigiilor comerciale intra nu numai litigiile comerciale propriu-zise, ci si cele asimilate lor prin dispozitiile art. 72010 din Codul de procedura civila. Potrivit acestui text, litigiile privind desfasurarea activitatii in scopul privatizarii prin instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestei activitati se solutioneaza de catre instantele care au competenta de judecata a proceselor si cererilor in materie comerciala, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile in aceasta materie.
Curtea apreciaza ca stabilirea naturii juridice a cererii de chemare in judecata are la baza criteriile stabilite prin dispozitiile legale mentionate mai sus, acestea furnizand premisa intrinseca la care face trimitere art. 7201 din Codul de procedura civila, o eventuala imprecizie sau lipsa de rigoare a lor, de natura sa antreneze erori de calificare a naturii juridice a cauzei, neoferind temei criticii de neconstitutionalitate a reglementarii legale deduse controlului.
De altfel, o eventuala calificare eronata a naturii juridice a cauzei deduse judecatii constituie un risc a carui transpunere in realitate este in exclusivitate imputabila reclamantului, care nu a inteles sa-si asigure o asistenta juridica de calitate, desi, potrivit art. 7202 din Codul de procedura civila, "in procesele si cererile in materie comerciala partile sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti".
Asa fiind, imprejurarea ca persoana interesata, desi cunostea sau ar fi trebuit sa cunoasca dispozitiile legale referitoare la solutionarea litigiilor in materie comerciala, ca si consecintele juridice ale nerespectarii lor, nu s-a conformat exigentei legale, invocand, de fapt, propria sa culpa, lipseste de indreptatire critica reglementarii in cauza, potrivit principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans".
Fata de cele aratate, Curtea constata ca dispozitiile art. 7201 alin. 1 din Codul de procedura civila sunt in concordanta cu prevederile constitutionale privind accesul liber la justitie, precum si cu reglementarile internationale cuprinse in art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat intr-un termen rezonabil.


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,


CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii


D E C I D E:


Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "European Drinks" - S.A. in Dosarul nr. 892/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2004.


PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA


Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

kynes

Post by kynes » 01 Nov 2006, 09:41

Deniminatus are dreptate in cam tot ceea ce spune, Gh. Buta se abereaza, decizia CC este OK, dar nu clarifica lucrurile (eu observ insa si un interes public in reglementarea concilieri... pe care il observa si CC - "Mai trebuie mentionat ca, din ansamblul reglementarii, rezulta ca, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmarit sa transpuna in practica principiul celeritatii solutionarii litigiilor dintre parti - mai pregnant in materie comerciala - si sa degreveze activitatea instantelor de judecata. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedura extrajudiciara care sa ofere partilor posibilitatea de a se intelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fara implicarea autoritatii judecatoresti competente. Fata de aceste ratiuni majore, conditionarea sesizarii instantei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnica nu poate fi calificata ca o ingradire a accesului liber la justitie, in acceptiunea prohibita de prevederile constitutionale de referinta, atata vreme cat partea interesata poate sesiza instanta judecatoreasca cu cererea de chemare in judecata." - avand in vedere acest interes public, exceptia lipsei procedurii concilierii poate fi invocata si de instanta si din oficiu...
Melinda incurca nulitatile si prezumtiile de vatamare....
Iar sa citezi din practica Tribunalului Olt mi se pare o impietate....
Parerea mea....

kinga

Post by kinga » 01 Nov 2006, 11:46

kynes wrote: Iar sa citezi din practica Tribunalului Olt mi se pare o impietate....
Parerea mea....
preferai sa citez din practica ICCJ????
alti actori ..aceleasi poveste.... :lol: :lol: :lol: :lol:

aprilie

Post by aprilie » 01 Nov 2006, 18:16

1. Neindeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe nu atrage prematuritatea actiunii (ICCJ, Decizia 1194/2004). Decizia asta motiveaza foarte frumos de ce nu este actiunea prematura in lipsa concilierii dar nu rezolva problema posibilelor "consecinte procesuale" . Va citez:
"Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Intre altele, o conditie esentiala de exercitare a actiunii civile si de dobandire a calitatii de parte este reprezentata de existenta dreptului recunoscut si ocrotit de lege, actual. De asemeni, cu referire la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretentia dedusa judecatii, dreptul trebuie sa fie exercitat cu buna-credinta, potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.
In raport cu cele aratate, exceptia de prematuritate priveste exclusiv actualitatea dreptului, in conditiile unei actiuni in realizare, privitoare la deducerea spre solutionare a unui drept nascut sau a unuia sub conditie suspensiva, anterior implinirii acesteia.
Or, in cauza, dreptul invocat de reclamanta s-a nascut la data neindeplinirii de catre parata a obligatiilor de plata contractual asumate, asa incat, in mod gresit, exceptia a fost admisa, imprejurare in raport cu care recursul se constata a fi intemeiat sub aspectul acestor critici.
Pe de alta parte, in raport cu dispozitiile art. 7201 alin. (5) C. proc. civ., nedeterminarea in concret a raportului juridic litigios, prin conciliere directa, nu poate constitui un fine de neprimire.
Ca atare, neefectuarea concilierii directe poate genera alte consecinte procesuale, exclusa fiind, insa, respingerea actiunii reclamantului ca prematur introdusa, asa incat recursul se constata a fi fondat si sub aspectul acestor critici.
In fine, sintagma - "reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa, cu cealalta parte" - poate semnifica si conotatiile vizate de reclamant, cu referire la echipolenta procedurii somatiei de plata.
In consecinta, pentru considerentele ce preced, conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va casa hotararea atacata si va trimite dosarul aceleiasi instante in vederea judecarii cauzei".

2. Alta decizie ICCJ care te poate ajuta, probabil este decizia nr.3184 din 30 septembrie 2004. Citez:

"Ratiunea concilierii prealabile prevazuta de art.7201 C.proc. civ.,de a simplifica si degreva judecatile avand ca obiect pretentii de natura baneasca, ce pot fi solutionate pe cale amiabila si intr-un termen scurt, este practic realizata si atunci cand incercarea de conciliere a reclamantei cu cealalta parte a avut loc in cadrul unei alte proceduri, cum este cea a somatiei de plata sau cand procedura concilierii a fost indeplinita dupa introducerea cererii de chemare in judecata la instanta competenta, pana la primul termen de judecata".

3. Dan asta este si mai frumoasa - Decizia ICCJ 4041/2004 :

"Din examinarea lucrarilor dosarului, se constata ca hotararea ce se ataca a fost solutionata numai pe exceptia de prematuritate a introducerii ei, in raport de prevederile art. 7201 C. proc. civ.
Este adevarat ca, potrivit art. 7201 C. proc. civ., in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului, prin conciliere directa cu cealalta parte, ratiunea acestei dispozitii legale este sa asigure solutionarea cu celeritate a litigiilor comerciale.

Pornind de la faptul ca dreptul la actiune este independent de dreptul subiectiv si nici obiectul actiunii nu se confunda cu dreptul subiectiv, ci numai incalcarea acestuia din urma deschide dreptul la protectia sa, prin cererea de chemare in judecata, trebuie retinut ca, din felul in care a fost reglementata concilierea prealabila, prin dispozitiile procedurale speciale, privind solutionarea litigiilor comerciale cuprinse in capitolul XIV C. proc. civ., nu rezulta in nici un fel vreo ingradire formala a comerciantilor, privind accesul liber la justitie.

Avand in vedere mobilitatea si complexitatea raporturilor juridice comerciale, din dispozitia legala mentionata, nu rezulta ca reclamantul ar avea obligatia sa depuna la dosar documentatia de care intelege sa se foloseasca, in legatura cu concilierea sau ca neindeplinirea procedurii concilierii prealabile ar avea o sanctiune legala expresa, iar instanta poate refuza primirea actiunii
........"

Bun, deci care este sanctiunea legala a neindeplinirii procedurii concilierii directe?

Prematuritatea nu e clar. Inadmisibilitatea nici atat.

kinga

Post by kinga » 01 Nov 2006, 19:33

kinga wrote:
kynes wrote: Iar sa citezi din practica Tribunalului Olt mi se pare o impietate....
Parerea mea....
preferai sa citez din practica ICCJ????
alti actori ..aceleasi poveste.... :lol: :lol: :lol: :lol:
ai citit ce a scris Aprilie????

:-( :-( :-( :-( :-( :-(


noa cum e cu Tribunalul Olt????

:lol: :lol: :lol: :lol:

kinga

Post by kinga » 01 Nov 2006, 19:36

aprilie wrote:".



Avand in vedere mobilitatea si complexitatea raporturilor juridice comerciale, din dispozitia legala mentionata, nu rezulta ca reclamantul ar avea obligatia sa depuna la dosar documentatia de care intelege sa se foloseasca, in legatura cu concilierea sau ca neindeplinirea procedurii concilierii prealabile ar avea o sanctiune legala expresa, iar instanta poate refuza primirea actiunii
........"

Bun, deci care este sanctiunea legala a neindeplinirii procedurii concilierii directe?

Prematuritatea nu e clar. Inadmisibilitatea nici atat.
sa se modifice . PRIMESC. Dar atunci sa nu se schimbe nimik......
sa nu se modifice. PRIMESC. Dar atunci sa se schimbe pe aici , pe acolo..si anum in punctele esentiale...

PS
Leusteane..am citat din memorie ..asa ca fara comentarii......... :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen:


PS2
Tribunalul Olt a zas first..... :grin: :grin: :grin: :grin:

Melinda

Post by Melinda » 01 Nov 2006, 19:45

kynes wrote:- avand in vedere acest interes public, exceptia lipsei procedurii concilierii poate fi invocata si de instanta si din oficiu...
Melinda incurca nulitatile si prezumtiile de vatamare....
Iar sa citezi din practica Tribunalului Olt mi se pare o impietate....
Parerea mea....
In deciziile invocate de catre noi, este tocmai criticata faptul ca instanta in mod gresit a invocat din oficiu aceasta exceptie.

Nu am incurcat nulitatile cu prezumtiile, din cate stiu eu, nu exista "prezumtii de vatamare" (ci prezumtii ca mijloace de proba, care pot fi legale sau simple).

M-am referit la faptul ca partea care invoca exceptia trebuie sa dovedeasca o vatamare, conform motivarilor din unele decizii.

Dispozitiile art.105 al.2 "actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin acesta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie."
Nulitatea absoluta Art. 105 al.1 prevede"actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule".( Dr. V. M. Ciobanu) "Legea stabileste deci un caz de nulitate neconditionata, deoarece nulitatea opereaza indiferent daca partea a suferit sau nu o vatamare."
In literatura juridica s-a aratat ca trasatura comuna a tuturor cazurilor de nulitate este producerea unei vatamari, dar ca in acest caz vatamarea se presupune n(uneori se si spune ca vatamarea se prezuma JURIS ET DE JURE) "G. Boroi si D. Radulescu
"pentru a invoca nulitatea nu este suficient interesul trebuie ca partea sa fi suferit o vatamare. Mai mult interesul si vatamarea sunt conditii indispensabile pentru invocarea nulitatii - una generala, ce trebuie regasita la orice cerere adresata instantei si alta prev. de art.105 al2 - dar nu suficiente deoarece trebuie indeplinita si o alta conditie pentru a opera nulitatea si anume ca vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.
Nulitatea nu va putea opera daca incalcarea formei procedurale nu a adus o vatamare partii.
Constatarea vatamarii este lasata la apracierea instantelor..."


Oricum parerile sunt impartite. referitor la natura acestei exceptii, atat din punct de vedere al instantelor cat si la juristilor.
Cu toate ca respect parerea majoritara, sustin ca acesta exceptie este relativa.

Nu am inteles nici eu, ce relevanta are daca Kinga a citat din practica Tribunalului Olt. :?: Majoritatea revistelor de drept trateaza hotarari ale judecatoriilor si al tribunalelor.

kynes

Post by kynes » 02 Nov 2006, 10:17

Pt. Melinda:
Nulitatile se clasifica in exprese sau virtuale, dupa cum vatamarea se prezuma sau trebuie dovedita, iar pe de alta parte in absolute sau relative, in functie de natura interesului incalcat (public sau privat). Cele doua clasificari nu se suprapun....La asta ma refeream cand am zis ca le incurci.... (Eu parca asa imi amintesc.... daca ma insel retrag ce-am scris....). Iar in legatura cu sintagma "prezumtie de vatamare", nu vad ce gasesti tu in neregula cu ea.... in unele cazuri vatamarea se presupune, iar in altele partea trebuie sa o dovedeasca...
Din deciziile ICCJ citate, rezulta ca Inalta nu considera ca exceptia prematuritatii este relativa, ci ca institutia concilierii este facultativa.... ca neindeplinirea concilierii nu atrage sanctiuni ... sau atrage altele..... (care altele?) decat respingerea cererii ca prematura...
Practic, Curtea interpreteaza legea in sensul in care ea nu s-ar aplica.... ceea ce mie nu mi se pare in regula.... Si mie mi se pare ca procedura asta mai mult incurca decat ajuta - pentru ca daca partile vor sa se inteleaga.... sa se "concilieze".... o vor face fara sa le oblige legea, iar daca nu vor.... vor face o convocare formala care nu face decat sa intarzie procesul cu 30 zile.... ceea ce vine in contradictie cu scopul declarat al procedurii .... care vrea celeritate....
Nu cred insa ca instantele, oricare ar fi ele, pot sa lipseasca de efecte o prevedere legala, interpretand-o in sensul de a nu se aplica....
De altfel, din modul imperativ in care e formulat art. 720-1 si urm. ("reclamantul va incerca...etc.nn), eu nu cred ca legiuitorul a vrut sa instituie o procedura facultativa....
Oricum ar veni, sunt evidente niste deficiente de coerenta si logica atat legislativa, cat si ale instantelor....
Eu nu pretind ca am solutiii.... am declarat deja (vedeti mai sus) ca nu prea inteleg nimic.... dar ma mira ca voi pretindeti ca intelegeti....
Iar in legatura cu Tribunalul Olt, am incercat sa fac un spirit.... daca nu mi-a iesit... asta e....

mariusms

Post by mariusms » 22 Nov 2006, 08:58

Numai in sistemul de drept romanesc se pot ridica 2 exceptii total aberante daca apar in acelasi litigiu. Adica ridic exceptia prematuritatii (inadmisibilitatii), pentru ca nu s-a facut convocarea, dar in acelasi proces pot sa ridic si exceptia tardivitatii (daca dreptul la actiune este prescris). :-D

LALALA

Post by LALALA » 22 Nov 2006, 14:49

Referitor la subiectul pe care il discutati am si eu o speta.

Printr-un contract de prestari servicii o societate comerciala monteaza geamuri de termopan la sediul unei asociatii familiale. Ulterior AF cheama in judecata SC si cere ca SC sa ridice geamurile pe cheltuiala ei (ca avind defecte) si sa restituie banii. Actiunea este intemeiata in drept pe 998 C civ si pe OG 21/1992.
In povestea asta eu sint de partea societatii si nu stiu daca ar trebui sa invoc lipsa concilierii, pentru ca nu sint foarte sigura daca e comercial sau civil.
Mi se pare aiurea invocarea lui 998 atit timp cit aici este totusi vorba despre o raspundere contractuala.
Oricum, trebuia conciliere sau ba? Asta ma chinuie pe mine.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 17 guests