Concilierea e necesara pentru cererea reconventionala?
-
Patrocle
Concilierea e necesara pentru cererea reconventionala?
Firma X, de constructii, da in judecata o persoana fizica - client. Clientul cere respingerea actiunii reclamantului pe motivul ca nu s-a facut convocarea la conciliere si face si cerere reconventionala. Cererea reconventionala va putea fi respinsa pe acelasi motiv - art. 720 ind.1 Cpp?
-
kinga
art.720 indice 5 al.1 : "Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.In cazul litigiilor prevazute de art.720 ^1 nu este necesara o alta incercare de conciliere."
Dar daca nu s-a facut conciliere se va respinge cererea reclamantului ca prematura...iar cererea reconventioanala va avea aceleasi soarta.
Dar daca nu s-a facut conciliere se va respinge cererea reclamantului ca prematura...iar cererea reconventioanala va avea aceleasi soarta.
-
Pelerinul
-
kinga
In numarul 10/2005 al Revistei "Dreptul", dl. Marius Ionel Galan, judecator in cadrul Tribunalului Suceava, supune atentiei o problema des ivita in practica litigiilor comerciale, problema ce priveste soarta cererii reconventionale in situatia in care actiunea principala a fost respinsa ca prematur introdusa ca urmare a neindeplinirii procedurii prealabile de conciliere directa, in conditiile prevazute de dispozitiile art. 720 indice 1 din Codul de procedura civila.
Derogand de la normele prevazute de art. 119 - 120 din Codul de procedura civila, art. 720 indice 5, reglementeaza institutia cererii reconventionale in materia litigiilor comerciale cu obiect evaluabil in bani. Astfel, textul amintit stabileste ca cererea reconventionala va fi formulata doar atunci cand pretentiile paratului deriva din acelasi raport juridic cu cel invocat prin actiunea principala si ca, cererea reconventionala poate fi exercitata fara sa fie necesara o alta incercare de conciliere.
La prima vedere, respingerea cererii principale nu ar putea impiedica solutionarea cererii reconventionale, in conformitate cu dispozitiile legale in materie, aceasta putand fi disjunsa si judecata separat, atunci cand nu este introdusa in termenul prevazut de lege sau atunci cand numai cererea principala este in stare de a fi judecata.
Autorul apreciaza insa, ca, in cazul in care actiunea va fi respinsa ca prematur introdusa pentru neefectuarea procedurii de conciliere imperativ prevazuta de lege, si cererea reconventionala va fi respinsa ca prematura, pentru acelasi motiv. In sprijinul opiniei sale, autorul invoca un argument de text, un argument de interpretare teleologica si, nu in ultimul rand, un argument de echitate.
Astfel, in ceea ce priveste argumentul de text, art. 720 indice 5, alin. 1 prevede ca "in cazul litigiilor prevazute de art 720 indice 1, nu este necesara o alta incercare de conciliere". Autorul considera ca, interpretand literal norma enuntata, tragem concluzia ca paratul nu va fi nevoit sa urmeze procedura concilierii pentru ca o astfel de procedura a avut loc anterior, la initiativa celeilalte parti. In consecinta, avand in vedere ca, respingerea actiunii principale ca prematur introdusa intervine in cazul in care o astfel de procedura nu a avut loc, nu este indeplinita premisa de la care porneste teza II, art. 720 indice 5, alin. 1 din Codul de procedura civila.
In al doilea rand, argumenteaza autorul, scopul urmarit de legiuitor prin textul de lege aratat, este sa solutioneze rapid si unitar pretentiile partilor si sa evite un nou proces, o noua procedura prealabila, si nicidecum sa-l exonereze pe parat de a efectua el insusi procedura concilierii, in cazul in care aceasta nu a fost facuta. In cazul in care, cererea reconventionala s-ar disjunge si judeca separat, ar deveni cerere principala iar cealalta parte, reclamantul initial, ar putea face cerere reconventionala la aceasta. In acest fel, apreciaza autorul, procedura concilierii ar fi evitata, lucru ce intra in contadictie cu dispozitiile legale prevazute de art. 720 indice 1 din Codul de procedura civila.
Nu in ultimul rand, ca argument de echitate, autorul considera ca ar fi nedrept si chiar imoral sa fie respinsa o actiune ca prematur introdusa pentru neindeplinirea unei proceduri de conciliere prevazute expres de lege, pentru ca, ulterior sa fie judecata reconventionala devenita principala si supusa, in principiu, acelorasi reguli procedurale, fara indeplinirea respectivei proceduri.
Derogand de la normele prevazute de art. 119 - 120 din Codul de procedura civila, art. 720 indice 5, reglementeaza institutia cererii reconventionale in materia litigiilor comerciale cu obiect evaluabil in bani. Astfel, textul amintit stabileste ca cererea reconventionala va fi formulata doar atunci cand pretentiile paratului deriva din acelasi raport juridic cu cel invocat prin actiunea principala si ca, cererea reconventionala poate fi exercitata fara sa fie necesara o alta incercare de conciliere.
La prima vedere, respingerea cererii principale nu ar putea impiedica solutionarea cererii reconventionale, in conformitate cu dispozitiile legale in materie, aceasta putand fi disjunsa si judecata separat, atunci cand nu este introdusa in termenul prevazut de lege sau atunci cand numai cererea principala este in stare de a fi judecata.
Autorul apreciaza insa, ca, in cazul in care actiunea va fi respinsa ca prematur introdusa pentru neefectuarea procedurii de conciliere imperativ prevazuta de lege, si cererea reconventionala va fi respinsa ca prematura, pentru acelasi motiv. In sprijinul opiniei sale, autorul invoca un argument de text, un argument de interpretare teleologica si, nu in ultimul rand, un argument de echitate.
Astfel, in ceea ce priveste argumentul de text, art. 720 indice 5, alin. 1 prevede ca "in cazul litigiilor prevazute de art 720 indice 1, nu este necesara o alta incercare de conciliere". Autorul considera ca, interpretand literal norma enuntata, tragem concluzia ca paratul nu va fi nevoit sa urmeze procedura concilierii pentru ca o astfel de procedura a avut loc anterior, la initiativa celeilalte parti. In consecinta, avand in vedere ca, respingerea actiunii principale ca prematur introdusa intervine in cazul in care o astfel de procedura nu a avut loc, nu este indeplinita premisa de la care porneste teza II, art. 720 indice 5, alin. 1 din Codul de procedura civila.
In al doilea rand, argumenteaza autorul, scopul urmarit de legiuitor prin textul de lege aratat, este sa solutioneze rapid si unitar pretentiile partilor si sa evite un nou proces, o noua procedura prealabila, si nicidecum sa-l exonereze pe parat de a efectua el insusi procedura concilierii, in cazul in care aceasta nu a fost facuta. In cazul in care, cererea reconventionala s-ar disjunge si judeca separat, ar deveni cerere principala iar cealalta parte, reclamantul initial, ar putea face cerere reconventionala la aceasta. In acest fel, apreciaza autorul, procedura concilierii ar fi evitata, lucru ce intra in contadictie cu dispozitiile legale prevazute de art. 720 indice 1 din Codul de procedura civila.
Nu in ultimul rand, ca argument de echitate, autorul considera ca ar fi nedrept si chiar imoral sa fie respinsa o actiune ca prematur introdusa pentru neindeplinirea unei proceduri de conciliere prevazute expres de lege, pentru ca, ulterior sa fie judecata reconventionala devenita principala si supusa, in principiu, acelorasi reguli procedurale, fara indeplinirea respectivei proceduri.
-
Pelerinul
Aceste argumente imi sunt cunoscute dar nu sunt de acord cu ele.
Primul argument imi pare din start eronat.
Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.In cazul litigiilor prevazute de art.720 ^1 nu este necesara o alta incercare de conciliere
Se refera pur si simplu la cererile comerciale evaluabile in bani. Prin urmare, intr-o cerere in materie comerciala neevaluabila in bani, trebuie parcursa procedura concilierii prealabile si pentru cererea reconventionala.
Cat despre celelalte doua argumente, sunt discutabile. Eu prefer sa merg pe principiul ca acolo unde legea nu distinge nici noi nu o putem face. Iar legea dispune doar in sensul ca nu este nevoie de conciliere prealabila pe reconventionala, pentru cererile aratate la art.720 indice 1.
Si daca vorbim de echitate, unde-i echitatea in faptul ca reclamantul reconventional este sanctionat procedural pentru ceva ce nu a facut parat reconventional???
p.s. Bineinteles ca daca voi ajunge in situatia asta ca si parat reconventional voi invoca opinia d-lui Galan.
Dar asta nu inseamna ca sunt de acord cu ea.
Primul argument imi pare din start eronat.
Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.In cazul litigiilor prevazute de art.720 ^1 nu este necesara o alta incercare de conciliere
Se refera pur si simplu la cererile comerciale evaluabile in bani. Prin urmare, intr-o cerere in materie comerciala neevaluabila in bani, trebuie parcursa procedura concilierii prealabile si pentru cererea reconventionala.
Cat despre celelalte doua argumente, sunt discutabile. Eu prefer sa merg pe principiul ca acolo unde legea nu distinge nici noi nu o putem face. Iar legea dispune doar in sensul ca nu este nevoie de conciliere prealabila pe reconventionala, pentru cererile aratate la art.720 indice 1.
Si daca vorbim de echitate, unde-i echitatea in faptul ca reclamantul reconventional este sanctionat procedural pentru ceva ce nu a facut parat reconventional???
p.s. Bineinteles ca daca voi ajunge in situatia asta ca si parat reconventional voi invoca opinia d-lui Galan.
Dar asta nu inseamna ca sunt de acord cu ea.-
norocel
Pai nu este sanctionat pentru ce nu a facut reclamantul ci pentru culpa proprie.Pelerinul wrote:Si daca vorbim de echitate, unde-i echitatea in faptul ca reclamantul reconventional este sanctionat procedural pentru ceva ce nu a facut parat reconventional???.
Paratul, putea formula cerere reconventionala, nu era obligat sa o faca.
Daca stia ca nu s-a facut concilierea si evident stia, trebuia sa initieze procedura concilierii si sa introduca o cerere separata.
-
Pelerinul
Legea ii acorda dreptul de a formula cerere reconventionala fara a parcurge porcedura concilierii!Norocel wrote:Pai nu este sanctionat pentru ce nu a facut reclamantul ci pentru culpa proprie.Pelerinul wrote:Si daca vorbim de echitate, unde-i echitatea in faptul ca reclamantul reconventional este sanctionat procedural pentru ceva ce nu a facut parat reconventional???.
Paratul, putea formula cerere reconventionala, nu era obligat sa o faca.
Daca stia ca nu s-a facut concilierea si evident stia, trebuia sa initieze procedura concilierii si sa introduca o cerere separata.
Prin urmare NU TREBUIA sa parcurga procedura concilierii!
Iar daca legea ii acorda acest, sa-i zicem avantaj, a-i respinge cererea reconventionala pe motiv ca reclamantul-parat reconventional nu a parcurs procedura concilierii prealabile mi se pare o solutie gresita, neechitabila si in dezacord cu textul de lege.
Si inseamna ca este sanctionat tocmai reclamantul reconventional, caruia legea ii permite formularea cererii reconventionale fara parcurgerea procedurii concilierii prealabile, pentru ca reclamantul nu a parcurs aceasta procedura.
Iar solutia ca trebuia sa parcurga procedura concilierii prealabile si sa introduca o cerere separata chiar imi pare a fi si impotriva textului de lege si arbitrara. Adica legea iti recunoaste un drept, dar instanta zice ca nu-i pasa si fa bine sa convoci pe reclamant la conciliere si depune o cerere separata!!!
-
norocel
Legea iti recunoaste un drept pe care trebuie sa-l exerciti in anumite conditii.Pelerinul wrote:Iar solutia ca trebuia sa parcurga procedura concilierii prealabile si sa introduca o cerere separata chiar imi pare a fi si impotriva textului de lege si arbitrara. Adica legea iti recunoaste un drept, dar instanta zice ca nu-i pasa si fa bine sa convoci pe reclamant la conciliere si depune o cerere separata!!!
Hai sa analizam altfel problema.
In comercial, pentru introducerea cererii reconventionale, este necesar ca pretentiile paratului sa izvorasca din acelasi raport juridic.
Daca paratul, desi stie ca nu s-a facut concilierea, introduce cererea reconventioanal, si instanta respinge ca inadmisibila cererea principala si se pronunta asupra exceptiei inainte de a se pronunta asupra reconventionalei, ce l-ar impiedica pe fostul reclamant sa introduca o reconventionala la reconventionala paratului?
Nici un text de lege nu interzice formularea unei cereri reconventionale fata de o alta cerere reconventionala iar in doctrina se arata expres ca acest lucru este posibil.
Cum in speta noastra reconventionala capata independenta prin respingerea cererii principale ca inadimisibile, as vrea sa vad macar ca idee, cum s-ar putea motiva refuzul de a solutiona reconventionala fostului reclamant.
Ce vreau sa spun cu asta este ca daca mergem pe logica potrivit careia reconventionala va fi solutionata pe fond chiar daca cererea principala a fost respinsa ca inadmisibla pentru ca nu s-a urmat procedura prealabila, este ca urmand aceasta logica ne putem trezi in situatii absurde.
Pe de alta parte, fata de faptul ca ambele cereri isi au izvorul in acelasi raport juridic, mi se pare ca sunt legate destul de strans si este mai dificil sa rezolvi corect doar una dintre cereri, facand abstractie de celalta.
In fine, asa vad eu lucrurile acum, dar daca ar veni cineva cu argumente solide, posibil sa-mi schimb punctul de vedere.
-
Pelerinul
-
aprilie
Decizia 3203/2005 a ICCJ ofera o interpretare judicioasa a normei de la 720 indice 5 "pretentii ... derivand din acelasi raport juridic":
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, Inalta Curte constata ca recursul este fondat.
Potrivit art. 7201 C. proc. civ., in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
In sensul art. 7205 alin. (1) C. proc. civ., procedura prealabila obligatorie nu vizeaza si cererile reconventionale.
In acelasi text de lege se prevede ca daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
Rezulta ca cererea reconventionala are un caracter facultativ, paratul putand valorifica pretentiile sale pe aceasta cale, dar va putea actiona si pe calea unei cereri separate, introduse la instanta competenta potrivit dispozitiilor generale.
De asemenea, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata.
Textul de lege prevede ca pretentiile paratului trebuie sa derive din acelasi raport juridic (continutul raportului juridic fiind alcatuit din drepturile si obligatiile partilor raportului respectiv).
Legea insa nu cere existenta unei conexitati intre obligatiile partilor raportului juridic, respectiv ele pot proveni din cauze diferite.In cauza, prin actiunea principala s-a cerut sa se dispuna obligarea recurentilor la incetarea faptelor de concurenta neloiala si obligarea acestora la daune, in cuantum de 50.000 dolari S.U.A.
Prin cererea reconventionala, recurentii au solicitat obligarea intimatelor la plata dividendelor neachitate, dobanda legala si chirie.
Prin formularea cererii reconventionale se tinde, practic, la o compensatie judiciara a obligatiilor partilor care provin din cauze diferite.
Avand in vedere aceste considerente se constata ca pretentiile recurentilor deriva din acelasi raport juridic cu cel invocat de intimati, avand legatura cu pretentiile solicitate de acestia.Pe cale de consecinta, in cauza nu era obligatorie procedura prealabila privind concilierea directa reglementata de art. 7201 C. proc. civ.
Avand in vedere ca in cauza procesul s-a solutionat fara a se intra in cercetarea fondului, constatandu-se gresit ca actiunea recurentilor este prematura, Inalta Curte, conform art. 312 C. proc. civ. cu referire la art. 313 C. proc. civ., va admite recursul formulat, va casa ambele hotarari si va trimite cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecarea cauzei in fond.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, Inalta Curte constata ca recursul este fondat.
Potrivit art. 7201 C. proc. civ., in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
In sensul art. 7205 alin. (1) C. proc. civ., procedura prealabila obligatorie nu vizeaza si cererile reconventionale.
In acelasi text de lege se prevede ca daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
Rezulta ca cererea reconventionala are un caracter facultativ, paratul putand valorifica pretentiile sale pe aceasta cale, dar va putea actiona si pe calea unei cereri separate, introduse la instanta competenta potrivit dispozitiilor generale.
De asemenea, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata.
Textul de lege prevede ca pretentiile paratului trebuie sa derive din acelasi raport juridic (continutul raportului juridic fiind alcatuit din drepturile si obligatiile partilor raportului respectiv).
Legea insa nu cere existenta unei conexitati intre obligatiile partilor raportului juridic, respectiv ele pot proveni din cauze diferite.In cauza, prin actiunea principala s-a cerut sa se dispuna obligarea recurentilor la incetarea faptelor de concurenta neloiala si obligarea acestora la daune, in cuantum de 50.000 dolari S.U.A.
Prin cererea reconventionala, recurentii au solicitat obligarea intimatelor la plata dividendelor neachitate, dobanda legala si chirie.
Prin formularea cererii reconventionale se tinde, practic, la o compensatie judiciara a obligatiilor partilor care provin din cauze diferite.
Avand in vedere aceste considerente se constata ca pretentiile recurentilor deriva din acelasi raport juridic cu cel invocat de intimati, avand legatura cu pretentiile solicitate de acestia.Pe cale de consecinta, in cauza nu era obligatorie procedura prealabila privind concilierea directa reglementata de art. 7201 C. proc. civ.
Avand in vedere ca in cauza procesul s-a solutionat fara a se intra in cercetarea fondului, constatandu-se gresit ca actiunea recurentilor este prematura, Inalta Curte, conform art. 312 C. proc. civ. cu referire la art. 313 C. proc. civ., va admite recursul formulat, va casa ambele hotarari si va trimite cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecarea cauzei in fond.
-
aprilie
Decizia 3203/2005 a ICCJ ofera o interpretare judicioasa a normei de la 720 indice 5 "pretentii ... derivand din acelasi raport juridic":
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, Inalta Curte constata ca recursul este fondat.
Potrivit art. 7201 C. proc. civ., in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
In sensul art. 7205 alin. (1) C. proc. civ., procedura prealabila obligatorie nu vizeaza si cererile reconventionale.
In acelasi text de lege se prevede ca daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
Rezulta ca cererea reconventionala are un caracter facultativ, paratul putand valorifica pretentiile sale pe aceasta cale, dar va putea actiona si pe calea unei cereri separate, introduse la instanta competenta potrivit dispozitiilor generale.
De asemenea, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata.
Textul de lege prevede ca pretentiile paratului trebuie sa derive din acelasi raport juridic (continutul raportului juridic fiind alcatuit din drepturile si obligatiile partilor raportului respectiv).
Legea insa nu cere existenta unei conexitati intre obligatiile partilor raportului juridic, respectiv ele pot proveni din cauze diferite.In cauza, prin actiunea principala s-a cerut sa se dispuna obligarea recurentilor la incetarea faptelor de concurenta neloiala si obligarea acestora la daune, in cuantum de 50.000 dolari S.U.A.
Prin cererea reconventionala, recurentii au solicitat obligarea intimatelor la plata dividendelor neachitate, dobanda legala si chirie.
Prin formularea cererii reconventionale se tinde, practic, la o compensatie judiciara a obligatiilor partilor care provin din cauze diferite.
Avand in vedere aceste considerente se constata ca pretentiile recurentilor deriva din acelasi raport juridic cu cel invocat de intimati, avand legatura cu pretentiile solicitate de acestia.Pe cale de consecinta, in cauza nu era obligatorie procedura prealabila privind concilierea directa reglementata de art. 7201 C. proc. civ.
Avand in vedere ca in cauza procesul s-a solutionat fara a se intra in cercetarea fondului, constatandu-se gresit ca actiunea recurentilor este prematura, Inalta Curte, conform art. 312 C. proc. civ. cu referire la art. 313 C. proc. civ., va admite recursul formulat, va casa ambele hotarari si va trimite cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecarea cauzei in fond.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate, Inalta Curte constata ca recursul este fondat.
Potrivit art. 7201 C. proc. civ., in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
In sensul art. 7205 alin. (1) C. proc. civ., procedura prealabila obligatorie nu vizeaza si cererile reconventionale.
In acelasi text de lege se prevede ca daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
Rezulta ca cererea reconventionala are un caracter facultativ, paratul putand valorifica pretentiile sale pe aceasta cale, dar va putea actiona si pe calea unei cereri separate, introduse la instanta competenta potrivit dispozitiilor generale.
De asemenea, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata.
Textul de lege prevede ca pretentiile paratului trebuie sa derive din acelasi raport juridic (continutul raportului juridic fiind alcatuit din drepturile si obligatiile partilor raportului respectiv).
Legea insa nu cere existenta unei conexitati intre obligatiile partilor raportului juridic, respectiv ele pot proveni din cauze diferite.In cauza, prin actiunea principala s-a cerut sa se dispuna obligarea recurentilor la incetarea faptelor de concurenta neloiala si obligarea acestora la daune, in cuantum de 50.000 dolari S.U.A.
Prin cererea reconventionala, recurentii au solicitat obligarea intimatelor la plata dividendelor neachitate, dobanda legala si chirie.
Prin formularea cererii reconventionale se tinde, practic, la o compensatie judiciara a obligatiilor partilor care provin din cauze diferite.
Avand in vedere aceste considerente se constata ca pretentiile recurentilor deriva din acelasi raport juridic cu cel invocat de intimati, avand legatura cu pretentiile solicitate de acestia.Pe cale de consecinta, in cauza nu era obligatorie procedura prealabila privind concilierea directa reglementata de art. 7201 C. proc. civ.
Avand in vedere ca in cauza procesul s-a solutionat fara a se intra in cercetarea fondului, constatandu-se gresit ca actiunea recurentilor este prematura, Inalta Curte, conform art. 312 C. proc. civ. cu referire la art. 313 C. proc. civ., va admite recursul formulat, va casa ambele hotarari si va trimite cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecarea cauzei in fond.
-
mariusms
Sunt de acord cu cei care sustin ca reclamantul din reconventionala a "scapat" de aceasta procedura absurda a concilierii, care este practic in contradictie cu urgenta cauzelor comerciale. Pentru cererea reconventionala opereaza prorogarea de competenta. Mai mult, reconventionala este cerere incidentala si solutionarea ei nu depinde de solutia din cererea principala.
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 5 guests