are cineva anexa prevazuta in Ordinul nr. 364/2005?

[mirabela]

Ordinul nr.364/2005 al Min. Transp. Constr. si Turismului pt aprobarea Reglementarii tehnice " Ghid privind reabilitarea termica a blocurilor de locuinte in regim de inaltime pana la P+9E, realizate dupa proiecte tip, prin transformarea acoperisurilor tip terasa in acoperisuri inclinate, cu amenajarea de poduri neincalzite sau mansarde, indicativ GP 110-04".
Ordinul respectiv l-am gasit pe indaco, dar aceasta reglementare tehnica constituie o anexa ce a fost publicata in M.O. P.I nr.1177 bis din data de 27.12.2005.
problema este ca nu gasesc acest monitor. indaco ma trimite la Legestart la care nu sunt abonata, iar programul Lexexpert pe care il am eu nu imi gaseste acest numar 1177 bis.
daca ma poate ajuta cineva
mersi

[danutza]

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului


Face parte din

Ordin nr. 364/2005

Aprobat de

Ordin nr. 364/2005


Reglementare tehnica "Ghid privind reabilitarea termica a blocurilor de locuinte cu regim de inaltime pana la P+9E, realizate dupa proiecte tip, prin transformarea acoperisurilor tip terasa in acoperisuri inclinate, cu amenajarea de poduri neincalzite sau mansarde", indicativ GP 110-04
din 08/03/2005


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1177bis din 27/12/2005


Actul a intrat in vigoare la data de 26 ianuarie 2006

Tematici

Reglementari
Constructii
Locuinte




┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│GHID PRIVIND REABILITAREA TERMICA A BLOCURILOR DE LOCUINTE CU REGIM DE INALTIME │Indicativ:│
│PANA LA P+9E, REALIZATE DUPA PROIECTE TIP, PRIN TRANSFORMAREA ACOPERISURILOR TIP │GP 110-04 │
│TERASA IN ACOPERISURI INCLINATE, CU AMENAJARE DE PODURI NEINCALZITE SAU MANSARDE │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘





1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezenta reglementare tehnica cuprinde prevederi referitoare la proiectarea lucrarilor de reabilitarea termica si energetica la nivelul planseului de peste ultimul nivel al cladirilor existente, pentru o categorie importanta de cladiri colective si anume blocurile de apartamente cu regim de inaltime pana la P+9E, realizate dupa proiecte tip. Acestea sunt prevazute, in prezent, de regula, cu terasa la care, in conditiile climaterice din Romania si in conditiile lipsei lucrarilor de intretinere adecvata, se inregistreaza o comportare necorespunzatoare in exploatare, cu degradari ale hidroizolatiei si termoizolatiei teraselor avand consecinte grave pentru confortul si functionalitatea apartamentelor adiacente.
Pe de alta parte, din punct de vedere energetic, consumul anual de caldura al intregii cladiri este direct influentat de caracteristicile de izolare termica si de transferul termic prin terasa, astfel ca din acest punct de vedere, in aceasta problema, sunt direct interesati din punct de vedere economic nu numai apartamentele de la ultimul etaj al cladirii existente ci si celelalte apartamente din cladire.
Prezenta reglementare tehnica are ca obiect stabilirea de principiu a solutiilor alternative de transformare a teraselor in acoperis cu sarpanta - incluzand un pod nelocuit sau locuit (mansarda) - ceea ce reprezinta in primul rand o imbunatatire a performantelor termice si energetice la nivelul anvelopei cladirii dar si o oportunitate cu avantaje de principiu multiple, cu conditia indeplinirii si corelarii cerintelor structurale, de functionalitate s.a.
Obiectul analizei este constituit de cladirile existente, realizate conform proiectelor tip cu grad mare de repetabilitate.
Prevederile ghidului vor fi utilizate la:
- amenajarea unor poduri nelocuite, in locul reabilitarii teraselor existente;
- amenajarea unor locuinte mansardate in locul teraselor existente fara reabilitarea termica a cladirii existente;
- amenajarea unor locuinte mansardate in locul reabilitarii teraselor existente in conditiile reabilitarii termice a intregii cladiri.
In varianta proiectarii unor locuinte mansardate peste ultimul nivel al cladirilor existente prezentul ghid reprezinta o detaliere a prevederilor din "Normativul pentru proiectarea mansardelor la cladiri de locuit, indicativ NP 064-02".
Cladirile de locuit existente ce vor fi mansardate conform prevederilor prezentului ghid, in sensul legislatiei in vigoare, vor fi considerate cladiri amenajate/reamenajate.
Orice mansardare, la cladirile de locuit existente, impune expertizarea constructiei respective, in conformitate cu prevederile Normativului P 100.
La proiectarea unei mansarde cu functiunea de locuire se vor respecta toate documentele legislative si reglementarile tehnice corespunzatoare domeniului, in vigoare la data proiectarii acesteia.
Prevederile ghidului se adreseaza specialistilor implicati in analizarea nivelului izolarii termice a cladirilor existente si vor fi utilizate:
- in activitatea de proiectare (arhitecti, ingineri de structuri, ingineri instalatori), de catre elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, auditurilor energetice precum si a proiectelor tehnice si detaliilor de executie;
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Elaborator: │Aprobat de: │
│INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII│M.T.C.T. │
│- I.P.C.T. - S.A. Bucuresti │cu ordin nr. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘





- in activitatea de verificare a proiectelor de reabilitare si modernizare a cladirilor existente (cerinta E - Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie) de catre verificatori tehnici si expertii atestati de MTCT in conformitate cu Legea nr. 10/1995;
- in activitatea de realizare a auditului energetic la cladirile de locuit existente, de catre auditori energetici atestati MTCT.
- de organismele de administratie teritoriala precum si alte persoane fizice si juridice care initiaza investitii in domeniul locuintelor;
- de autoritatile abilitate pentru programele de reabilitare termica si urbanistica.
1.2. Scop si necesitate
Scopul Ghidului este de a completa reglementarile tehnice in vigoare privind realizarea auditului energetic la cladirile de locuit.
Necesitatea decurge din urmatoarele considerente:
- Realizarea unor sarpante peste ultimul planseu al cladirilor existente aduce o imbunatatire substantiala a nivelului de protectie termica a cladirii existente, prin reducerea pierderilor de caldura aferente planseului de peste ultimul nivel.
- In cazul cladirilor cu pod existent, care in cele mai frecvente cazuri, sunt insuficient izolate termic, crearea de poduri mansardate ar duce la marirea gradului de confort termic al cladirii.
- Crearea de spatii noi de locuit, destinate in special tinerilor, construite, fie pentru vanzare, fie pentru inchiriere (locuinte, sociale).
- Modificarea aspectului fatadei si ruperea monotoniei create de tipizare prin construirea de acoperisuri mansardate sau de poduri neincalzite care duce la modificari de ordin estetic.
- Realizarea unui instrument care faciliteaza evaluarea nivelului izolatiei termice al cladirilor existente, in vederea imbunatatirii acestuia pentru:
• realizarea unui confort higrotermic corespunzator pentru utilizatori,
• reducerea consumului de energie termica,
• imbunatatirea protectiei mediului inconjurator prin reducerea emisiilor poluante din atmosfera, in spiritul prevederilor cuprinse in "Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice".
- Furnizarea unor indicatori tehnico-economici necesari in stabilirea scenariilor de reabilitare complexa (structura, instalatii termice, etc.) a cladirilor de locuit de tip bloc, cu referire la partea de constructii cat si la cea de instalatii. Pe baza acestora este posibila stabilirea strategiilor si scenariilor de reabilitare si modernizare termo-energetica. Se va avea in vedere ca fiecare cladire de locuit existenta este un unicat din punct de vedere higro-termic si ca ea trebuie tratata ca atare.
- Crearea unui instrument pentru alegerea unui scenariu optim dintre mai multe variante propuse cu ocazia intocmirii auditului energetic al unei cladiri. Pentru audit este necesara sistematizarea clara a avantajelor si dezavantajelor solutiei in raport una de alta, stabilirea unor indici tehnico-economici pe baza de studii comparative de caz, in conditii similare, alegerea solutiei optime din punct de vedere estetic, functional si arhitectural-volumetric. In calculele de cost real al investitiei pentru realizarea unor locuinte amplasate la mansarda, trebuie sa se tina seama si de avantajele economice pe care le obtin proprietarii cladirii existente, si anume:
• economisirea sumelor care trebuie sa fie cheltuite periodic pentru repararea straturilor hidroizolante ale teraselor existente;
• micsorarea cheltuielilor pentru incalzire, ca urmare a reducerii necesarului de caldura aferent cladirii existente;
• micsorarea cotei parte din cheltuielile de intretinere care revin fiecarui apartament din cladirea existenta, ca urmare a cresterii numarului total de locuinte la o scara.
Ghidul de fata a fost intocmit pe baza unui studiu de caz analizat in detaliu, cuprinzand detalii de executie si note de calcul atat pentru structura de rezistenta, cat si referitor la exigentele de izolare termica si fonica.


2. DESCRIEREA CLADIRILOR DE LOCUINTE CU REGIM DE INALTIME PANA LA P+9E, REALIZATE DUPA PROIECTE TIP, IN DIFERITE PERIOADE, LA CARE POT FI PROPUSE MASURI DE TRANSFORMARE A TERASELOR IN ACOPERIS CU SARPANTA - INCLUZAND UN POD NELOCUIT SAU LOCUIT/MANSARDA
2.1. Constructii
Din examinarea cataloagelor de cladiri cu proiecte tip proiectate si executate in perioada 1960-1990 s-au extras mai jos o serie de proiecte cu raspandire mai mare, in Bucuresti si in tara, la care ar putea fi avute in vedere solutia realizarii unui pod neincalzit sau a unor mansarde.
La toate aceste proiecte se poate realiza solutia un acoperis cu sarpanta, cu pod neincalzit, fara probleme deosebite.
Pentru realizarea unor locuinte mansardate s-a examinat un numar limitat de cladiri si anume:
- Proiectele tip de blocuri de locuinte cu P+3E, P+4E la care s-au studiat posibilitatile de transformare a teraselor in poduri sau mansarde sunt pr. tip nr.: 1013-1168, 770, 994.
- Proiect refolosibil de blocuri de locuinte cu P+9E.
Proiect tip IPCT nr. 1013-1168
- Cuprinde cladiri cu P+3E, P+4E avand structura din panouri mari prefabricate executate in toata tara inclusiv in Bucuresti, in perioada 1960-1970.
- Seria de cladiri cuprinde mai multe sectiuni, de regula sectiuni liniare de mijloc si de capat cu sau fara rosturi de dilatatie, folosind travei de pana la 4,80 m si deschideri 2x4,80 m. Apartamentele sunt de 2 ... 4 camere prevazute cu balcoane (seria 1013) sau cu logii (seria 1168). Sectiunile cuprind 2, 3 sau 4 apartamente la scara, pe nivel.
- Cladirile au subsol tehnic general cu inaltime redusa (cca. 1,50 m), acoperis terasa.
- Cladirile nu sunt prevazute cu lift.
- Cladirile sunt proiectate pentru zonele seismice de grad 6, 7, 8.
- Pentru analiza s-a ales sectiunea G avand urmatoarele caracteristici: are apartamente decomandate; baile sunt luminate; peretii exteriori sunt cu 3 straturi, cu termoizolatie din vata minerala sau polistiren expandat de 6 ... 8 cm, cu grosime totala de 22 cm iar cei interiori din b.a. de 14 cm grosime.
Proiect tip IPCT nr. 770
- Este proiectul tip cu cea mai mare raspandire in intreaga tara.
- Cuprinde cladiri cu P+4E avand structura din panouri mari prefabricate, executate in toate judetele tarii unde s-au construit si fabrici de prefabricate, in perioada 1978-1984, in diverse variante.
- Seria de cladiri cuprinde 2 tipuri de sectiuni cu sau fara rosturi de dilatatie, folosind travei de pana la 3,60 m si deschideri 2x5,40 m:
• liniare, fie denumite Pa, fara decrosuri, cu scara in 2 rampe, direct luminata (de mijloc, de rost, de capat), fie denumite Pb, cu rezaliduri, cu scara interioara intr-o rampa, (de mijloc, de capat);
• independente denumite Pc (de colt).
- Apartamentele sunt de 1, 2, 3 si 4 camere, prevazute cu cel putin un balcon. Sectiunile cuprind 2-4 apartamente la scara, pe nivel. Seria contine atat apartamente de confort 1 cat si de confort 2.
- Sectiunile mai folosite, in toata tara sunt:
• Pb2 continand 4 apartamente de 2 camere la scara si pe nivel;
• Pb4 continand 4 apartamente de 3 camere la scara si pe nivel.
- Cladirile au subsol tehnic general cu inaltime de cca. 1,80 m si acoperis terasa.
- Peretii interiori sunt din b.a., de 14 cm grosime.
- Peretii exteriori sunt din 3 straturi, cu grosimea totala de 27 ... 30 cm, avand termoizolatia fie din vata minerala G100 de 8,5 cm grosime, fie din placi BCA GBNT de 12 ... 15 cm grosime.
- Peretii despartitori sunt din panouri din b.a. de 7 cm grosime, ventilatiile sunt prefabricate; baile sunt cabine spatiale prefabricate si nu sunt direct luminate, cu exceptia celor de la capete.
- Cladirile nu sunt prevazute cu lift.
- Cladirile sunt proiectate pentru zonele seismice de grad 6, 7, 8.
- Pentru analiza s-a examinat mai in detaliu o cladire alcatuita dintr-o sectiune Pb2 cm si o sectiune Pb4 mc. Pentru acest tip de cladire care a fost construita si in Bucuresti, cartierul Baneasa, in MP 019-02 "Metodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei si a instalatiilor de incalzire si apa calda de consum la blocurile de locuinte cu structura din panouri mari" (Buletinul Constructiilor nr. 7/2004) a fost facut un studiu de caz, aplicandu-se reglementarile tehnice in vigoare privind expertiza termica si auditul energetic, propunandu-se solutii de modernizare inclusiv reabilitarea terasei. Avand acest punct de plecare, pentru studiul de caz analizat in prezentul ghid, s-a ales aceeasi cladire la care s-au examinat, din punct de vedere tehnico-economic, consecintele prevederii in locul terasei a unui pod neincalzit sau a unei mansarde.
Proiect tip IPCT nr. 944
- Este proiectul tip pentru zona seismica de grad 9 (Focsani, Panciu) dar s-a folosit si in zonele limitrofe de grad 8 si 8,5. Prefabricatele au fost executate la fabrica de la Doaga.
- Cuprinde cladiri cu P+3E, avand structura din panouri mari prefabricate executate in toate judetele tarii unde s-au construit si fabrici de prefabricate in perioada 1978-1984.
- Seria de cladiri cuprinde sectiuni cu travei de pana la 3,60 m si deschideri 2x5,40 m + 2x1,50 m (13,80 interax pe latimea cladirii).
- Apartamentele sunt de 2, 3 si 4 camere, in general decomandate, prevazute cu un balcon la camera de zi si logie la dormitor. Sectiunile cuprind 2 ... 4 apartamente la scara, pe nivel.
- Baile sunt ventilate.
- Scara este interioara, intr-o rampa.
- Cladirile nu sunt prevazute cu lift.
- Cladirile au subsol tehnic general cu inaltime de cca. 1,80 m, acoperis terasa.
- Peretii interiori sunt din b.a., de 14 cm grosime.
- Peretii exteriori sunt din 3 straturi, cu grosimea totala de 27 ... 30 cm, cu termoizolatia, fie din vata minerala G100 de 8,5 cm grosime, fie din placi BCA GBNT de 12 ... 15 cm grosime.
- Peretii despartitori sunt din panouri din b.a. de 7 cm grosime, ventilatiile sunt prefabricate.
- Pentru analiza, s-a examinat mai in detaliu o cladire alcatuita dintr-o sectiune Pd3 cc.
Proiect refolosibil IPB, cu P+9E
- Cuprinde 8 cladiri continand cca. 25 scari, cu P+9E construite in perioada 1960-1961.
- Cele mai multe cladiri sunt realizate din 4 sectiuni, fiecare cu 4 apartamente la scara, pe nivel.
- Seria de cladiri cuprinde sectiuni de capat, mijloc si rost.
- Apartamentele sunt de 1, 2, 3 camere, prevazute cu balcoane decalate de la etaj la etaj.
- Structura de rezistenta de tip celular, este cu pereti structurali de 15 cm grosime, cu stalpi in fatadele longitudinale, grinzi transversale si longitudinale rezemate pe bulbii peretilor structurali si pe stalpi.
- Peretii exteriori sunt din zidarie de caramida cu gauri verticale GVP, de 30 cm grosime.
- Baile sunt interioare, neventilate natural.
- Cladirile au subsol tehnic general cu inaltime redusa si acoperis terasa.
- Scara este cu 2 rampe.
- Cladirile sunt prevazute cu lift.
- La ultimul etaj sunt prevazute uscatorii, spalatorii, realizand si comunicarea intre casele de scara ale sectiunilor alaturate, deci posibilitate de acces la 2 lifturi prin coridorul de la ultimul etaj. Liftul nu deserveste etajul 9, la acesta fiind amplasata camera troliului.
- Pentru analiza s-a examinat mai in detaliu un tronson realizat din 2 sectiuni cm si mr.
2.2. Instalatii
2.2.1. Instalatii de incalzire centrala
Instalatia de incalzire centrala a blocurilor cu regim de inaltime P+4 - P+9 este realizata in sistem bitubular cu distributie inferioara si circulatie fortata.
Agentul termic utilizat este apa calda cu parametrii 95/75°C, preparat centralizat intr-o centrala termica de zona si este distribuit prin intermediul unor puncte termice si retele de transport. Regimul de functionare al centralei termice este considerat "fara intrerupere".
Racordarea instalatiei interioare la reteaua termica de alimentare se face pentru fiecare sectiune de bloc, in centrul hidraulic al retelei. Conductele de distributie sunt montate la plafonul subsolului iar alimentarea coloanelor se face prin doua ramuri echilibrate hidraulic si prevazute cu organe de separare si golire. Conductele montate in subsol au fost grunduite, izolate si protejate.
La extremitatile grupurilor retelei au fost prevazute stuturi cu robinete pentru controlul echilibrarii hidraulice.
Aerisirea instalatiei se face la ultimul nivel prin vase de aerisire montate vertical, cate unul pentru fiecare ramura de distributie. Conductele orizontale de aerisire sunt montate sub plafonul ultimului nivel. Robinetele de aerisire, cate unul pentru fiecare ramura, sunt montate in subsol, deasupra jgheabului de golire, jgheab racordat la instalatia de canalizare.
Coloanele verticale si legaturile la corpurile de incalzire sunt montate aparent. La blocurile cu P+8 nivele au fost prevazute lire de dilatare la cota etajului 4.
Pentru incalzirea incaperilor, s-au prevazut in toate camerele de locuit si in bucatarii, radiatoare din fonta STAS 7363-77. In casa scarii, intrari si uscatorii s-au prevazut convecto-radiatoare tip panou.
In cabinele de baie prefabricate s-au montat convecto-radiatoare tip panou CRP 777 S cu 7 elemente sau serpentine de incalzire. Coloanele de alimentare a corpului de incalzire din cabina sunt montate in ghena exterioara cabinei, astfel incat sa se simplifice racordarea tronsoanelor de coloana si a conductelor de aerisire.
Temperaturile interioare de calcul corespund STAS 1907/80 respectiv:
- camerele de locuit, bucatarii, bai, uscatorii ti = 18°C;
- casa scarii ti = 10°C;
- intrari ti = 10°C.
Prin adaptarea proiectului tip s-au utilizat diverse tipuri de corpuri de incalzire din fabricatia autohtona in functie de posibilitatile de aprovizionare, sau de repartitia primita, preferandu-se acelea cu pret mai mic si cu consum redus de metal.
2.2.2. Instalatii sanitare si de gaze naturale
Alimentarea cu apa calda de consum se face de la retelele exterioare ale ansamblului de locuinte.
Conductele principale de distributie de la intrarea in cladire pana la baza coloanelor sunt montate in subsolul cladirii, la bazele coloanelor montandu-se organe de inchidere si golire.
Instalatiile sanitare care sunt specifice blocurilor cu regim de inaltime P+4, se caracterizeaza prin urmatoarele:
- Alimentarea cu apa rece si calda s-a facut de la retelele exterioare din ansamblu. Conductele principale de distributie, de la intrarea in cladire pana la baza coloanelor, sunt montate in subsolul cladirii, la bazele coloanelor montandu-se organe de inchidere si golire.
- Consumatorii de apa calda sunt obiectele sanitare din grupurile sanitare si chiuveta din bucatarie. Grupurile sanitare sunt de tip cabina prefabricata.
- Instalatia de apa calda de consum nu are prevazute sisteme de contorizare locala (la nivel de bloc, scara).
- Instalatia de gaze naturale asigura alimentarea la presiune joasa a consumurilor menajere la bucatarii. Alimentarea de la reteaua exterioara s-a facut prin intermediul unui reductor de presiune si contor amplasate in firide la intrarea principala. Distributia conductelor pana la baza coloanelor amplasate in bucatarie s-a facut in casa scarii unde sunt amplasate si robinetele de inchidere pentru fiecare coloana.
2.3. Defectiuni constatate la instalatiile de incalzire si preparare apa calda de consum din blocurile de locuinte
Blocurile cu regim de inaltime P+4 ... P+9, construite conform proiectelor tip, sunt in marea majoritate ramase neschimbate de la darea in folosinta a cladirilor, deci au o vechime de 20-25 ani si in mod normal instalatiile aferente acestora sunt uzate fizic si moral.
Pe langa uzura avansata a instalatiilor de incalzire datorata vechimilor, de-a lungul anilor nu s-au efectuat lucrari de reparatii curente legiferate prin acte normative.
Mentionam ca prescriptiile tehnice din domeniu, elaborate pana in anul 2003, nu prevedeau in mod explicit pentru instalatiile de incalzire din locuinte durata maxima de varsta pentru elementele componente.
Conform "Ghidului de performanta pentru instalatii de incalzire si ventilare" se considera, in conditiile vietii moderne si ale progresului tehnic actual, ca durata de viata pentru o instalatie de incalzire nu trebuie sa depaseasca 15-20 ani.
Blocurile cu regim de inaltime P+4 ... P+9 sunt racordate la o sursa de caldura exterioara (termoficare sau CT de cvartal).
S-a constatat ca din punct de vedere al confortului s-a asigurat un nivel al temperaturilor interioare inferior celor prevazute in SR 1907/2-97, existand diferente care pot ajunge pana la 3-6°C.
Reducerea temperaturii interioare, sub cele prevazute de SR 1907/2-97, se datoreaza urmatoarelor cauze, dupa cum urmeaza:
- functionarea defectuoasa a corpurilor de incalzire;
- lipsa de corespondenta dintre temperatura de ducere a agentului termic si temperatura exterioara; temperatura de ducere mai mica decat cea necesara;
- regimul de livrare al caldurii;
- adaptarea proiectului la conditiile locale;
- calitatea executiei.
Disfunctiile instalatiilor de incalzire si preparare acc. aparute la blocurile cu regim de inaltime P+4 ... P+9 sunt:
- disfunctii specifice de proiectare a blocurilor cu regim de inaltime P+4 ... P+9;
- disfunctii generale de exploatare care sunt comune tuturor instalatiilor din blocurile de locuit.
Disfunctiile specifice de proiectare existente la blocurile cu regim de inaltime P+4 ... P+9, construite din anii 1980 pana in prezent, sunt:
• Datorita utilizarii cabinelor de baie prefabricate nu exista nici sifon de pardoseala si nici sifon de plinta, ceea ce duce la inundarea holului in cazul unor defectiuni accidentale.
• Ghena de pozitionare a tevilor care alimenteaza baia este dispusa pe hol, pe peretele comun cu baia, dar are o dimensiune foarte mica si nu se poate umbla in cazul necesitatii efectuarii unor reparatii.
• La unele blocuri, au fost inlocuite convecto-radiatoarele tip panou din bai cu 2 tevi Φ 2nn care fac trecerea de la un nivel la altul, ocolind cabina de baie prin hol. Ocolirile se fac la plafon si pardoseala, dand un aspect neplacut in hol.
• Ghenele de gunoi nu prezinta aerisire.
• Usile de la intrare au deasupra ferestre care sa asigure o iluminare naturala indirecta a casei scarilor, dar care maresc pierderile de caldura.
Disfunctiile generale de exploatare care au dus la functionarea cu randamente scazute a instalatiilor de incalzire si preparare apa calda de consum sunt:
2.3.1. Defectiuni la reteaua de conducte interioare
Reteaua de conducte interioare de incalzire prezinta defectiuni cauzate de greseli de montaj precum si de defecte de fabricatie ale materialelor (tevi, fitinguri, etc.) si anume:
- Scurgeri de apa din conducte datorate urmatoarelor cauze:
• executarea defectuoasa a imbinarilor cu filet, cu flanse sau cu sudura;
• aparitia si accentuarea fenomenului de coroziune;
• inghetarea apei in conductele din subsoluri la intreruperea incalzirii pe timp de iarna.
- Neetanseitatea imbinarilor cu filet datorate unei executii necorespunzatoare a imbinarilor, fie folosirii unor fitinguri defecte (cu fisuri), fie datorita taierii adanci a filetului.
- Blocarea circulatiei apei datorita formarii sacilor de aer.
- Infundarea conductelor cauzata de neglijente de montaj (imbinari necorespunzatoare, montarea unor conducte deja infundate partial sau total), fie ca urmare a acumularii pietrei sau impuritatilor in unele puncte ale conductei sau in armaturile de inchidere si reglaj.
- Deteriorarea izolatiei termice a conductelor care duce la majorari inutile de consumuri de caldura.
Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolatiei termice sunt:
- lovituri mecanice aparute cu ocazia unor reparatii de pereti sau la conducte apropiate;
- fixarea insuficient de rigida a conductei a determinat vibrarea si deplasarea acesteia datorita variatiei de temperatura determinand craparea izolatiei termice;
- umezirea izolatiei termice datorita scurgerilor din conducta izolata, din conductele vechi sau din infiltratii.
2.3.2. Defectiuni la corpurile de incalzire
S-au constatat urmatoarele defectiuni la corpurile de incalzire si anume:
• Radiatoare de fonta
Defectiunile intalnite frecvent la radiatoarele de fonta sunt: neetanseitatea si blocarea circulatiei agentului termic in corpurile de incalzire.
- Scurgerile de apa de la radiatoare se datoreaza:
n strangerii necorespunzatoare a niplurilor dintre elementele de radiator; lipsa garniturilor de etansare sau degradarea acestora ca urmare a unei functionari indelungate a radiatorului la diferente mari de temperatura;
n fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, coroziune avansata;
n scurgeri pe langa axul robinetului cu dublu reglaj avand drept cauza degradarea presgarniturii din azbest datorita manevrelor repetate. Acesta este un defect foarte des intalnit atat datorita strangerii insuficiente a piulitei de strangere a presgarniturii sau degradarii acesteia, cat si sistemului defectuos de etansare care nu permite manevre repetate;
- Blocarea circulatiei agentului termic in radiator care se poate produce datorita urmatoarelor cauze:
n imbinarea defectuoasa a legaturii de la radiator la coloana (patrunderea capatului de legatura prea mult in coloana) ceea ce conduce la marirea pierderilor de sarcina si faciliteaza acumularea unor depuneri de piatra;
n dimensiunea prea mica (3/8nn Φ) a tevii de racordare a radiatorului; aceasta se face datorita depunerilor progresive de piatra sau de alte impuritati care obtureaza teava de legatura, blocand si ingreunand circulatia apei din radiator;
n infundarea robinetului de dublu reglaj, ca urmare a acumularii unor impuritati in robinet sau depuneri de piatra;
n existenta aerului la partea superioara a radiatorului, ca urmare a montarii defectuoase (cu contrapanta);
n depunerea impuritatilor (mal) la partea inferioara a radiatoarelor.
• Convecto-radiatoare sau serpentine din teava
Defectele la convecto-radiatoare sau serpentine din teava de otel sunt similare cu cele ale radiatoarelor din fonta si anume scurgeri de agent termic, blocarea circulatiei agentului termic in corpul de incalzire.
La serpentinele din teava de otel se mai pot adauga unele defectiuni care apar la imbinarile prin sudura (cordoane de sudura insuficient de compacte).
• Reglarea furnizarii caldurii
Instalatiile de incalzire din cladirile cu regim de inaltime P+4 nu dispun de mijloace de reglare a regimului termic.
Blocurile de locuit sunt racordate de regula la termoficare, astfel incat posibilitatea locatarului de a comanda regimul de incalzire al incaperii locuite din interiorul acestuia este extrem de redusa. Practic ea se rezuma la actionarea asupra robinetului de inchidere cu dublu reglaj al radiatorului, care in cazul in care nu este blocat, poate realiza o reducere a debitului de caldura cedat in incaperi.
Nu exista posibilitatea de a comanda pornirea incalzirii sau cresterea debitului de caldura, intrucat sursa termica (punct termic sau centrala termica de termoficare sau de cvartal) care nu este in exploatarea locatarilor, livreaza cadura in acelasi regim pentru toti consumatorii, in general cu debite diferite de necesitatile de incalzire.
Reglajul calitativ al livrarii caldurii care se practica la sursa este necorespunzator, intrucat temperaturile agentului termic sunt mai reduse decat cele reclamate de temperatura exterioara a aerului.
2.3.3. Defectiuni de exploatare a instalatiilor de incalzire si a.c.c.
O categorie importanta de defecte o constituie defectele de exploatare ale intregii instalatii care depinde de configuratia instalatiei, de modul in care a fost proiectata si executata, precum si modul de functionare.
Defectele de functionare a instalatiilor interioare de incalzire constatate de-a lungul anilor, prin exploatarea acestora sunt urmatoarele:
• Ecart prea mic intre temperatura apei din conducta de tur si retur si deci debit de caldura insuficient, cedat in incaperi, avand urmatoarele cauze:
- debitul masic foarte mare;
- scurtcircuitarea unor consumatori si circulatii;
- existenta unor zone din instalatiile care nu se incalzesc (coloane infundate sau incorect echilibrate, legaturi necorespunzatoare la corpurile de incalzire, la robinetele de inchidere);
- sistem de reglaj ineficient, neexistand corelare intre parametrii agentului termic si sarcina de incalzire (temperatura exterioara).
• Functionarea necorespunzatoare a corpurilor de incalzire de la etajele superioare.
- Cauzele care determina functionarea precara a corpurilor de incalzire de la ultimul etaj sunt:
- lipsa apei din instalatie (in partea superioara a instalatiei);
- pozitia incorecta a vasului de aerisire;
- formarea sacilor de aer la partea superioara a coloanelor (numai la distributia superioara);
- dimensionarea defectuoasa a conductelor sau/si echilibrarea hidraulica corecta a circuitelor;
- pozitia incorecta a pompei de circulatie in schema instalatiei.
• Functionarea neuniforma a corpurilor de incalzire, situate pe aceeasi coloana. Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzatoare a coloanei (fara a se lua in considerare efectul perturbator al gravitatiei), fie de o legare defectuoasa a corpurilor de incalzire de pe coloana si se manifesta astfel:
- la functionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic, se incalzesc mai mult corpurile de la etajele superioare, iar cele de la etajele inferioare mai putin;
- la functionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers: se incalzesc mai putin corpurile de incalzire de la nivelurile superioare si mai mult cele de la nivelurile inferioare.
• Incalzirea incompleta a unor coloane. Acest defect poate aparea datorita:
- unei racordari defectuoase a coloanei la conducta de distributie (capatul coloanei intra prea mult in conducta de distributie);
- infundarii coloanei cu impuritati transportate de apa;
- dimensionarii si echilibrarii incorecte.
• Functionarea intermitenta a unor corpuri de incalzire. Unele corpuri de incalzire functioneaza normal sau uneori isi intrerup functionarea datorita acumularii unor dopuri de aer in acestea sau pe conductele de legatura prin montarea defectuoasa si lipsa dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.
• Defectiuni ale conductelor amplasate in subsol.
Pentru a se asigura o exploatare normala este necesar sa se ia masuri pentru indeplinirea conditiilor de iluminat, ventilare si protectie fonica precum si asigurarea de conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru personalul de exploatare.
Traseele conductelor de distributie din subsol trec in unele cazuri prin incaperi in care accesul personalului nu este liber, existand astfel dificultati de interventie in caz de avarie pe unele ramuri sau coloane.
Blocurile de locuinte construite dupa 1970 s-au prevazut cu subsol tehnic in care sunt montate conductele de distributie ale instalatiei de incalzire, precum si conductele de apa si canalizare.
O solutie necorespunzatoare care a fost practicata este cea in care retelele de distributie de distanta traverseaza subsolurile blocurilor pentru alimentarea atat a blocurilor respective cat si a celor invecinate.
De asemenea subsolurile de acest tip au fost inundate datorita unor defecte aparute la conducte si armaturi.
Intr-o etapa ulterioara de proiectare s-au realizat distributii independente pentru fiecare bloc si racordare prin racord unic.
In subsolurile blocurilor construite dupa 1977 se constata urmatoarele deficiente:
- conductele de incalzire care vin de la punctul termic sau centrala termica de zona nu sunt prevazute la intrarea in subsol cu aparatura de masura si control: termometre, manometre, debitmetre, contoare de energie termica;
- nu exista posibilitatea reglarii debitelor pe ramurile care pleaca de la distribuitorul din subsol (in eventualitatea ca s-a prevazut un astfel de punct de distributie);
- termoizolarea conductelor, realizata din vata minerala protejata cu carton asfaltat, este in majoritatea situatiilor deteriorata;
- robinetele de inchidere de la baza coloanelor nu exista sau nu se pot utiliza datorita montajului defectuos al acestora (apropiate de elementele de constructie) precum si datorata blocarii lor.
• Defecte aparute datorita nerespectarii proiectului de executie. Sunt defecte aparute prin nerespectarea solutiilor de repartizare a corpurilor de incalzire in functie de necesarul de caldura din fiecare camera sau sunt defecte de montare si racordare a corpurilor de incalzire care duc la functionarea haotica a instalatiei de incalzire.


3. AMENAJAREA DE PODURI NEINCALZITE/NELOCUITE IN LOCUL TERASELOR EXISTENTE, LA CLADIRILE DE LOCUINTE CU REGIM DE INALTIME PANA LA P+9E, REALIZATE DUPA PROIECTE TIP
3.1. Probleme generale
Realizarea unor sarpante cu poduri neincalzite peste ultimul planseu al cladirilor existente, ca alternativa a reabilitarii teraselor existente, aduce, fara nici un fel de probleme speciale, cu investitii relativ scazute, o imbunatatire a nivelului de protectie termica a cladirilor existente, prin reducerea pierderilor de caldura prin planseul de peste ultimul nivel.
Aceasta solutie consta in realizarea peste ultimul planseu al cladirii existente prevazut cu terasa, a unui pod neincalzit si nelocuit.
Solutia poate fi aplicata atat la cladirile care nu se reabiliteaza termic, cat si la cladiri la care se face o reabilitare generala din punct de vedere termic, inclusiv protectia suplimentara a peretilor exteriori.
In situatia in care podul se prevede la cladiri care nu se reabiliteaza termic, inlocuirea teraselor existente cu poduri se justifica in unele situatii pentru imbunatatirea substantiala a comportarii teraselor in exploatare, atat din punct de vedere hidrofug cat si al izolatiei termice. In aceasta situatie, realizarea podului este o alternativa la reparatia capitala a terasei existente.
In situatia in care solutia cu pod se aplica la cladiri care se reabiliteaza termic, realizarea podului este o alternativa la reabilitarea termica a terasei.
Solutia cu pod neincalzit se poate aplica cu destula usurinta la toate cladirile existente, fiind limitata doar de considerente economice si de aspect exterior.
Alegerea pantelor acoperisului si a tipului de invelitoare urmeaza a se face, in principal, in functie de conditiile specifice locale.
Din punct de vedere structural si economic, nu se considera indicate solutiile cu acoperisul in 2 pante cu timpane si frontoane, fiind indicate deci cele cu cornisa (streasina) la acelasi nivel, deci acoperisuri cu 4 sau mai multe ape.
In ceea ce priveste straturile existente ale terasei, acestea se pot sau nu indeparta, in functie de conditiile specifice locale. Trebuie avut in vedere ca demolarea tuturor straturilor existente, inclusiv a betonului de panta, este o operatiune relativ costisitoare atat pentru operatiunea de demolare propriu-zisa cat si in special in ceea ce priveste transportul materialului rezultat. Ca urmare, indepartarea straturilor de sub hidrizolatie poate fi adoptata in conditii in care se urmareste reducerea greutatii ultimului planseu (de exemplu pe considerente de rezistenta antiseismica a intregii cladiri) sau in conditiile in care se urmareste o inaltime libera mai mare in pod. In toate cazurile, insa, stratul de protectie din pietris a hidroizolatiei se recomanda a fi indepartat. La alegerea solutiei (cu sau fara indepartarea straturilor) trebuie avut in vedere si aportul pe care il are, la rezistenta termica a ultimului planseu, stratul termoizolant existent.
In cazul adoptarii optiunii pentru realizarea unui pod nelocuit in locul terasei existente, nereabilitate termic sau reabilitate termic, planseul peste ultimul nivel se va termoizola la nivelul actualelor cerinte (Rn n= 3 m2K/W), de regula cu un strat de polistiren expandat cu grosimea de 12 ... 16 cm.
In functie de conditiile concrete, ventilatiile de la nivelul terasei pot fi pastrate si prelungite sau indepartate si inlocuite.
Sarpanta se realizeaza, de regula, din lemn, pe scaune. Popii vor fi rezemati de preferinta pe peretii structurali sau pe eventualele grinzi ale planseului si vor fi temeinic ancorati in aceste elemente.
De regula, ancorarea talpilor de sub popi se va face direct in planseul de b.a. de peste ultimul nivel.
Pe conturul cladirii, acoperisul se poate realiza fie cu pastrarea aticului sau a cornisei existente, fie cu indepartarea acestora si realizarea unei stresini din lemn.
Scurgerea apelor pluviale se face de regula cu jgheaburi si burlane exterioare. La amplasarea burlanelor trebuie avute in vedere, pe langa respectarea conditiilor de suprafete de invelitoare aferente, si conditiile de aspect exterior a cladirii.
In conditiile utilizarii unor invelitori care admit pante reduse (ex: tabla zincata) pot fi realizate si acoperisuri cu scurgere interioara, folosind coloanele existente de scurgere de pe terasa. Aceasta solutie are, in principal, avantajul ca nu se creeaza sensibilitati la inghet si de asemenea avantaj din punct de vedere estetic al aspectului cladirii. Solutia are insa dezavantaje structurale, avand in vedere ca este necesar un atic de inaltime relativ mare care trebuie temeinic ancorat in structura cladirii. Alt dezavantaj consta in inaltimea libera redusa a acestui tip de pod.
La adoptarea solutiei pentru tipul de invelitoare, trebuie avut in vedere si criteriul greutatii proprii, urmarind ca greutatea totala a noului tip de acoperis sa nu fie mai mare decat greutatea terasei existente.
Un aspect important, de care trebuie tinut seama la proiectarea si executia podului, este modul de aprovizionare si organizare a santierului, astfel incat sa nu se impiedice buna exploatare a cladirii, in timpul executiei, asigurand totodata si o protectie provizorie contra patrunderii apelor pluviale in timpul executiei.
3.2. Amenajarea podurilor neincalzite/nelocuite la cladirea analizata in studiul de caz
Studiul de caz poate constitui un exemplu de modul in care s-a realizat podul la o cladire alcatuita din 2 sectiuni Pb2 + Pb4 din seria proiectului tip IPCT nr. 770 - cladiri din panouri mari (pl. 1, 2, 3, 4 din anexa - studiu de caz).
La adoptarea solutiei s-au avut in vedere in vedere urmatoarele considerente:
- Avand in vedere costul ridicat al demolarii si indepartarii straturilor de terasa existente, s-a adoptat solutia ca din straturile existente sa se indeparteze doar stratul de pietris de peste hidroizolatie, creandu-se o suprafata convenabila pentru stratul suport termoizolant. Se pastreaza piesele prefabricate din beton armat existente de ventilatie de pe terasa si piesele pentru chepenguri.
- Pentru a realiza o rezemare si o ancorare corespunzatoare a cosoroabei de pe conturul acoperisului se prevede indepartarea tuturor straturilor aferente terasei pe o latime de 61 cm, pe tot conturul terasei.
- Se pastreaza cornisa din beton armat existenta pentru a elimina lucrarile si costurile aferente unei eventuale variante cu streasina din lemn.
- Acoperisul a fost conceput ca acoperis cu 4 ape, cu inclinare de cca. 30°, cu invelitoare din tigle cu jgheaburi ceramice sau din ciment (sau altele similare, eventual mai usoare) (pl. 31, 32, 33, 34 din anexa - studiu de caz).
- Cota jgheabului este constanta pe tot perimetrul cladirii.
- Podul neincalzit se realizeaza si pe suprafata balcoanelor adiacente rezalidurilor, avand in vedere ca la nivelul planseului peste etajul 4 exista placile de beton care acopera balcoanele de la ultimul nivel. (pl. 31 din anexa - studiu de caz).
- Indepartarea apelor pluviale se realizeaza printr-un numar de 12 burlane din tabla zincata care deverseaza apele la nivelul trotuarului. Pozitia burlanelor este aleasa astfel incat sa nu creeze dezagremente in ceea ce priveste fatadele.
- Planseul de peste etajul 4 este termoizolat suplimentar cu un strat de polistiren expandat ignifugat clasa P3 conform C107/0-02 avand densitatea ro = 16 ... 20 kg/m3 si conductivitatea termica lambda = 0,040 W/(mK), de 12 cm grosime. Pe conturul cladirii se prevad fasii termoizolante din acelasi material in grosime de 12 cm, in scopul atenuarii efectelor puntii termice din zona cornisei. Stratul de polistiren este protejat pe suprafetele aferente cu o folie permeabila la vaporii de apa.
- Elementul de beton armat de pe conturul acoperisului este legat de planseul existent prin bare de otel beton OB37 Φ 16 mm la distante de 120 cm ancorate in gauri rotopercutate Φ 30 mm cu h = 20 - 25 cm umplute cu mortar adeziv. La partea superioara barele sunt filetate pentru ancorarea cu saibe si piulite a cosoroabei (pl. 32, 33, 34 din anexa - studiu de caz).
- Sarpanta este de tipul din lemn pe scaune, avand popi, pane, clesti, contrafise si capriori din lemn. Popii sunt rezemati in principal pe peretii structurali ai cladirii existente prin intermediul unor talpi ancorate cu bolturi cu expandare in structura cladirii existente. Invelitoarea din tigle reazema pe sipci dispuse paralel cu streasina, fara astereala.
- Planseul peste etajul 4, alcatuit cum s-a amintit mai sus, realizeaza o rezistenta termica unidirectionala R = 4,12 m2 K/W si o rezistenta termica corectata Rn = 2,88 m2 K/W in conditiile unui coeficient de reducere r = 0,70 (in situatia cladirii reabilitate termic).
- In fiecare casa de scara se prevede un chepeng termoizolat, de acces in pod, in pozitia si cu dimensiunile golului existent din varianta cu terasa. Se prevede, de asemenea, un tub din tabla zincata, consolidat cu profile metalice, avand dimensiuni interioare 1,0x1,0 m care depaseste la partea superioara cu 50 cm nivelul coamei si care este prevazut la partea inferioara cu un capac termoizolat prevazut cu dispozitive din materiale fuzibile care sa permita evacuarea fumului in caz de incendiu conform prevederilor din normativul NP 064-02 pct. 3.3.5.
- Ventilatiile interioare ale cladirii (de la bai, bucatarii si camari) sunt prelungite in pod cu tuburi din tabla zincata consolidata cu profile metalice fixate la partea superioara, de capriorii si panelele sarpantei prin intermediul unor jgheaburi metalice.
- Ventilarea podului neincalzit se realizeaza prin orificiile de patrundere a aerului, prevazute la nivelul paziei din spatele jgheaburilor si prin fante de evacuare a aerului, prevazute sub piesele de coama. Orificiile de patrundere a aerului sunt prevazute cu plase din sarma zincata pentru a impiedica patrunderea in spatiul podului a pasarilor mici si insectelor.
Din examinarea tabelelor sintetice din punct de vedere termotehnic (tabelele 7, 8 si 9 de la pct. 4.3.4) se observa urmatoarele:
- In cazul in care cladirea nu se reabiliteaza termic decat prin crearea podului neincalzit, coeficientul global de izolare termica al cladirii G scade cu 5,2% fata de situatia actuala iar necesarul anual de caldura pentru incalzire Q scade cu 6,3%.
- In cazul in care cladirea se reabiliteaza termic, atat coeficientul global de izolare termica G cat si necesarul anual de caldura pentru incalzire Q sunt practic egale cu cele corespunzatoare situatiei cu terasa reabilitata.
- In conditiile in care cladirea in ansamblul ei nu este reabilitata termic, temperatura superficiala minima la coltul superior al incaperilor ramane la o valoare redusa (8,6°C) practic egala cu temperatura realizata in situatia actuala cu terasa.
In anexa G1 se compara greutatea acoperisului in varianta cu pod neincalzit (sarpanta, invelitoarea, straturile mentinute ale terasei existente, termoizolatia adaugata) cu greutatea terasei reabilitate, rezultand o greutate in minus la varianta cu pod de cca. 10 kg/m2; diferenta este practic neglijabila.


ANEXA Nr. G1


COMPARATIE INTRE GREUTATEA SOLUTIEI CU POD NEINCALZIT SI A TERASEI


Fata de solutia cu terasa in varianta reabilitata:
Se scade:
- pietris 26,123 x 1,8 = 47,022
- mortar 2,843 x 1,8 = 5,118
- beton 0,315 x 2,5 = 0,788
- zgura 22,345 x 0,9 = 20,112
──────
73,040 tone
Se adauga:
- beton armat 7,730 x 2,5 = 19,327
- polistiren expandat 79,739 x 0,02 = 1,595
- sarpanta din lemn 653,08 x 0,07 x 0,55 = 25,144
- invelitoare din tigle 754,14 x 0,045 = 33,934
- tabla zincata (165 + 255) x 5 kg/m2 = 2,100
──────
82,100 kg

Rezulta in plus 82,100 - 73,040 = 9,06 tone
Se scade greutatea polistirenului
aferente variantei cu terasa reabilitata
- 673,12 x 0,12 x 0,030 = 2,42 tone

Se scade
pietris in grosime de 1 cm
(se prevede 5 cm in loc de 4 cm)
- 673,12 x 0,01 x 1,8 = 12,12 tone
- 14,54 tone
Rezulta o greutate in minus la varianta cu pod neincalzit:
- 14,54 - 9,06 = 5,48 tone
Aria construita (exclusiv balcoane) = 580 m2

5.480
Revine ───── = aprox. 10 Kg/m2 - Neglijabil
580





4. AMENAJAREA LOCUINTELOR MANSARDATE IN LOCUL TERASELOR EXISTENTE, CU ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE PREVAZUTE IN LEGEA CALITATII NR. 10/1995
4.1. Probleme generale
La realizarea unor locuinte mansardate trebuie sa fie avute in vedere prevederile din Normativul NP 064-02, atat in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de functionalitate, cat si a cerintelor de calitate prevazute in Legea calitatii nr. 10/1995.
De asemenea, vor fi avute in vedere prevederile din Normativul privind proiectarea cladirilor de locuinte NP 057-02 precum si a tuturor celorlalte acte normative conexe in vigoare.
Se mentioneaza ca, in conformitate cu pct. 1.2.2 din NP 057-02, la lucrarile de modernizare si reamenajare a cladirilor existente, in cazul in care, din motive justificate, nu pot fi indeplinite unele prevederi ale Normativului, trebuie sa se asigure, prin proiect, masuri compensatorii.
In conformitate cu prevederile din NP 064, locuintele realizate peste ultimul planseu al cladirilor existente sunt mansarde realizate prin supraetajare.
Principalele avantaje a realizarii in acest mod a locuintelor sunt:
- obtinerea unor apartamente mai ieftine (cu un cost mai redus) datorat absentei fundatiilor, a subsolului sau respectiv a umpluturii peste CTS precum si a placii pe sol etc.
- posibilitatea realizarii de apartamente in zone cautate sau mai apropiate de zona centrala a oraselor, in absenta unor terenuri libere in aceste zone.
- posibilitatea pe care o capata locatarii de la un singur nivel care doresc sa mareasca suprafata si marimea apartamentului prin realizarea unor apartamente duplex.
Printre dezavantajele acestor locuinte sunt urmatoarele:
- accesul pe verticala la apartamente in conditiile in care cladirea nu este prevazuta cu lift si in conditiile in care prevederea unui lift nou este dificila si uneori imposibila din punct de vedere constructiv si prohibitiva din punct de vedere economic.
- dificultatile de finantare a investitiei in conditiile in care cladirile sunt proprietate particulara a diversilor proprietari de apartamente.
- dificultati in ceea ce priveste realizarea asocierii proprietarilor existenti si a obtinerii unui consens pentru realizarea supraetajarii.
- inrautatirea conditiilor de exploatare a apartamentelor existente in perioada de executie a mansardelor.
- obtinerea, in unele cazuri, a unor apartamente cu grad de rezistenta la foc mai mic decat al cladirii existente (in limite admisibile totusi).
- obtinerea unor apartamente care au, in general, o protectie mai mica impotriva zgomotului decat apartamentele din cladirea existenta.
Avand in vedere cele aratate mai sus, apartamentele realizate prin supraetajare pot fi indicate in urmatoarele situatii:
- apartamente oferite spre vanzare, in special pentru familii tinere,
- locuinte sociale,
- locuinte duplex realizate ca o extindere a apartamentelor de la ultimul nivel.
Amenajarea mansardelor locuite, in locul teraselor existente, are avantaje multiple in ceea ce priveste marirea gradului de confort termic al cladirii si in realizarea unor economii de energie, dar aduce si avantaje economice, practic mansarda putand fi considerata ca o cladire noua, fara fundatii proprii care creaza spatii noi ce pot fi valorificate de proprietarii cladirii existente atat prin inchiriere, cat si prin vanzare, obtinandu-se o serie de avantaje printre care se mentioneaza urmatoarele:
- economisirea sumelor care trebuie sa fie cheltuite periodic pentru repararea straturilor hidroizolante ale teraselor existente;
- micsorarea cheltuielilor pentru incalzire, ca urmare a reducerii necesarului de caldura aferent cladirii existente;
- micsorarea cotei parte din cheltuielile de intretinere care revin fiecarui apartament din cladirea existenta, ca urmare a cresterii numarului total de locuinte la o scara.
In cazul cladirilor cu pod existent, care in cele mai frecvente cazuri, sunt insuficient izolate termic, crearea de poduri mansardate ar duce la marirea gradului de confort termic al cladirii.
4.2. Principii de rezolvare functional-constructiva a mansardelor
Se detaliaza, mai jos, principiile prezentate in NP 064-02, care urmaresc asigurarea conditiilor de functionalitate, in corelare cu prevederile din NP 057-02:
- Referitor la tipul de apartament, in conformitate cu prevederile de la pct. 2.2.1 din NP 064-02, se pot realiza atat apartamente independente cat si extinderi ale ultimului nivel; avand in vedere latimea mica a cladirilor si pantele relativ mici ale acoperisului (din considerente structurale si economice, urmarind limitarea inaltimii acoperisului), apartamentele independente vor fi, de regula, dezvoltate pe un nivel. Tot pe un singur nivel se realizeaza si extinderea apartamentelor de la ultimul nivel, obtinand apartamente de tip duplex. La toate proiectele analizate, precizate in capitolul 2, s-a ilustrat varianta cu apartamente independente. Varianta cu extinderi de apartamente s-a ilustrat la proiectul tip nr. 770 si la proiectul refolosibil IPB cu P+9E.
- Conform 2.2.2.a din NP 064-02, se cere asigurarea unei inaltimi utile, in zona cu inaltime maxima a incaperilor, de min. 2,55 m. Pentru a obtine un volum util comparabil cu volumul apartamentelor de la etaje (ca volum de aer), se considera indicat ca inaltimea utila sa fie mai mare decat h = 2,55 m, aceasta fiind inaltimea medie ponderata. Pe acest considerent, la ilustrarile prezentate, s-a avut in vedere inaltimea utila (in zonele cu tavanul orizontal) de 2,75 m.
- Conform 2.2.2.c, suprafata utila a mansardei se limiteaza pe conturul mansardei la zonele cu inaltimea minima de 1,00 ... 1,50 m, in functie de panta acoperisului. In cazul cladirilor analizate, urmarind ca din considerente structurale si economice, inaltimea acoperisului sa nu fie prea mare, iar pe de alta parte urmarind ca "zona activa" (h n= 1,90 m) sa nu fie prea mica, s-a considerat indicat ca panta acoperisului sa fie de 25 ... 35°. In aceste conditii inaltimea minima de pe conturul mansardei trebuie sa fie h(min) = 1,20 m. Pentru a fructifica in cat mai mare masura suprafata construita a cladirilor existente, se considera indicat ca aceasta inaltime sa fie realizata pe conturul peretilor exteriori ai cladirii existente (fig. A4 dreapta din NP 064-02) si nu prin prevederea unui perete despartitor intre suprafata utila si podul neincalzit adiacent (fig. A5 dreapta din NP 064-02) si nici prin realizarea pe conturul cladirii a unui spatiu de depozitare incalzit (fig. A5 stanga din NP 064-02).
- Avand in vedere prevederile de la pct. 2.3.1 si fig. A7 ... A10 din NP 064-02 referitoare la posibilitatile de mobilare care limiteaza, in cele mai multe cazuri, la o latime b = 70 cm zona de mobilare (cuprinsa intre h(min) si h = 1,90 m - inaltimea libera de circulatie), rezulta urmatoarele posibilitati:
alfa = 25° b = 0,70 m h(min) = 1,60 m
alfa = 30° b = 0,70 m h(min) = 1,50 m
alfa = 35° b = 0,70 m h(min) = 1,40 m





Ca urmare, unele din proiectele analizate sunt rezolvate cu unghiul alfa = 30° si h(min) = 1,50 m (ex: pr. tip 944).
- La cladirile cu decrosuri, urmarind realizarea unor acoperisuri cu o singura panta, incaperile din decrosuri vor avea inaltimea h(min) mai mica decat h(min) din celelalte incaperi. Un exemplu il constituie pr. 770 cu decrosuri b = 1,50 m, la care s-a adoptat un acoperis cu urmatoarele caracteristici:
alfa = 25°
h(min) = 1,20 m (in zona cu decrosuri)
h(min) = 1,90 m (in zona fara decrosuri)
- Inaltimea minima h(min) = 1,90 m are urmatoarele avantaje:
• permite orice mobilare, zona de mobilare realizandu-se in cadrul zonei active (fig. A9, A10 din NP 064 02)
• permite amplasarea ferestrelor si a usilor de balcon in peretele exterior (fig. A14 din NP 064 02)
Adoptarea acestei solutii este indicata, in special, la proiectele la care balcoanele de la ultimul etaj sunt acoperite cu placi care pot deveni suport al unor balcoane care se realizeaza la apartamentele de la mansarda (ex: proiectul refolosibil IPB cu P+9E, proiectul tip IPCT nr. 770).
- Inaltimea minima h(min) = 1,90 m permite realizarea tamplariei exterioare in pereti astfel:
• usi de balcon cu inaltimea de 1,70 m, in conditiile in care balcoanele nu sunt acoperite fig. A14 a)
• ferestre cu h = 0,90 m, cu un parapet cu hp = 0,80 m, in conditiile cand ferestrele sunt adiacente unor balcoane (ex.: proiectul refolosibil P+9E) sau in toate celelalte cazuri, cu respectarea inaltimilor parapetelor din STAS 6131.
- Din cele 3 variante prezentate la pct. 2.2.3 si fig. A2 din NP 064-02, la cladirile analizate se recomanda varianta b - acoperis cu doi versanti cu pante drepte, din considerente functionale, constructive si economice. In ceea ce priveste modul de rezolvare a acoperisului la capetele cladirii, in scopul obtinerii unei zone active cat mai extinse si de asemenea pentru ca sistemul constructiv sa fie cat mai simplu, se recomanda rezolvarea acoperisului in 2 pante, cu frontoane la capete.
- In conformitate cu prevederile cap. 2.5 din NP 064-02, relatia mansardelor cu exteriorul, respectiv asigurarea unei iluminari si ventilari eficiente, precum si a unui confort vizual corespunzator, se face la cladirile examinate astfel:
• ferestre in timpane (frontoane);
• ferestre si usi-ferestre in peretii exteriori longitudinali, in conditiile unor inaltimi sub buiandrugi de 1,70 m;
• ferestre de mansarda, de regula de 90 cm latime, amplasate intre capriorii amplasati la distante interax de 120 cm.
Se recomanda ca tamplaria exterioara sa se realizeze cu tocuri si cercevele din PVC, cu trei camere, cu garnituri de etansare si cu geamuri termoizolante triple, cu spatiul umplut cu argon si cu o suprafata tratata (e-low), prevazuta cu clapele autoreglabile. Pentru a ameliora dezavantajele "ferestrelor de mansarda" mentionate la pct. 2.5.1.2 din NP 064-02 pot fi luate urmatoarele masuri:
• prevederea unor ferestre verticale, de dimensiuni reduse, in peretii exteriori cu inaltime redusa;
• prevederea unor dispozitive parasolare sau a unor stroruri rulante exterioare;
• prevederea unor dispozitive electrice de dezghetare;
• asigurarea unei circulatii mai eficiente a aerului, prin conformarea conturului "ferestrelor de mansarda" conform fig. A12 a din NP 064-02.
In ceea ce priveste alcatuirea locuintelor de la mansarda, ca numar de camere si ca arii (locuibile si utile), se mentioneaza urmatoarele:
• in functie de tema (comanda) elaborata de beneficiar (investitor) si deci evident de destinatia locuintelor realizate la mansarda, se pot realiza:
n apartamente independente cu arii relativ mici, comparabile cu cele ale apartamentelor de la cladirea existenta, cu o distributie a incaperilor identica sau apropiata de cea a apartamentelor de la cladirea existenta;
n apartamente independente cu arii mai mari decat cele de la cladirea existenta, cu acelasi numar de apartamente pe nivel dar reducand numarul de camere pe apartament;
n apartamente independente avand atat ariile cat si numarul de camere mai mari decat cele ale apartamentelor existente de la etajele curente dar reducand numarul de apartamente pe nivel;
n extinderi ale apartamentelor de la ultimul nivel al cladirii existente, cu sau fara modificarea substantiala a distributiei existente la ultimul nivel.
• in functie de cerintele investitorului, pe langa apartamentele cu camere decomandate (solutie recomandata) se pot realiza si apartamente cu camere comandate, cu un raport intre aria locuibila si cea utila, Aloc/Au, mai avantajos;
• la alcatuirea planurilor de arhitectura trebuie avute in vedere posibilitatile de mobilare, diferite fata de cele ale apartamentelor existente in cladiri, avand in vedere zonele active si zonele de mobilare, din cadrul suprafetei totale utile;
• la alcatuirea planurilor de arhitectura trebuie sa se aiba in vedere ca ventilatiile verticale prevazute la apartamentele existente trebuie mentinute si la nivelul mansardei in aceleasi pozitii, ele neputand fi deviate decat in cazuri exceptionale si numai aducand modificari la apartamentele de la ultimul nivel al cladirii existente;
• ventilarea verticala a bucatariilor, bailor, grupurilor sanitare si camarilor neaerisite direct se poate realiza fie folosind ventilatiile verticale existente, prelungite pe inaltimea mansardei, fie prevazand altele noi, care pleaca fie de la pardoseala, fie de la tavanul incaperilor de la mansarda;
• pentru a nu fi necesar sa se opereze modificari la apartamentele existente in cladire, este necesar ca coloanele sanitare (alimentarea cu apa rece, canalizarea si eventual alimentarea cu apa calda) sa fie amplasata pe verticala celor existente;
• aerisirile coloanelor de canalizare existente la etajele inferioare vor fi mentinute ca pozitie dar in conditiile admise de prescriptiile tehnice in vigoare, pot fi deviate, de regula, la tavanul nivelului de sub mansarda;
• avand in vedere ca coloanele de scurgere a apelor pluviale, existente, nu mai sunt folosite, se poate avea in vedere utilizarea lor ca coloane de scurgere a apelor menajere (de la bai, grupuri sanitare sau bucatarii) amplasate in alte pozitii decat la etajele existente.
In cadrul prezentului ghid se prezinta o serie de variante de schite de planuri de arhitectura pentru mansardele posibil de realizat la proiectele examinate, astfel:
- Proiect tip nr. 1168, ipct, cu P+3 ... 4E
• Au fost analizate doua sectiuni (pl. 1.1 si 1.2).
• Pastrand pozitia bucatariilor si bailor s-au marit dimensiunile camerelor de zi, realizand la mansarda, la una dintre sectiuni (pl. 1.3) componenta 2-2-3 camere in loc de 3-3-4 camere si la cealalta sectiune (pl. 1.4) componenta 3-3 camere in loc de 3-4 camere.
• S-au pastrat baile si camarile direct ventilate, grupurile sanitare suplimentare fiind ventilate vertical.
• Apartamentele de 2 camere sunt comandate prin camere de zi iar cele de 3 camere complet decomandate.
• Panta invelitorii este de 30° iar inaltimea minima (h(min)) pe laturile lungi este de 1,50 m sau 1,20 m.
• Avand in vedere ca distanta intre rampe este de cca. 1,40 m (pl. 1.6), special prevazuta de la elaborarea proiectului initial de catre autorul proiectului de arhitectura (arh. Gustav Gusti), in acest spatiu, in cazul cladirilor cu P+4E si eventual cu P+3E, s-a prevazut realizarea unui lift de persoane cu acces la toate etajele, exclusiv mansarda, accesul la mansarda urmand a se face pe scari; la nivelul mansardei este prevazuta o camera a troliului de dimensiuni corespunzatoare; camera troliului este acoperita cu un planseu terasa.
• Fata de etajul curent, suprafata construita a apartamentului de la mansarda este mai mare, ea realizandu-se pe seama logiilor care la mansarda nu mai exista. Planseul peste logie trebuie

[mirabela]

multumesc

[danutza]

continuare
scuze, ieri am avut probleme cu soft-ul

Fata de etajul curent, suprafata construita a apartamentului de la mansarda este mai mare, ea realizandu-se pe seama logiilor care la mansarda nu mai exista. Planseul peste logie trebuie termoizolat la tavanul ultimului etaj.
• Nu se prevad balcoane sau logii.
• Toate ferestrele sunt ferestre de mansarda cu exceptia ferestrelor de la timpane.
- Proiect tip nr. 770, ipct, cu P+3 ... 4E
• Proiectul elaborat de IPCT este redactat pentru P+4E dar prin adaptari, in multe localitati s-au realizat cladiri cu P+3E.
• Au fost analizate doua sectiuni din proiectul tip 770-81 (pl. 2.1 si 2.2).
• In plansa 2.3 aferenta sectiunii Pb2, se ilustreaza o propunere pentru apartamentele de peste apartamentele de 2 camere de la etaje, care realizeaza camere de zi cu suprafete mai mari in cadrul careia se prevede si un front de lucru in locul bucatariei.
• In varianta, se ilustreaza posibilitatea realizarii unor apartamente mai mari, de 4 camere, cu suprafete marite, realizate peste apartamentele de 2 camere ale cladirii existente. Din combinarea acestor apartamente se pot obtine la mansarda, urmatoarele componente: 2-2-2-2, 2-2-4 si 4-4 camere. Toate apartamentele sunt decomandate, pozitia bailor este aceeasi ca in proiectul de baza (bai ventilate cu exceptia capetelor unde baile sunt direct luminate).
• Peste balcoanele existente de la etaje se prevad balcoane adiacente rezalidurilor, cu acces fie din camera de zi, fie din bucatarii.
• In plansa 2.4 se prezinta o propunere de realizare, peste apartamentele existente de 3 camere, a unor apartamente cu suprafete mai mari, de 2 camere. Se prezinta 2 variante: o varianta cu camera de zi cu suprafata de cca. 22 m2 si camarile ventilate si o alta cu camera de zi de cca. 18 m2 cu camari direct luminate. Toate apartamentele au balcoane cu acces din bucatarii. Cu exceptia incaperilor de la rezaliduri care au ferestre de mansarda, celelalte ferestre sunt prevazute fie in pereti longitudinali, fie in frontoane. Inclinarea acoperisului este de 25°, cu inaltimea minima in zona rezalidurilor de 1,20 m, in restul incaperilor inaltimea minima este de 1,90 m. In conformitate cu prevederile de la pct. 3.3.5 din NP 064, in casa scarii se prevede un gol de cca. 1,0 m2 (cca. 5% din suprafata casei scarii pentru evacuarea fumului in caz de incendiu.
• In plansa 2.5 se ilustreaza posibilitatea realizarii unei extinderi a apartamentelor de la ultimul nivel, realizand astfel in locul celor 4 apartamente de 2 camere existente la ultimul nivel (sectiunea Pb2), 4 apartamente de 4 camere cu suprafete marite. La mansarda se realizeaza 2 dormitoare mari, ambele cu acces la balcon, cu baie suplimentara in afara de baia de la ultimul nivel al cladirii existente si 2 spatii de depozitare din care unul cu dimensiuni mai mari, realizat peste casa scarii. Scarile interioare sunt accesibile din camerele de zi de la ultimul nivel.
• Nu exista posibilitatea realizarii unor lifturi nici interioare, nici exterioare cladirii.
- Proiect tip nr. 944, ipct, cu P+3E
• A fost analizata o sectiune din pr. tip nr 944-81, Pd3 m-c (pl. 3.1).
• In pl. 3.2 se prezinta o propunere in care peste apartamentele de 3 si 4 camere amplasate la capatul cladirii existente, se realizeaza apartamente mai mari, de numai 2 camere. Peste cele 2 apartamente de 2 camere ale cladirii existente, se realizeaza un apartament de 4 camere. Toate incaperile sunt decomandate, camerele de zi au suprafete mari de cca. 24 m2.
• Inclinarea acoperisului este de 30° iar inaltimea minima a tuturor incaperilor de 1,50 m.
• Inaltimea libera (inaltimea utila) in dreptul tavanului orizontal, este de 2,75 m iar inaltimea zonei cu tavan inclinat este de 2,15 m.
• Latimea zonei de mobilare este de 70 cm.
• In varianta se poate avea in vedere si o inaltime minima la peretele exterior, de 1,20 m in loc de 1,50 m.
• In conformitate cu prevederile de la pct. 3.3.5 din NP 064, avand in vedere ca scara este interioara, in planseul de b.a. de peste casa scarii, prelungita pe inaltimea mansardei, se prevede un gol cu o suprafata de cca. 1,0 m2 pentru evacuarea fumului in caz de incendiu (pl. 3.5).
• Cu exceptia ferestrelor de la frontoane, toate ferestrele sunt de tip ferestre de mansarda.
• Apartamentele de la mansarda nu au nici balcoane, nici logii.
- Proiect refolosibil IPB, cu P+9E
• Au fost analizate 2 sectiuni (pl. 4.1 ... 4.4 si 4.5 ... 4..
• Se propune mentinerea camerei troliului la etajul 9 si accesul la lift pana la maximum etajul 8 inclusiv. Se propune, de asemenea, mentinerea legaturii, printr-un coridor de trecere, prevazut la etajul 9, intre cele 2 scari adiacente. Avand insa in vedere ca la mansarda se realizeaza cate o uscatorie mare la fiecare scara, obligata de suprainaltarea planseului de peste camera troliilor), se propune operarea unor modificari la etajul 9 (pl. 4.11), astfel:
n realizarea unui apartament de o camera in locul celor 2 uscatorii si 2 spalatorii de dimensiuni mici, existente;
n realizarea unui apartament de 2 camere, in locul unui apartament de o camera si a celor 2 uscatorii de dimensiuni mici, existente.
• In plansele 4.12 si 4.13 se prezinta cateva variante pentru apartamentele de la mansarda, astfel:
n la sectiunea rost-mijloc r-m (pl. 4.12), in locul celor 4 apartamente de cate 2 camere de la etajul curent, se poate realiza un apartament de o camera, un apartament de 2 camere cu front de lucru pentru bucatarie si un apartament de 3 camere cu suprafete sporite;
n la sectiunea mijloc-capat m-c (pl. 4.13), se pot realiza peste cele 2 apartamente de cate 3 camere de la capat, 2 apartamente de cate 2 camere cu suprafete sporite iar in locul celor 2 apartamente de cate 2 camere de la mijloc, un apartament de 3 camere cu suprafete marite.
• In pl. 4.14 se da o varianta la sectiunea m-c, in care, la mansarda, se realizeaza un apartament de 3 camere si un apartament de 5 camere.
• In pl. 4.15 si 4.16 se ilustreaza posibilitatea unor extinderi ale apartamentelor de la etajul 9, obtinand 2 apartamente duplex de cate 5 camere, un apartament duplex de 3 camere si doua apartamente de cate o camera, unul la etajul 9 si altul la mansarda. Evident, modificarile care trebuie facute la etajul 9 sunt relativ importante, in aceasta varianta.
• Avand in vedere ca la nivelul planseului peste etajul 9 exista pe ambele fatade placi continue, pe toata lungimea fatadelor, care acopera balcoanele de la etajele inferioare, se propune ca inaltimea minima a peretilor longitudinali sa fie 1,90 m (pl. 4.18), astfel incat toate incaperile de la mansarda au ferestre verticale si acces posibil la balcoane.
• Inclinarea acoperisului este de 30°.
• Avand in vedere ca toate ferestrele sunt adiacente balcoanelor, se considera posibil a se reduce inaltimea parapetului la 70 cm, realizand ferestre de 1,0 m inaltime.
• In pl. 4.19 se prezinta o varianta in care inaltimea minima a peretilor exteriori este de 1,50 m sau chiar 1,20 m, ferestrele urmand a fi realizate de tipul ferestre de mansarda, iar zona balcoanelor devenind pod incalzit.
• Inaltimea libera in zona cu tavan orizontal, poate fi marita la 3 m pentru a da un plus de confort prin marirea volumului de aer sau se poate reduce pana la inaltimea minima prevazuta in NP 064, de 2,55 m.
• In pl. 4.20 se prezinta o sectiune prin casa scarii din care rezulta cum se realizeaza, accesul la mansarda, accesul la camera troliului de la et. 9 si la uscatoria prevazuta a se realiza la mansarda precum si modul de acoperire a casei scarii cu un planseu de beton armat.
• In pl. 4.21, 4.22 si 4.23 se dau 3 detalii de principiu pentru realizarea acoperisului si a invelitorii din tigla cu jgheaburi.
• Spre deosebire de celelalte 3 proiecte, prezentate mai sus, peretele exterior longitudinal este nestructural si amplasat la interiorul stalpilor si bulbilor din beton armat monolit.
4.3. Corelarea solutiilor de arhitectura si instalatii propuse, cu cerintele de reabilitare structurala si cu celelalte cerinte prevazute in Legea nr. 10/1995
4.3.1. Rezistenta si stabilitate
4.3.1.1. In cap. 3, subpunctul 3.1.1 din NP 064-02, se prezinta cateva considerente generale, de principiu, referitoare la rezistenta si stabilitatea cladirilor de locuit care se mansardeaza, astfel:
• Ca principiu general la pct. 3.1.1.4 se cere ca sa se urmareasca ca greutatea totala a acoperisului sa nu fie mai mare decat greutatea elementelor de constructie structurale si nestructurale ale acoperisului existent, sau ca depasirea acesteia sa fie nesemnificativa.
Calculele efectuate in Anexa G2, referitoare la greutatea acoperisului in cazul studiului de caz, arata ca, chiar in cazul solutiei cu structura de rezistenta realizata din elemente de constructie masive si din elemente de constructie din beton armat - dezavantajoasa in ceea ce priveste greutatea - aceasta prevedere poate fi realizata.
Calculele efectuate evidentiaza urmatoarele:
- in comparatie cu terasa prevazuta cu beton de panta, acoperisul mansardat este cu cca. 20 kg/m2 mai greu, practic neglijabil;
- in comparatie cu terasa cu umplutura din zgura expandata de grosime variabila, fara beton de panta, acoperisul mansardat este cu cca. 130 kg/m2 mai greu (cca. 10%).
Fata de greutatea cladirii existente, diferentele sunt nesemnificative. Mentionam ca una din caile de reducere a greutatii structurii de rezistenta a acoperisului mansardat il constituie utilizarea betoanelor usoare, in principal al betoanelor cu granulit, la peretii structurali interiori si exteriori ai acoperisului mansardat. Aceasta solutie, aplicata la studiul de caz a condus la o reducere a greutatii acoperisului cu 175 kg/m2, in comparatie cu folosirea betonului armat obisnuit (ro = 1.650 kg/m2 in loc de ro = 2.500 kg/m3).
• La proiectarea structurii de rezistenta a acoperisului mansardat, in conformitate cu prevederile generale de la pct. 3.1.1.3 din NP 064-02, elementelor de constructie structurale noi trebuie sa li se asigure o prindere si ancorare corespunzatoare de structura de rezistenta a cladirii existente. Solutiile adoptate in cadrul studiului de caz, atat in ceea ce priveste detaliile propuse, cat si in ceea ce priveste verificarile prin calcul efectuate, ilustreaza aceasta preocupare.
• Problema demolarii totale sau partiale a elementelor de constructie existente peste ultimul planseu al cladirii existente, tratata in NP 064-02, este rezolvata in cadrul proiectelor tip si refolosibile examinate, ca si in cadrul studiului de caz, prin demolarea acestora in totalitate, chiar daca indepartarea materialelor rezultate este o optiune costisitoare. Adoptarea acestei solutii este justificata prin reducerea greutatii in cea mai mare masura posibila, precum si prin eliminarea oricaror conditionari pentru rezolvarea corespunzatoare a solutiilor de arhitectura si de rezistenta adoptate la proiectarea acoperisului mansardat.
4.3.1.2. In cap. 3 subpunctul 3.1.2 din NP 064-02, se arata investigatiile preliminare care trebuie efectuate la cladirile existente, care trebuie sa confirme posibilitatea realizarii noilor locuinte mansardate prin supraetajare, in ceea ce priveste:
• rezistenta antiseismica a cladirii existente, inclusiv efectuarea obligatorie a unei expertize tehnice;
• capacitatea terenului de fundare de a suporta o eventuala incarcare gravitationala suplimentara;
• capacitatea elementelor de constructie structurale, inclusiv a planseului peste ultimul nivel al cladirii existente, de a primi eventualele solicitari suplimentare, orizontale si/sau gravitationale.
In exemplificarile din prezentul Ghid, inclusiv in cazul studiului de caz, se presupune ca toate aceste investigatii preliminare si verificari prin calcul au fost efectuate, cu rezultate corespunzatoare.
4.3.1.3. Din considerente de rezistenta la foc, durabilitate in timp si izolare fonica, la toate exemplificarile din cadrul prezentului Ghid precum si la studiul de caz, in alcatuirea structurii principale de rezistenta intra elemente de constructie masive, realizate din beton (sau beton usor) armat.
Se realizeaza astfel:
• pereti interiori transversali si longitudinali, de regula intre apartamente;
• pereti pe conturul interior si exterior al caselor de scara;
• pereti exteriori longitudinali, de inaltime redusa (parapete pline cu inaltimea de 1,20 sau 1,50 m);
• pereti exteriori longitudinali avand inaltimea de 1,90 m, prevazuti cu goluri de ferestre si usi de balcon;
• pereti de fronton, cu sau fara goluri de ferestre;
• planseu peste casa scarii;
• rampe si podeste pentru accesul la mansarda;
• grinzi principale longitudinale pentru rezemarea capriorilor;
• pinteni de rigidizare a peretilor interiori si/sau exteriori de lungime mare.
Peretii indeplinesc concomitent atat o functie structurala (pereti portanti, de rigidizare sau antiseismici), cat si functia de separare si izolare fonica intre apartamente, spre exterior sau spre scara.
Peretii se prevad de 14 cm grosime, considerata ca o grosime minima din punct de vedere constructiv (necesara pentru armare si pentru turnare cu pompa).
Majoritatea peretilor se prevad cu o zona latita la partea superioara, armata ca o grinda in plan orizontal si avand functia de rezemare a capriorilor dispusi transversal si de preluare a incarcarilor seismice orizontale care provin atat de la acoperis cat si de la greutatea proprie a peretilor.
Toti peretii reazema pe peretii structurali ai cladirii existente.
La proiectul refolosibil IPB cu P+9E, la care peretii exteriori longitudinali sunt nestructurali si reazema pe stalpi si grinzi, in locul unui perete exterior longitudinal s-a prevazut un cadru longitudinal alcatuit din stalpi incastrati la baza, de dimensiuni 30x30 cm (dimensiuni egale cu cele ale stalpilor de la et. 9) si o grinda longitudinala, dezvoltata atat pe verticala cat si pe orizontala.
Toate elementele de beton armat (sau beton usor armat) se prevad a se realiza de beton C 16/20 (clasa Bc 20, respectiv marca B 250) iar armaturile din bare de otel OB 37 si PC 52.
Elementele structurale verticale (pereti, pinteni si stalpi) se ancoreaza in elementele structurale existente la ultimul nivel al cladirii existente prin ancore PC 52 Φ 14-16 introduse in gauri Φ 30-40 mm realizate prin rotopercutare si umplute cu un mortar adeziv pe baza de rasini epoxidice.
Solutia cu pereti structurali din beton (obisnuit sau usor) armat poate fi inlocuita cu pereti structurali din zidarie confinata, adica prevazuta cu stalpisori si centuri, eventual cu armaturi in rosturile orizontale. Zidaria se va realiza fie cu caramizi cu goluri verticale GVP, cu un procent de goluri de 15-20%, fie cu blocuri ceramice cu goluri verticale tip POROTHERM sau similar, cu un procent de goluri de cca. 50%.
Deoarece peretii sunt structurali si eventual cu rosturi orizontale armate, se va folosi mortar minim M 50 Z, iar grosimea peretilor va fi de 25 cm.
In conformitate cu prevederile de la pct. 3.1.7.5 din NP 064-02 suprafetele orizontale de la fata superioara a planseelor pe care urmeaza a se executa pereti structurali din beton armat sau din zidarie confinata, precum si stalpi din beton armat (proiect refolosibil IPB cu P+9E) trebuie sa fie pregatite in prealabil, prin buciardare sau cioplire cu dalta, creandu-se asperitati cu adancimea mai mare de 2 mm.
4.3.1.4. Solutia adoptata pentru structura de rezistenta a acoperisului mansardat urmareste sa creeze spatii libere, fara reazeme intermediare, solutie care este avantajoasa pentru conceperea apartamentelor de la mansarda.
Ca urmare, s-a adoptat o solutie cu capriori cu deschidere relativ mare, rezemati pe peretii longitudinali exteriori si pe peretele longitudinal interior median, eventual si pe peretii longitudinali adiacenti casei scarii interioare. Au rezultat deci capriori cu deschideri interax (in proiectie pe orizontala) de 4,80 (pr. 1.168), 5,30 (pr. IPB cu P+9E), 5,40 (pr. 770) si chiar 6,90 m (pr. 944).
Pentru capriori s-a adoptat o solutie cu elemente din beton precomprimat in forma de I, de dimensiuni gabaritice de 15 x 25 cm.
Capriorii se realizeaza din beton clasa Bc 40 (marca B 500) si sunt armati cu 2x2 toroane TBP 9.
Aceasta solutie are avantaje in comparatie cu alte solutii, in ceea ce priveste rezistenta la foc si durabilitatea, precum si rigiditatea la solicitari verticale si orizontale.
Capriorii sunt - la toate proiectele analizate - grinzi simple rezemate, cu observatia ca la studiul de caz s-au prevazut si capriori cu consola (5,40+1,50 m).
Pe langa varianta cu capriori din beton precomprimat, la deschidere de max. 5,40 m in proiectie orizontala, mai sunt posibile urmatoarele solutii:
• capriori din lemn stratificat (scanduri lipite) solutie promovata de firma FINNFOREST din Germania pentru produsul BRETTSCHICHTHOLZ (BSH); pentru deschiderea interax in plan orizontal de 5,40 m si o distanta intre capriori de 1,20 m, a rezultat necesara o sectiune de 14 x 26 cm (calitatea BS 11);
• capriori din profile metalice "U" formate la rece, produse de S.C. INTFOR S.A. Galati; pentru aceiasi parametri ca mai sus; a rezultat necesar un profil cu inaltimea de 20 cm, latimea de 9 cm si grosimea de 7 mm;
• capriori din lemn de rasinoase calitatea I, de dimensiuni 15 x 30 cm, obtinuti prin taierea la jumatate a grinzilor de dimensiuni 30 x 30 cm; lungimea capriorilor nu poate fi mai mare de 6,0 m. Standardul de referinta este STAS 942-86.
In tabelul 1 se prezinta o comparatie intre solutiile descrise mai sus.


TABEL COMPARATIV
Capriori cu deschidere l = 5,40 m


Tabelul 1
┌────┬──────────────────────────────┬──────────┬────────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │ │ Indici/m2 A(c) │
│ │ │Dimensiuni│Greutate**) │Combustibilitate├────────────────┤
│Nr. │ │ │ │ │Volum (greutate)│
│crt.│ Solutia ├────┬─────┼─────┬──────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ b │ H │ │ │ │ │
│ │ ├────┴─────┤kg/m │kg/buc│ - │ m3 (kg) │
│ │ │ cm │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼────┬─────┼─────┼──────┼────────────────┼────────────────┤
│ 1. │Beton precomprimat beton Bc │ 15 │ 25 │ 62 │ 370 │ C0 │ 0,022 │
│ │40 + toroane TBP9 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────────────┼────────────────┤
│ 2. │Lemn stratificat FINNFOREST - │ 14 │ 26 │ 16 │ 100 │ C1*) │ 0,034 │
│ │Brettschichtholz (BSH) BS11 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────────────┼────────────────┤
│ 3. │Grinzi din lemn de rasinoase │ 15 │ 30 │ 25 │ 150 │ C2 │ 0,042 │
│ │STAS 942-86 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────────────┼────────────────┤
│ 4. │Profile metalice U (g = 7 mm) │ 9 │ 20 │ 20 │ 120 │ C1 │ (19) │
│ │formate la rece conf. prospect│ │ │ │ │ │ │
│ │S.C. INTFOR S.A. Galati │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────────────────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────────────┴────────────────┘





*) Conform prospectului, viteza de actiune a focului v = 0,7 mm/minut pe fiecare latura; clasa de combustibilitate este apreciata.
**) Lungimea capriorilor l = 6,00 m.


Trebuie sa se aiba in vedere si faptul ca capriorii metalici trebuie protejati impotriva focului cu o vopsea speciala iar capriorii din lemn trebuie sa fie ignifugati.
Detaliile de rezemare a capriorilor din beton precomprimat, date in prezentul Ghid, atat cele aferente celor 4 proiecte examinate, cat si cele aferente studiului de caz, sunt concepute in ipoteza ca peretii longitudinali exteriori se toarna in doua etape: inainte si dupa montarea capriorilor. Evident, este posibila, cu modificarea detaliului respectiv, si turnarea acestor pereti intr-o singura etapa, inainte de montarea capriorilor.
In cazul solutiei cu capriori din lemn, lemn stratificat sau metal, detaliile de rezemare si de prindere a capriorilor se modifica corespunzator.
Distanta dintre capriori s-a stabilit de 1,20 m interax, astfel incat sa se poata amplasa intre capriori ferestre de mansarda cu latimea de 90 cm.
In prezentul Ghid, se prezinta, printre altele si cateva planuri de montaj a capriorilor, referitor la care se mentioneaza urmatoarele:
- pozitia capriorilor tine seama de existenta ventilatiilor verticale, pentru care se face ipoteza ca nu pot fi deviate;
- pozitia capriorilor tine seama si de pozitia aerisirilor coloanelor de scurgere, dar nu in mod riguros, acestea putand fi deviate;
- in scopul reducerii numarului de capriori (si deci a costului) capriorii au fost astfel amplasati incat frontoanele si peretii transversali dintre sectiuni sa constituie reazeme pentru sipci, inlocuind astfel capriorii.
4.3.1.5. Calculul elementelor de constructie se face pe baza prevederilor din NP 064-02 (subpunctul 3.18, a pct. 3.1.5.8 si a Tabelului R1).
A fost efectuat calculul sipcilor, a capriorilor (in toate cele 4 variante examinate) precum si verificarea la actiunea orizontala seismica a unor pereti structurali, astfel:
• Sipcile longitudinale, de dimensiuni 58 x 58 mm (standard de referinta: STAS 942-86), au fost verificate la incarcarile gravitationale (greutatea invelitorii din tigle cu jgheaburi si incarcarea din zapada determinata pentru zona C - STAS 10101/21-92); calculul s-a facut in conformitate cu Codul NP 005-96, considerand solicitarea de incovoiere pe 2 directii ortogonale. S-a considerat lemn clasa II, ignifugat si tratat superficial.
• Capriorii au fost dimensionati la eforturile sectionale corespunzatoare ariei aferente, considerand distanta dintre capriori egala cu 120 cm. Capriorii au fost verificati atat la actiunea incarcarilor din gruparea fundamentala (la starea limita de rezistenta si la starea limita de deformatie), cat si la actiunea gruparii speciale (considerand atat incovoierea in plan vertical, cat si incovoierea in plan orizontal). In conformitate cu prevederile din tabelul R1 din NP 064-02, coeficientul cw s-a considerat cu valoarea cw = ks = 0,2 (zona seismica C).
• Verificarea capriorilor din beton precomprimat s-a facut considerand beton clasa Bc 40, cu Rc = 191 daN/cm2 si Eb = 360.000 daN/cm2.
• Dimensionarea si verificarea capriorilor din lemn stratificat s-a facut pe baza indicatiilor continute in prospectul produsului, pentru calitatea cea mai dezavantajoasa (BS11):
- rezistenta la incovoiere - 110 daN/cm2
- modulul de elasticitate - 110.000 daN/cm2
• Dimensionarea si verificarea capriorilor din grinzi de lemn de brad s-a facut pe baza prevederilor din Codul NP 005-96, considerand ca lemnul este de clasa de calitate II "ignifugat si tratat superficial". S-a considerat clasa de exploatare 2. Standard de referinta: STAS 942-86.
• Dimensionarea si verificarea capriorilor din profile U formate la rece cu dimensiuni conform prospectului S.C. INTFOR S.A. Galati, (standard de referinta - STAS 7835/1-80), s-a facut considerand:
- rezistenta la incovoiere - 2.100 daN/cm2
- modulul de elasticitate - 2.100.000 daN/cm2
• Dimensionarea peretilor structurali s-a facut tinand seama de ariile si incarcarile seismice aferente, considerand valoarea coeficientului cw = 3 ks = 0,60, pe baza prevederilor din tabelul R1 din NP 064-02. Grinda orizontala de la partea superioara a peretilor longitudinali precum si pintenul transversal aferent, au fost verificati la actiunea seismica orizontala de la nivelul reazemelor capriorilor precum si corespunzatoare greutatii proprii a peretilor.
Grinda inclinata de la partea superioara a peretelui transversal dintre sectiuni, s-a verificat, acoperitor, in spiritul prevederii de la pct. 3.1.5.8 din NP 064-02, la actiunea unei incarcari orizontale mai mari decat cele care ii revin din aria aferenta (5,90 m in loc de 1,20 m).
4.3.2. Siguranta in exploatare
Pentru respectarea acestui criteriu de performanta, la proiectarea mansardelor trebuie sa se respecte prevederile din NP 057-02 (cap. 3.2) si din NP 064-02 (cap. 3.2), cu urmatoarele precizari:
4.3.2.1. Siguranta circulatiei in interiorul apartamentelor mansardate:
- inaltimea libera de trecere in zona de circulatie curenta, va fi de min. 1,90 m;
- latimea libera de circulatie a coridorului si vestibulelor, va fi de min. 1,20 m;
- pentru a obtine o latime libera a usilor incaperilor de locuit si a bucatariei de 0,80 m, latimea nominala a acestor usi va fi de 90 cm;
- usile de acces in apartamentele de la mansarda vor avea latimea nominala de 1,00 m;
- pentru a respecta prevederea de la pct. 3.2.2.b din NP 064-02, scarile interioare apartamentelor au fost conformate astfel incat sa se permita manevrarea de obiecte voluminoase de la un nivel la altul.
4.3.2.2. Siguranta cu privire la scarile de acces in mansarda:
- numarul de trepte al unei rampe de scara, va fi de max. 16 trepte, respectandu-se astfel prevederea din NP 057-02, referitoare la persoanele cu dificultate de mers;
- pentru a respecta prevederea din NP 057-02 pct. 3.2.(A).6.c, treptele rampelor de acces la mansarda vor avea aceleasi dimensiuni ca la cladirea existenta;
- inaltimea libera de circulatie pe scarile care merg catre mansarda, inclusiv inaltimea libera intre rampe, masurata pe perpendiculara de la nasul treptelor, pe linia de flux, va fi de min. 1,90 m;
- latimea libera a rampelor si podestelor va fi cel putin egala cu cea a scarilor existente;
- inaltimea parapetelor scarilor de acces la mansarda va fi de 0,90 m;
4.3.2.3. Siguranta cu privire la intretinerea acoperisului:
- accesul pe acoperis pentru intretinere si repararea acestuia, ca si pentru intretinerea "ferestrelor de mansarda", se realizeaza din casa scarii prelungita, printr-un chepeng termoizolat, de acces in podul neincalzit, care se creeaza peste planseul din beton armat de la partea superioara a casei scarii; accesul la chepeng se face cu o scara metalica verticala, amplasata pe ultimul podest; din podul neincalzit, accesul pe acoperis se face prin una sau mai multe tabachere amplasate in planul invelitorii;
- la cladirile cu apartamente tip duplex, la care peste casa scarii se dispun incaperi ale mansardei (vezi pr. 770 - varianta), accesul pe acoperis se face direct din casa scarii printr-un tub de dimensiuni minime 100x100 cm, similar cu tubul prin care se realizeaza evacuarea fumului in caz de incendiu; din acest tub se face si accesul in podul neincalzit printr-o usita laterala.
4.3.2.4. Accesul la mansarda cu ascensoare
In legatura cu aceasta problema, se precizeaza urmatoarele:
- Normativul NP 057-02 Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte (revizuire NP 016-96) prevede urmatoarele:
• La articolul 1.2.1 - Domeniu de aplicare - se scrie ca "normativul se aplica atat la cladirile noi cat si la modernizarea, reamenajarea, transformarea, repararea si consolidarea constructiilor de locuinte existente".
• La articolul 1.2.2 se scrie: "in cazul in care din motive justificate nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativului se vor asigura prin proiect masuri compensatorii".
• La articolul 3.2 (B) pct. 1 se prevede ca "cladirile etajate cu mai mult de P+3E se vor dota cu minimum un ascensor", rezultand ca si la cladiri cu P+3E+M ar trebui ascensor.
- Normativul P 92-82: Normativ privind dotarea cu ascensoare a cladirilor de locuit, social-culturale si administrative
• La articolul 2.1 se scrie ca "toate cladirile cu mai mult de 5 niveluri se vor prevedea in mod obligatoriu cu instalatii de ascensoare pentru persoane".
• Remarcam ca acest normativ a fost elaborat in urma cu un numar considerabil de ani si ar trebui revizuit.
- Normativul NP 064-02: Normativ pentru proiectarea mansardelor la cladirile de locuit
• La articolul 3.2.1.c se scrie ca "la mansardarea cladirilor existente cu P+3E si P+4E se recomanda prevederea unui ascensor daca nu exista".
Analizand prevederile de mai sus, rezulta:
- Respectarea prevederilor din NP 057 ar presupune ca la o cladire P+3E, daca se amenajeaza o mansarda, ar trebui prevazut un lift. Conform P 92-82 aceasta conditie se prevede numai la cladiri P+4E la care se face mansardare.
- Conform NP 064-02 se pot amenaja mansarde fara a prevedea lift atat la mansardarea cladirilor cu P+3E cat si a celor cu P+4E aceasta conditie fiind doar o recomandare. Nu se precizeaza explicit ca la o cladire P+4E cu mansarda trebuie neaparat prevazut un lift.
- La analizarea acestei probleme trebuie avut in vedere costul actual foarte mare al unui lift. Acest cost se apreciaza, pentru un lift de 4 persoane actionat hidraulic, la cca. 20.000 Euro la care se adauga TVA. Acest cost include costul cabinei si instalatiei nu si costul amenajarilor in ceea ce priveste constructia la subsol, parter, etaje si peste ultimul etaj (pentru camera troliului etc.), apreciat la inca cca. 10.000 Euro.
- Se pune problema cine suporta costul liftului: numai viitorii proprietari de la mansarda sau si proprietarii apartamentelor de la etajele 2, 3 si 4. Daca se suporta numai de proprietarii de la mansarda si consideram 4 apartamente la scara revine, pentru un apartament, un cost suplimentar de cca. 7.500 Euro, iar daca consideram ca contribuie macar ultimele niveluri, respectiv 12 apartamente, atunci pentru un apartament revine un cost suplimentar de cca. 2.500 Euro.
- Din punct de vedere constructiv aratam ca, cu exceptia proiectelor cu structura din panouri mari din seria 1013-1068 executate in deceniul al 6 lea, toate celelalte proiecte de cladiri de locuit cu P+3E si P+4E nu dispun de spatiu pentru amenajarea unui lift interior in casa scarii.
- Amenajarea unui lift exterior nu este posibila decat eventual la cladiri cu casa scarii adiacenta unui perete exterior si cu scara in 2 rampe, dar si in acest caz este deseori imposibila din punct de vedere structural deoarece presupune desfiintarea centurilor sau grinzilor din beton armat de la nivelul fiecarui etaj pentru acces la podestul intermediar iar pe de alta parte la cladirile cu pereti structurali exteriori (cladirile din panouri mari) peretii ar trebui practic desfiintati pentru prevederea unor usi de legatura dintre lift si podestele intermediare ceea ce presupune modificarea structurii de rezistenta.
- Trebuie amintit de asemenea ca structura de rezistenta a unui put de lift exterior, independent, ridica probleme de rezistenta speciale deoarece trebuie sa se asigure o rezistenta si o stabilitate corespunzatoare la actiuni seismice in conditiile in care dimensiunile in plan ale putului liftului sunt reduse; pe de alta parte, legarea de structura a acestui put este de evitat ca urmare a posibilitatii aparitiei unor tasari inegale intre constructia veche si cea noua. Legarea de cladire nu este favorabila nici din punct de vedere al comportarii antiseismice, introducand un decros al volumului construit existent al cladirii. Apar deci dificultati de ordin economic si tehnic, care fac ca mansarda sa nu fie o solutie eficienta.


*
* *


Ca urmare a considerentelor de mai sus, se pot trage urmatoarele concluzii:
- Cladirile existente, cu P+3E, pot fi mansardate fara rezerve, fara prevederea obligatorie a unui ascensor.
- Cladirile existente, cu P+4E, ca urmare a inconfortului evident pentru locatarii apartamentelor de la o eventuala mansarda, in lipsa unui ascensor, nu pot fi, ca regula generala, mansardate.
- Mansardarea cladirilor existente, cu P+4E, poate fi acceptata, in mod exceptional, in urmatoarele cazuri:
• cu acceptul explicit al viitorilor proprietari ai apartamentelor de la mansarda care ar fi tentati de un cost substantial mai redus al apartamentelor.
• ca locuinte sociale mansardate, investitia fiind facuta de autoritatile locale, pe care aceste autoritati sa le repartizeze prin inchiriere cu prioritate familiilor tinere.
- Cladirile existente, cu P+4E, pot fi mansardate fara rezerve in cazul realizarii, prin extinderea apartamentelor existente de la etajul IV, obtinandu-se apartamente tip duplex.
- pot fi mansardate fara rezerve, cladirile existente, cu cel mult P+9E, prevazute cu cel putin un lift pe scara, chiar in situatia in care liftul nu deserveste actualmente si ultimul etaj; in acest caz, locatarii mansardei ar trebui sa urce pe scari 2 niveluri, fiind intr-o situatie comparabila cu locatarii ultimului nivel al cladirilor cu P+2E.
4.3.3. Siguranta la foc
La proiectarea mansardelor situate peste ultimul planseu al cladirilor de locuinte existente se va urmari asigurarea conditiilor si criteriilor de performanta precum si a nivelurilor minime ale acestora, stabilite prin reglementarile tehnice in vigoare.
Intre numarul maxim de niveluri - in care se include si mansarda - al cladirilor de locuit care se suprainalta cu un nivel mansardat si gradul de rezistenta la foc trebuie sa se respecte corelatiile stabilite prin tabelul 2.

Tabelul 2
┌──────────────────┬────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Grad de rezistenta│ Numar maxim de niveluri la │ Numar maxim de niveluri la │
│ la foc │ cladiri inainte de │ cladiri dupa mansardare │
│ │ modernizare │ │
├──────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ V │ 1 │ 2 (P+M) │
├──────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ IV │ 2 │ 3 (P+E+M) │
├──────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ III │ 4 │ 5 (P+3E+M) │
├──────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ II │ P+10 │ P+11 (P+10E+M) │
├──────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ I │ n P+11 │ n P+12 (P+11+M)(3) │
└──────────────────┴────────────────────────────┴──────────────────────────────┘





NOTA:
(1) Pentru cladirile incadrate in gradul III-V de rezistenta la foc, in cazuri justificate tehnic si asigurand masuri suplimentare de protectie, se poate adopta realizarea unui singur nivel in plus fata de prevederile tabelului 2, prin acordul scris al proprietarului sau al asociatiei de proprietari.
(2) Protectiile aplicate elementelor de constructie trebuie sa asigure combustibilitatea si rezistenta la foc corespunzatoare gradului de rezistenta la foc in care este incadrata cladirea, conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118, tabelelor 3 si 4 din prezentul ghid si prevederilor Normativului pentru proiectarea mansardelor si la cladiri de locuit, indicativ NP 064.
(3) Nu se recomanda amenajarea mansardelor la cladiri existente care prin mansardare trec in categoria cladirilor inalte.


In conditiile tabelului 2 se poate realiza si mansardarea cladirilor existente cu regim de inaltime P+4E, care constituie marea majoritate a cladirilor de locuit existente, chiar daca dupa mansardare acestea se vor incadra in gradul III de rezistenta la foc.
Prin mansardare, de regula, nu se poate pastra gradul de rezistenta la foc initial, avand in vedere ca solutiile si materialele folosite la realizarea mansardei, pe considerente de eficienta economica si de limitare a greutatii suplimentare a cladirii, nu permit acest lucru.
In functie de solutiile si materialele folosite la mansardarea cladirilor existente care actualmente sunt de gradul I pot ajunge la gradul II sau III de rezistenta la foc.
Toate elementele principale ale constructiei trebuie sa indeplineasca concomitent atat conditiile minime de combustibilitate cat si cele de rezistenta la foc. Gradul de rezistenta la foc al cladirii in ansamblu este determinat de elementul cu cea mai defavorabila incadrare.
In situatia in care prin mansardare se modifica gradul de rezistenta la foc al cladirii, prin trecerea la o incadrare inferioara, aceasta se poate accepta numai cu respectarea conditiilor de performanta, privind siguranta la foc, stabilite prin normativul de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P 118, referitoare la aria maxim admisa a compartimentului de incendiu, numarul utilizatorilor, dimensionarea cailor de evacuare, dotarea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, preintampinarea propagarii incendiilor la cladirile invecinate etc.
Atunci cand, in mod justificat, nu pot fi asigurate nivelurile minime admise stabilite prin reglementarile tehnice actuale, pentru toti parametrii cerintei de calitate siguranta la foc, se vor prevedea prin proiect masuri compensatorii pentru realizarea unui nivel corespunzator de protectie impotriva incendiilor.
La elaborarea documentatiei de executie pentru realizarea mansardelor la cladirile existente este necesara obtinerea avizului din partea proiectantului initial al cladirii sau intocmirea unei expertize tehnice pentru cerinta de calitate siguranta la foc.
In cazul inlocuirii acoperisului tip terasa cu un acoperis cu sarpanta - cu pod neutilizabil - se va urmari pastrarea gradului de rezistenta la foc al cladirii initiale. Separarea volumului podului fata de alte spatii existente peste ultimul planseu - camera troliului, spalatorie, uscatorie etc. - se va realiza cu pereti rezistenti la foc 3 ore pentru gradul I, II si III, iar golurile de comunicare cu ultimul nivel locuibil se vor proteja cu elemente cu rezistenta la foc de minimum 30 minute.
Pe baza prevederilor normativului P 118, si a precizarilor de la art. 2.1.11, in prezentul ghid s-au intocmit 2 tabele (tabelele 3 si 4) care detaileaza, pentru gradele de rezistenta la foc II si III, conditiile minime de siguranta la foc pentru diversele elemente de constructie ale mansardelor precum si alcatuirile posibile uzuale ale acestor elemente. Alcatuirile prezentate nu sunt exhaustive, putandu-se realiza si alte solutii tehnice, cu conditia asigurarii claselor de combustibilitate si a gradelor de rezistenta la foc minime prevazute.


CONDITII MINIME DE SIGURANTA LA FOC LA MANSARDE
Gradul de rezistenta la foc II


Tabelul 3
┌────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ │ Conditii minime │ │
│Nr. ├─────────────────────┬────────┬───────────┤ Alcatuiri posibile │
│crt.│ Elementul de │Clasa de│ Rezist. la│ │
│ │ constructie │combust.│ foc (RF) │ │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 1. │Elemente structurale │ C0 │ 2 ore │• Beton obisnuit sau beton usor, armat │
│ │verticale (stalpi, │ │ │• Zidarie din caramizi cu goluri, confinata │
│ │pereti structurali) │ │ │• Zidarie din blocuri BCA, confinata │
│ │ │ │ │• Metal protejat la foc │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 2. │Elemente structurale │ C0 │ 45 min. │• Beton obisnuit sau beton usor, armat │
│ │orizontale (grinzi, │ │(30 min.)1)│• Beton precomprimat │
│ │pane, contravantuiri)│ │ │• Metal protejat la foc │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 3. │Capriori │ C1 │ 30 min. │• Beton precomprimat │
│ │ │ │ │• Metal protejat la foc3) │
│ │ │ │ │• Lemn ignifugat3),4) la podul neincalzit │
│ │ │ │ │ adiacent mansardei │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 4. │Pereti nestructurali │ C0 │ 2 ore │• Zidarie din caramizi cu goluri │
│ │intre mansarda si │ │ │• Zidarie din blocuri BCA │
│ │podul neincalzit │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 5. │Pereti nestructurali │ C1 │ 30 min. │• Zidarie din caramizi cu goluri │
│ │interiori │ │ │• Placi sau fasii armate din BCA │
│ │ │ │ │• Pereti din placi de gipscarton 2x12,5 mm │
│ │ │ │ │ + vata minerala 50 mm, pe schelet metalic5)│
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 6. │Pereti nestructurali │ C1 │ 15 min. │• Zidarie din caramizi cu goluri │
│ │exteriori │ │ │• Zidarie din blocuri BCA │
│ │ │ │ │• Pereti "sandwich" cu vata minerala, cu │
│ │ │ │ │ placi duble din gipscarton, pe schelet │
│ │ │ │ │ metalic5) │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 7. │Suportul invelitorii │ C1 │ - │• Lemn ignifugat4) │
│ │(astereala, sipci) │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 8. │Invelitoare │ C0 │ - │• Tigle ceramice │
│ │ │ │ │• Tabla zincata │
│ │ │ │ │• Alte invelitori incombustibile │
├────┼─────────────────────┼────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 9. │Sarpanta si suportul │ - │ - │• Lemn ignifugat4) │
│ │invelitorii in podul │ │ │ │
│ │neincalzit adiacent │ │ │ │
│ │mansardei2) │ │ │ │
└────┴─────────────────────┴────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────────┘





1) Rezistenta la foc din paranteze este valabila la cladirile in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 840 MJ/m2.
2) Cu conditia ca golurile din planseul adiacent podului neincalzit sa fie protejate cu elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 min.
3) Cu tavan de protectie din placi de vata minerala min. 150 mm + placi din gipscarton min. 12,5 mm - pe un schelet din profile metalice.
4) Solutia adoptata pentru ignifugarea lemnului trebuie sa asigure clasa de combustibilitate necesara.
5) Detaliile tehnice de realizare vor fi agrementate tehnic.


CONDITII MINIME DE SIGURANTA LA FOC
Gradul de rezistenta la foc III


Tabelul 4
┌────┬───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Conditii minime │ │
│Nr. ├─────────────────────┬────────┬────────────┤ Alcatuiri posibile │
│crt.│ Elementul de │Clasa de│ Rezist. la │ │
│ │ constructie │combust.│ foc (RF) │ │
├────┼─────────────────────┼────────┼────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 1. │Elemente structurale │ C1 │ 1 ora │• Beton obisnuit sau beton usor, armat │
│ │verticale (stalpi, │ │ │• Zidarie din caramizi cu goluri, confinata │
│ │pereti structurali) │ │ │• Zidarie din blocuri BCA, confinata │
│ │ │ │ │• Metal protejat la foc │
│ │ │ │ │• Lemn protejat la foc5) │
├────┼─────────────────────┼────────┼────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 2. │Elemente structurale │ C1 │ 45 min. │• Beton obisnuit sau beton usor, armat │
│ │orizontale (grinzi, │ │(30 min.)1) │• Beton precomprimat │
│ │pane, contravantuiri)│ │ │• Metal protejat la foc │
│ │ │ │ │• Lemn protejat la foc5) │
├────┼──

[danutza]

continuare 2

Tabelul 6
┌───────┬───────────────────────────────┬─────────┬─────┬─────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ Rn │ Rn │
│ Elem. │ │T(si min)│ R │ Rn │Rn(nec)│Rn(min)│────── 100│─────── 100│
│ de │ Solutia │ │ │ │ │ │R(nec) │Rn(min) │
│constr.│ │ │ │ │ │ │ (p1) │ (p2) │
│ │ ├─────────┼─────┴─────┼───────┴───────┼──────────┴───────────┤
│ │ │ °C │ m2K/W │ m2K/W │ % │
├───────┼─────────────┬─────────────────┼─────────┼─────┬─────┼───────┬───────┼──────────┬───────────┤
│ │ │ cu terasa │ 8,7 │ │0,575│ │ │ 52,5 │ 41,1 │
│ │ Cladire ├─────────────────┼─────────┤ ├─────┤ │ ├──────────┼───────────┤
│ │nereabilitata│cu pod neincalzit│ 8,6 │1,844│0,575│ 1,094 │ 1,400 │ 52,5 │ 41,1 │
│ │ ├─────────────────┼─────────┤ ├─────┤ │ ├──────────┼───────────┤
│Pereti │ │ cu mansarda │ 13,1 │ │0,581│ │ │ 53,1 │ 41,5 │
│ ext. ├─────────────┼─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│curenti│ │ cu terasa │ 14,9 │ │1,909│ │ │ 174,5 │ 136,3 │
│ │ Cladire ├─────────────────┼─────────┤ ├─────┤ │ ├──────────┼───────────┤
│ │ reabilitata │cu pod neincalzit│ 14,7 │4,348│1,904│ 1,094 │ 1,400 │ 174,0 │ 136,0 │
│ │ ├─────────────────┼─────────┤ ├─────┤ │ ├──────────┼───────────┤
│ │ │ cu mansarda │ 16,9 │ │1,944│ │ │ 177,7 │ 138,8 │
├───────┼─────────────┼─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│ │ │ cu terasa │ 8,7 │1,140│1,003│ 1,458 │ 3,000 │ 68,8 │ 33,4 │
│ │ Cladire ├─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│ │nereabilitata│cu pod neincalzit│ 8,6 │4,124│2,454│1,3961)│ 3,000 │ 175,8 │ 81,8 │
│ │ ├─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│Planseu│ │ mansarda │ 13,1 │1,362│0,834│0,2082)│ - │ 400,0 │ - │
│ peste ├─────────────┼─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│et. IV │ │ cu terasa │ 14,9 │4,669│3,320│ 1,458 │ 3,000 │ 227,7 │ 110,7 │
│ │ Cladire ├─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│ │ reabilitata │cu pod neincalzit│ 14,7 │4,124│2,883│1,3961)│ 3,000 │ 206,5 │ 96,1 │
│ │ ├─────────────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┤
│ │ │ cu mansarda │ 16,9 │1,362│0,888│0,2082)│ - │ 426,9 │ - │
└───────┴─────────────┴─────────────────┴─────────┴─────┴─────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┘

tau • Delta T 0,957 • 35
1) Rn(nec) = ──────────────────────── = ────────── = 1,396 m2K/W
alfa(i) • Delta T(i max) 8 • 3

0,143 • 35
2) Rn(nec) = ────────── = 0,208 m2k/W
8 • 3





Tabelul 7
┌───────────────────────────────┬───────┬───────┬────────┬──────┬───────┬──────┐
│ │ A │ │ │G │ │G │
│ │ ─ │ Rn(M) │ G │── 100│ GN │── 100│
│ VARIANTA │ V │ │ │G0 │ │GN │
│ │ │ │ │ │ │(p3) │
│ ├───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│ │ m-1 │ m2K/W │ W(m3K) │ % │W/(m3K)│ % │
├─────────────┬─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│ │cu terasa │ 0,397 │ 0,630 │ 0,868*)│100,0 │ 0,529 │ 164,1│
│ Cladire ├─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│nereabilitata│cu pod neincalzit│ 0,397 │ 0,679 │ 0,823 │ 94,8 │ 0,529 │ 155,6│
│ ├─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│ │cu mansarda │ 0,406 │ 0,724 │ 0,799 │ 92,1 │ 0,533 │ 149,9│
├─────────────┼─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│ │cu terasa │ 0,397 │ 1,707 │ 0,403 │ 46,4 │ 0,529 │ 76,2│
│ Cladire ├─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│ reabilitata │cu pod neincalzit│ 0,397 │ 1,689 │ 0,405 │ 46,7 │ 0,529 │ 76,6│
│ ├─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│ │cu mansarda │ 0,406 │ 1,827 │ 0,392 │ 45,2 │ 0,533 │ 73,5│
├─────────────┴─────────────────┼───────┼───────┼────────┼──────┼───────┼──────┤
│Mansarda │ 1,098 │ 3,110 │ 0,557 │ 64,2 │ 0,855 │ 65,1│
└───────────────────────────────┴───────┴───────┴────────┴──────┴───────┴──────┘





*) Situatia actuala G0 = 0,868 W/(m3K)


Tabelul 8
┌───────────────────────────────┬──────────┬───────────┬──────┬──────────┬───────┐
│ │ │ │Q │ │ Q │
│ │Coeficient│ Q │── 100│ QN1 │─── 100│
│ VARIANTA │ de │ │Q0 │ │QN1 │
│ │corectie C├───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ │ │kWh/(m3 an)│ % │kWh(m3 an)│ % │
├─────────────┬─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 51,0*) │100,0 │ │ 213,4 │
│ │cu terasa ├──────────┼───────────┼──────┤ 23,9 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 46,5 │ 91,2 │ │ 194,6 │
│ ├─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ Cladire │ │ 0,963 │ 47,8 │ 93,7 │ │ 200,0 │
│nereabilitata│cu pod neincalzit├──────────┼───────────┼──────┤ 23,9 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 43,6 │ 85,5 │ │ 182,4 │
│ ├─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 46,1 │ 90,4 │ │ 190,5 │
│ │cu mansarda ├──────────┼───────────┼──────┤ 24,2 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 42,0 │ 82,4 │ │ 173,6 │
├─────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 19,5 │ 38,2 │ │ 81,6 │
│ │cu terasa ├──────────┼───────────┼──────┤ 23,9 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 17,4 │ 34,1 │ │ 72,8 │
│ ├─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ Cladire │ │ 0,963 │ 19,6 │ 38,4 │ │ 82,0 │
│ reabilitata │cu pod neincalzit├──────────┼───────────┼──────┤ 23,9 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 17,5 │ 34,3 │ │ 73,2 │
│ ├─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 18,7 │ 36,7 │ │ 77,3 │
│ │cu mansarda ├──────────┼───────────┼──────┤ 24,2 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 16,7 │ 32,7 │ │ 69,0 │
├─────────────┴─────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────────┼───────┤
│ │ 0,963 │ 30,0 │ 58,8 │ │ 62,0 │
│Mansarda ├──────────┼───────────┼──────┤ 48,4 ├───────┤
│ │ 0,893 │ 27,0 │ 53,1 │ │ 56,0 │
└───────────────────────────────┴──────────┴───────────┴──────┴──────────┴───────┘





*) Situatia actuala Q0 = 51,0 kWh/(m3 an)


Tabelul 9
┌───────────────────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬────────────┬───────┐
│ │ │ │Q │ │ Q │
│ │Coeficient│ Q │── 100│ QN1 │─── 100│
│ VARIANTA │ de │ │Q0 │ │QN1 │
│ │corectie C├────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ │ │Gcal/(ap•an)│ % │Gcal/(ap•an)│ % │
├─────────────┬─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 8,35*) │ 100,0 │ │ 213,4 │
│ │cu terasa ├──────────┼────────────┼───────┤ 3,91 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 7,61 │ 91,2 │ │ 194,6 │
│ Cladire ├─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│nereabilitata│ │ 0,963 │ 7,82 │ 93,7 │ │ 200,0 │
│ │cu pod neincalzit├──────────┼────────────┼───────┤ 3,91 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 7,13 │ 85,5 │ │ 182,4 │
│ ├─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 7,66 │ 91,7 │ │ 190,5 │
│ │cu mansarda ├──────────┼────────────┼───────┤ 4,02 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 6,98 │ 83,6 │ │ 173,6 │
├─────────────┼─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 3,19 │ 38,2 │ │ 81,6 │
│ │cu terasa ├──────────┼────────────┼───────┤ 3,91 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 2,85 │ 34,1 │ │ 72,8 │
│ ├─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ Cladire │ │ 0,963 │ 3,21 │ 38,4 │ │ 82,0 │
│ reabilitata │cu pod neincalzit├──────────┼────────────┼───────┤ 3,91 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 2,86 │ 34,3 │ │ 73,2 │
│ ├─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ │ │ 0,963 │ 3,11 │ 37,2 │ │ 77,3 │
│ │cu mansarda ├──────────┼────────────┼───────┤ 4,02 ├───────┤
│ │ │ 0,893 │ 2,78 │ 33,3 │ │ 69,0 │
├─────────────┴─────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼────────────┼───────┤
│ │ 0,963 │ 4,03 │ 48,3 │ │ 62,0 │
│Mansarda (V = 156,0 m3) ├──────────┼────────────┼───────┤ 6,50 ├───────┤
│ │ 0,893 │ 3,64 │ 43,6 │ │ 56,0 │
└───────────────────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴────────────┴───────┘





*) Situatia actuala Q0 = 8,35 Gcal/(apart•an)


4.3.5. Protectia impotriva zgomotului
In conformitate cu prevederile de la pct. 3.6.1. din NP 064-02, pentru mentinerea nivelului de zgomot admis in interiorul incaperilor max. 35 dB, elementele de constructie delimitatoare trebuie astfel alcatuite incat sa se asigure indici de izolare la valorile admise in standardul de referinta STAS 6156-86 Tabelul 5 si in normativul NP 057-02 pct. 3.6.1.
Pentru confortul acustic al apartamentelor de la mansarda este important sa se analizeze doar indicii de izolare la zgomot aerian, protectia la zgomotul de impact nefiind necesara.
Conditiile de respectare a valorilor In(a nec) trebuie sa fie respectate la urmatoarele elemente de constructie ale mansardelor:
- peretii exteriori;
- peretii interiori intre apartamente adiacente;
- peretii interiori adiacenti casei scarii;
- peretii despartitori din cadrul apartamentelor;
- planseele inferioare, adiacente apartamentelor de la ultimul etaj al cladirilor existente;
- planseul superior (acoperisul + tavanul), adiacent mediului exterior.
Calculele au fost efectuate pe baza prevederilor din Normativul C125-87, rezultatele obtinute fiind prezentate in Tabelul 10.
In conformitate cu Anexa 5 din Normativul C125-87, indicele de izolare global la zgomot aerian se determina pe baza "legii masei", din valoarea astfel determinata scazandu-se o corectie care tine seama de transmisia zgomotului prin cai colaterale.
La elementele de constructie care au o structura de tip "sandwich", valoarea indicelui de izolare global la zgomot aerian se majoreaza cu sporuri, in functie de alcatuirea elementelor de constructie.
In tabelul 10 se dau si valorile admise ale indicilor de izolare la zgomot aerian [In(a nec)], care se compara cu indicii realizati [In(a ef)].
Referitor la valoarea In(a nec) ceruta la planseele adiacente mediului exterior cu care asimilam acoperisul (inclusiv stratul termoizolant), se apreciaza ca valoarea prescrisa In(a nec) = 51 dB este discutabila, mult mai justificata fiind o valoare In(a nec) = 36 dB egala cu valoarea prescrisa la peretii exteriori. Se mentioneaza ca ambele elemente de constructie se caracterizeaza printr-un nivel de zgomot perturbator egal cu 60 dB.


Tabelul 10
┌───────────────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │In(a ef) │ │
│ │In(a ef)│In(a nec)│───────── 100│In(a ef) - In(a nec)│
│ Elementul de constructie │ │ │In(a nec) │ │
│ ├────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ dB │ dB │ % │ dB │
├───────────┬───────────┬───────────────┼────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │tenc. subtiri │ 46,4 │ │ 91,0 │ -4,6 │
│ │Intre ├───────────────┼────────┤ ├─────────────┼────────────────────┤
│ │apartamente│tenc. obisnuite│ 47,8 │ 51,0 │ 93,7 │ -3,2 │
│ │adiacente ├───────────────┼────────┤ ├─────────────┼────────────────────┤
│ Pereti │ │cu captuseala │ 51,5 │ │ 101,0 │ +0,5 │
│ ├───────────┴───────────────┼────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │exteriori │ 46,0 │ 36,0 │ 127,8 │ +10,0 │
│ ├───────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │in cadrul apartamentului │ 33,0 │ 32,0 │ 103,1 │ +1,0 │
├───────────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │spre exterior │ 49,0 │ 51,0 │ 96,1 │ -2,0 │
│ Plansee ├───────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────────┼────────────────────┤
│ │spre apartamente adiacente │ 53,7 │ 51,0 │ 105,3 │ +2,7 │
└───────────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────────┴────────────────────┘





In ceea ce priveste izolarea la zgomotul de impact, aceasta intereseaza doar apartamentele de sub mansarda. In conformitate cu prevederile NP 057-02, cerinta de izolare impotriva zgomotului de impact este: Ii n= 59 dB (standard de referinta este din STAS 6156-86).
Cerinta care este indeplinita ca urmare a existentei straturilor de polistiren expandat de 4 cm grosime dispus intre fata superioara a planseului din beton armat de 13 cm grosime si sapa din mortar de ciment de 3 cm grosime care este suportul pardoselii de la mansarda (pardoseala flotanta).
4.4. Amenajarea mansardei la cladirea analizata in studiul de caz
Pentru mansarda s-a adoptat solutia cu apartamente independente pe un nivel, conform NP 064-02 pct. 2.2.1a (vezi plansele din anexa Studiu de caz).
In consecinta casa scarii a fost prelungita pe inaltimea mansardei si s-a prevazut inca o rampa de acces de la etajul IV la nivelul mansardei.
La mansarda s-au prevazut cate 4 apartamente noi la fiecare scara, rezultand in total 8 apartamente din care: 4 apartamente de 2 camere cu frontonul de lucru pentru bucatarii in camera de zi la sectiunea Pb2 si 4 apartamente de 2 camere, cu suprafete mai mari, la sectiunea Pb4.
La intocmirea planurilor de arhitectura s-a avut in vedere pastrarea pozitiei ventilatiilor si a instalatiilor sanitare de la etajele inferioare.
S-a prevazut un acoperis cu 2 ape cu frontoane la capetele cladirii, inclinarea acoperisului fiind de 25°, astfel incat plecand de la inaltimea parapetului - la incaperile amplasate in zona cu decrosuri - de 1,2 m, sa se ajunga la o inaltime de 1,90 m in zonele curente (fara decrosuri); se asigura astfel o inaltime utila minima de 1,20 m prevazuta in NP 064-04 pct. 2.2.2c si o inaltime libera de circulatie, de 1,90 m, in zona activa a mansardei (conform pct. 2.2.2b).
In zona cu decrosuri, avand inaltimea redusa la fatada s-au prevazut ferestre de mansarda, in timp ce in restul cladirii s-au prevazut ferestre normale de 90 cm inaltime cu parapet de 80 cm inaltime si usi de balcon de 1,70 m inaltime conform figurii A14 din NP 064-04.
Avand in vedere ca peste balcoanele de la etajul IV exista o placa de acoperire a acestora s-au amenajat, la mansarda, pe aceste placi, balcoane de dimensiunile celor de la cladirea existenta.
Avand in vedere ca in zona decrosurilor o suprafata importanta a incaperilor (cca. 30%) are inaltimea libera de 1,20 m pana la 1,90 m, in aceste zone s-au prevazut sa se realizeze dormitoarele apartamentelor.
Inaltimea incaperilor de la mansarda in zona cu tavanul orizontal s-a prevazut de 2,74 m, cu cca. 20 cm mai mare decat inaltimea minima de 2,55 m prevazuta in normativ la pct. 2.2.2a din NP 064-04.
Pentru structura de rezistenta a mansardei s-a adoptat o solutie cu structura principala de rezistenta din elemente de constructie din beton armat conform pct. 3.1.5 din NP 064-02.
S-au prevazut pereti structurali de 14 cm grosime pe conturul casei scarii, pe conturul cladirii si intre apartamente, asigurand in acest fel o buna izolatie fonica, atat fata de exterior, cat si fata de casa scarii si intre apartamente. Peretii se executa din beton usor cu granulit cu masa volumica de 1600 kg/m3. Se prevede beton de clasa Bc 20 (C 16/20) cu un consum de ciment mai mare de 300 kg/m3, cu agregate cu o masa volumica de sub 550 kg/m3, cu nisip de rau si partial cu nisip usor.
Peretii structurali se ancoreaza in peretii existenti prin intermediul unor bare din otel beton Φ 14 ... 16 introduse in gauri Φ 30 realizate prin rotopercutare.
La partea lor superioara peretii sunt prevazuti cu zone mai late cu rol functional (pentru realizarea unei cornise pe conturul acoperisului, precum si cu rol structural pentru a asigura rezistenta la actiunea seismica) si pentru rezemarea corespunzatoare a capriorilor.
Structura acoperisului se realizeaza din capriori cu sectiune I de 25 cm inaltime, din beton precomprimat, rezemati pe peretii longitudinali structurali ai mansardei.
Peste capriori se prevad sipci de lemn paralele cu streasina, pe care reazema tiglele ceramice ale invelitorii.
Distanta intre capriori este de maximum 1,20 m. Pentru sustinerea tavanului, in zonele orizontale ale acestuia, se prevad, deasemenea, elemente prefabricate din beton precomprimat cu sectiune dreptunghiulara (clesti).
La partea inferioara a capriorilor si a clestilor se prevede stratul termoizolant realizat din placi de vata minerala cu masa volumica de 100-160 kg/m3 si cu grosime de 16 cm (2 straturi de cate 8 cm). Placile de vata minerala se dispun in cadrul unui caroiaj de grinzisoare din lemn si se protejeaza la partea inferioara cu un strat de gipscarton de 1 cm grosime iar la partea superioara cu folie permeabila la vaporii de apa.
In peretii interiori din beton armat se prevad gauri de dimensiuni corespunzatoare pentru a asigura ventilarea spatiului neincalzit de peste mansarda.
Pentru a realiza o izolatie termica si fonica (la zgomote transmise prin impact), se prevede sub sapa pardoselii de la mansarda, un strat din polistiren expandat de 4 cm grosime. Pentru a atenua influenta negativa a puntilor termice la intersectia tavanului cu peretii structurali se prevad fasii din vata minerala de dimensiuni 25x10 cm dispuse in pod.
In zona buiandrugilor de peste ferestre aceste fasii sunt dispuse in interiorul incaperilor, pe buiandrugi.
Peretii exteriori sunt prevazuti cu un strat termoizolant de polistiren expandat de 12 cm grosime protejat cu o tencuiala subtire realizata similar cu tencuiala de pe peretii cladirii reabilitate.
Prin masurile de termoizolare prevazute se obtin urmatorii parametri termotehnici:
- o rezistenta termica corectata a peretilor exteriori Rn= 1,86 m2K/W iar la planseul peste mansarda Rn = 3,54 m2K/W;
- o rezistenta termica corectata medie a anvelopei mansardei RnM = 3,11 m2K/W;
- un coeficient global de izolare termica G = 0,557 W/m3K, cu cca. 35% mai mic decat coeficientul normat GN;
- un necesar anual de caldura pentru incalzire de 27-30 kWh/m3 an, cu cca. 41-47% mai mic decat consumul aferent cladirii nereabilitate si cu 38-44% mai mic decat consumul normat.
Pentru tamplarie se prevad ferestre si usi de balcon din PVC cu 3 camere de aer si geam termoizolant triplu cu o suprafata tratata low-e si cu spatiul dintre foi umplut cu argon (Rn = 0,67 m2K/W). Se prevad clapete autoreglabile.
Ventilatiile apartamentelor precum si tubul special de ventilare a casei scarii cu suprafata de 1 m2 se prelungesc cu elemente din tabla zincata peste invelitoare cu minimum 50 cm peste suprafata invelitorii.
Peste casa scarii se realizeaza un planseu din b.a. monolit de 12 cm grosime. In acest planseu se prevede la fiecare casa de scara un gol de 1 m2 pentru a asigura evacuarea fumului in caz de incendiu, precum si un gol de dimensiuni 0,80x0,80 m pentru accesul in podul neincalzit.
Alcatuirea structurii adoptate asigura o rezistenta la foc de gradul II, necesara cladirilor de locuit cu 6 niveluri (P+4E+M).


ANEXA Nr. G2


COMPARATIE INTRE GREUTATEA MANSARDEI SI A TERASEI


Se compara greutatea mansardei (exclusiv planseul peste et. IV) cu greutatea terasei existente (exclusiv planseul peste et. IV)
A. Se scade:
• beton armat
- atice 128 m x 0,157 m3/m = 20,10 m3
- ventilatii 24 x 0,13 = 3,12 m3
- chepenguri 2 x 0,52 = 1,04 m3
- podeste 2 x 1,51 = 3,02 m3
────────
27,28 m3

27,28 m3 x 2,5 t/m3 = 68,2 t

• pietris
[48,40 x 11,80 + 2 x 1,50 (12,76 + 14,56)] x 0,04 x 1,8 t/m3 = 47,0 t
• mortar + hidroizolatie
0,03 x 1,8 + 0,01 x 1,1 = 0,065 t/m2
[48,24 x 11,64 + 2 x 1,50 (12,60 + 14,40)] x 0,065 = 41,8 t

2
zgura expandata (d = 15 ... 33 cm; d(med) = 15 + ─ 18 = 27 cm)
3
[48,24 x 11,64 + 2 x 1,50 (12,60 + 14,40)] x 0,27 = 173,48 m3
Se scade volumul ocupat de atice + mortar
128 x (1,01 + 0,06) x 0,12 = 16,43 m3
─────────
157,05 m3

157,05 m3 x 0,9 t/m3 = 141,3 t

• mortar de ciment
128 (0,50 x 0,02 + 0,06 x 0,12) 1,8 = 4,0 t
───────
TOTAL: 302,3 t





B. Se adauga:
• beton cu granulit armat 119,43 x 1,65 = 197,1 t
• beton armat 3,31 x 2,5 = 8,3 t
• prefabricate din b.a. conform tabel 50,1 t
• tencuiala subtire exterioara 279 x 0,019 = 5,3 t
• placi vata minerala, inclusiv caroiaj sipci si Rigips 489 x 0,036 = 17,6 t
• placi vata minerala 38,0 x 0,021 + 63,0 x 0,013 = 1,7 t
• tencuiala exterioara 31,9 x 0,045 = 1,5 t
• sipci de lemn 8,0 x 0,550 = 4,4 t
• invelitoare din tigle 635 x 0,045 = 28,6 t
• tamplarie PVC 65,5 x 0,040 = 2,7 t
• pardoseli pvc 443 x 0,056 = 24,8 t
• pardoseli mozaic, inclusiv sapa 70 x 0,060 + 35 x 0,115 = 8,3 t
• pereti despartitori 260 x 0,040 10,4 t
• tencuieli interioare 885 x 0,010 = 8,9 t
• tencuieli pe rabit 38 x 0,070 = 2,7 t
• usi interioare (63,9 + 83,8) x 0,015 = 2,3 t
• instalatii 8 x 0,200 = 1,6 t
• diverse 1,4 t
───────
TOTAL: 377,7 t





C. Diferenta in plus:
- 377,7 - 302,3 = 75,4 t
- Aria construita (exclusiv balcoanele) = 580 m2
- Greutatea suplimentara in plus = 0,130 t/m2
D. Concluzie:
1. Diferenta in plus la varianta cu mansarda, este de cca. 130 kg/m2, reprezentand doar aproximativ 10% din incarcarea gravitationala de calcul a planseului de terasa.
2. In varianta de terasa cu beton de panta + placi BCA, greutatea stratului de la terasa creste cu cca. 150 kg/m2, astfel:
2
- beton de panta [d(med) = 0,03 + ─── 0,18 = 0,15 m)
3

0,15 x 2400 = 360
- placi BCA 0,15 x 600 = 90
───
450 kg/m2





Varianta cu zgura expandata
- zgura expandata 0,27 x 900 = 245
- sapa de mortar 0,03 x 1800 = 55
───
300 kg/m2





In aceste conditii varianta de mansarda are o greutate practic egala cu varianta de terasa.
4.5. Solutii de instalatii termice si sanitare la amenajarea mansardei analizate in studiul de caz
4.5.1. Situatia existenta
Instalatii termice
Blocul ales pentru expertizare, format dintr-un tronson Pb2 de capat si un tronson Pb4 de capat, este alimentat cu agent termic si apa calda de consum de la o centrala termica de zona. In centrala termica se prepara atat agentul termic pentru incalzire cat si apa calda de consum. De la centrala termica, agentul termic pentru incalzire si apa calda de consum sunt transportate la consumatorii din zona (blocuri P+4 din panouri mari) prin intermediul unei retele termice ingropata in canal termic. Blocul ales este intamplator capat de retea, o ramificatie a retelei termice intrand prin frontonul tronsonului Pb2 si parcurgand intregul bloc se opreste sub tronsonul Pb4.
Agentul termic este apa calda la parametrii nominali 95/75°C. Apa calda de consum se prepara in regim continuu, reteaua nefiind prevazuta cu conducta de recirculare. Distributia principala atat pentru instalatia de incalzire cat si de apa calda de consum se face in subsolul cladirii (vezi pl. T1), separat pentru fiecare tronson.
Coloanele sunt prevazute la baza cu robineti de inchidere si reglare.
Distributia de agent termic si de apa calda de consum este confectionata din teava din otel pentru instalatii termoizolata si protejata. Nu exista sistem de contorizare la nivel de bloc sau scara.
Din subsol, coloanele urca aparent pana la etajul 4.
Blocul avand o vechime de peste 20 de ani, temperaturile interioare pentru care s-a calculat instalatia de incalzire sunt cele din 1907/68 si anume in toate camerele de locuit, bai, bucatarii t(i) = 18°C, sarcina totala pentru incalzire a blocului Q(T) = 180 kW.
Corpurile de incalzire din fonta tip 600/2 sunt amplasate in camerele de locuit, iar in bai sunt dispuse serpentine din otel. Radiatoarele au prevazuti robineti cu reglaj prestabilit. Aerisirea instalatiei se face la nivelul 4 printr-o retea de aerisire cu vase de aerisire cu robineti de golire in subsol.
Blocul de locuinte prezentat fiind capat de retea a prezentat disfunctii repetate in distributia agentului termic si a apei calde de consum, fapt ce a dus in timp la dorinta debransarii de la reteaua de agent termic si alimentarea de la o centrala termica proprie, propunere prezentata in strategia de reabilitare.
Instalatii sanitare
Blocurile de locuinte Pb2 si Pb4 alese pentru expertizare sunt alimentate independent cu apa rece din reteaua oraseneasca cu conducta din teava din otel zincata si cu apa calda, de la un punct termic prin canal termic, cu teava din otel zincata.
Distributia din subsol, coloanele si conductele de legatura la obiectele sanitare sunt pentru apa rece din tub din PVC G, iar pentru apa calda din teava din otel zincata.
Conductele din subsol sunt izolate cu saltele din vata minerala protejata la exterior.
Nu exista sistem de contorizare la nivel de bloc sau scara.
Alimentarea cu apa rece si calda a grupurilor sanitare si a bucatariilor se face

[danutza]

continuare 3


VARIANTA 1 - CLADIRE REABILITATA CU TERASA

Constructii
- pereti exteriori (inclusiv schela exterioara) 45.130
- planseul peste subsol 14.484
- tamplarie exterioara 16.035
───────
75.649
- planseu de terasa 7.179
──────
TOTAL CONSTRUCTII var. 1 82.828

Instalatii termice
- spalare chimica a instalatiei 4.034
- robineti cu cap termostatat 1.751
- reabilitare distributie 4.517
──────
TOTAL INSTALATII TERMICE var. 1 10.303

Instalatii sanitare
- reabilitarea instalatiei in subsol 1.679
- reabilitarea instalatiei in apartament 18.760
TOTAL INSTALATII SANITARE var. 1 20.439
───────
TOTAL GENERAL 113.569
TOTAL GENERAL INCLUSIV TVA 135.147
Cote finale de deviz 10%
(organizare santier, proiectare, diverse si neprevazute) 13.515
───────
TOTAL var. 1 148.662 Euro

VARIANTA 2 - CLADIRE REABILITATA CU POD NEINCALZIT

Constructii
- pereti exteriori (inclusiv schela exterioara) 45.130
- planseul peste subsol 14.484
- tamplarie exterioara 16.035
───────
75.649
- pod neincalzit 27.284
───────
TOTAL CONSTRUCTII var. 2 102.933

Instalatii termice
- spalare chimica a instalatiei 4.034
- robineti cu cap termostatat 1.751
- reabilitare distributie 4.517
──────
TOTAL INSTALATII TERMICE var. 2 10.303

Instalatii sanitare
- reabilitarea instalatiei in subsol 1.679
- reabilitarea instalatiei in apartament 18.760
790
──────
TOTAL INSTALATII SANITARE var. 2 21.229
───────
TOTAL GENERAL 134.464
TOTAL GENERAL INCLUSIV TVA 160.012
Cote finale de deviz 10%
(organizare santier, proiectare, diverse si neprevazute) 16.001
───────
TOTAL VAR. 2 176.013 Euro

VARIANTA 3 - CLADIRE REABILITATA CU MANSARDA

Constructii
- pereti exteriori (inclusiv schela exterioara) 45.130
- planseul peste subsol 14.484
- tamplarie exterioara 16.035
──────
75.649
- mansarda 154.263
───────
TOTAL CONSTRUCTII var. 3 229.912

Instalatii termice
- spalare chimica a instalatiei 4.034
- robineti cu cap termostatat 1.751
- reabilitare distributie 4.517
──────
TOTAL INSTALATII TERMICE var. 1 10.302
- instalatii la mansarda (racordata la instalatia existenta) 3.593
──────
TOTAL INSTALATII TERMICE var. 3 13.895

Instalatii sanitare
- reabilitarea instalatiei in subsol 1.679
- reabilitarea instalatiei in apartament 18.760
──────
TOTAL INSTALATII SANITARE var. 1 20.439
──────
- instalatii la mansarda (racordata la instalatia existenta) 6.022
TOTAL INSTALATII SANITARE var. 3 26.461
───────
TOTAL GENERAL 270.268
TOTAL GENERAL INCLUSIV TVA 321.619
Cote finale de deviz 10%
(organizare santier, proiectare, diverse si
neprevazute) 32.162
───────
TOTAL VAR. 3 353.781 Euro





Din costul total de 353.781 Euro se scade valoarea recuperata prin vanzarea apartamentelor de la mansarda.
Aria construita 580 m2
Balcoane 34 m2
──────
614 m2





Se considera pretul unitar de 300 Euro/m2 Ac
614 x 300 = 184.200 Euro
Rezulta un cost total net:
353.781 - 184.200 = 169.581 Euro
b. In conformitate cu Tabelul 9, rezulta, in varianta cu coeficientul de corectie c = 0,893 (robinete termostatate), urmatoarele valori pentru necesarul anual de caldura pentru incalzire:
- var. 1 Q = 2,85 Gcal/(apartament•an)
- var. 2 Q = 2,86 Gcal/(apartament•an)
- var. 3 O = 2,78 Gcal/(apartament•an)





Situatia actuala (cladirea cu terasa, nereabilitata), in varianta cu coeficientul de corectie c = 0,963 (instalatii fara dispozitive de reglare termostatata) se caracterizeaza, conform tabelului 9 cu un necesar anual de caldura pentru incalzire:
Q = 8,35 Gcal/(apartament•an).
Pentru intreaga cladire, cu 38 apartamente (exclusiv mansarda), rezulta:
- var. 1 Q = 2,85 x 38 = 108,30 Gcal/(apartament•an)
- var. 2 Q = 2,86 x 38 = 108,68 Gcal/(apartament•an)
- var. 3 Q = 2,78 x 38 = 105,64 Gcal/(apartament•an)
- situatia actuala Q = 8,35 x 38 = 317,30 Gcal/(apartament•an)





c. Calculul duratei de recuperare a investitiei se face in conformitate cu prevederile din Ghidul GP 058-2000, cap. 2.
Se considera pretul unitar e0 = 21 Euro/Gcal (840.000 lei/Gcal) in vigoare in anul executarii lucrarilor de reabilitare. Se considera o rata anuala de crestere a pretului caldurii de 4%.
Se folosesc urmatoarele relatii de calcul:
t=N
___
e0
e = ── / (1,04)^t [Euro/Gcal]
N ---
t=1

I
N = ─────── [ani]
DELTA E





in care:
I - valoarea investitiei [Euro]
DELTA E - valoarea economiei anuale realizate in exploatare [Euro/an]
DELTA E = e • DELTA Q [Euro/an]
in care:
e - pretul unitar mediu al caldurii folosita pentru incalzire, aferenta unei perioade de N ani [Euro/Gcal]
DELTA Q - economia anuala de caldura, preconizata a se obtine prin rabilitarea termica a cladirii [Gcal/an]


In tabelul 11 se face calculul duratei de recuperare a investitiei, pentru cele 3 variante examinate.


Tabelul 11
┌────────────────────────┬──────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┐
│ │Investitie│Pretul caldurii│Economia anuala│Durata de │
│ │ I │ e │ de caldura │recuperare│
│ Varianta │ │ │ DELTA Q │ N │
│ ├──────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ Euro │ Euro/Gcal │ Gcal/an │ ani │
├──┬─────────────────────┼──────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│1.│cu terasa reabilitata│ 148.662 │ 33,4 │ 209,00 │ 21,3 │
├──┼─────────────────────┼──────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│2.│cu pod neincalzit │ 176.013 │ 35,4 │ 208,62 │ 23,8 │
├──┼─────────────────────┼──────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│3.│cu mansarda │ 169.581 │ 34,8 │ 211,66 │ 23,0 │
└──┴─────────────────────┴──────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┘





6. Acte normative conexe
6.1. Acte legislative
- Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute in lege este "izolatia termica, hidrofuga si economia de energie" - exigenta F), (publicata in Monitorul Oficial nr. 12/24 ianuarie 1995).
- Decret nr. 10/17 ianuarie 1995 pentru promulgarea Legii privind calitatea in constructii.
- Lege nr. 587/29 octombrie 2002 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, (publicata in Monitorul Oficial nr. 817/12 noiembrie 2002).
- Decret nr. 850/28 octombrie 2002 pentru promulgarea Legii pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (publicata in Monitorul Oficial nr. 817/12 noiembrie 2002).
- Hotarare nr. 766/21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii in temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (publicata in Monitorul Oficial nr. 352/10 decembrie 1997).
- Legea locuintei nr. 114 promulgata prin decretul nr. 496 din 10 octombrie 1996 (publicata in Monitorul Oficial nr. 254/21 octombrie 1996).
- Ordonanta guvernamentala nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, (publicata in Monitorul Oficial nr. 41/31 ianuarie 2000).
- Legea nr. 325/27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice (publicata in Monitorul Oficial nr. 422/18 iunie 2002).
- Decret nr. 460/24 mai 2002 pentru promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei guvernamentale nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, (publicata in Monitorul Oficial nr. 422/18 iunie 2002).
- Legea nr. 199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei (publicata in Monitorul Oficial nr. 577/17 noiembrie 2000).
- Decret nr. 443/9 noiembrie 2000 pentru promulgarea Legii nr. 199 privind utilizarea eficienta a energiei (publicata in Monitorul Oficial nr. 577/17 noiembrie 2000).
- Hotarare nr. 393 din 18 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei (publicata in Monitorul Oficial nr. 292/30 aprilie 2002).
- Ordonanta de urgenta nr. 174/27 noiembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 890/9 decembrie 2002).
- Legea nr. 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 351/22 mai 2003).
- Decret nr. 305/15 mai 2003 pentru promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 351/22 mai 2003).
- Hotarare nr. 1070/11 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 661/18 septembrie 2003).
- Legea nr. 90/1996 Legea protectiei muncii.
- Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii (HGR nr. 766/1997)
- Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor (HGR nr. 766/1997)
- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor (HGR nr. 766/1997)
- Regulament privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii (HGR nr. 766/1997)
- Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora si norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei (HGR nr. 273/1994)
6.2. Reglementari tehnice
- NP 057-02 Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte - revizuire NP 016-96 (Buletinul Constructiilor nr. 9/2003)
- NP 064 - 02 Normativ privind proiectarea mansardelor (Buletinul Constructiilor nr. 7/2003)
- C107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (Revizuire C107-82) - (Buletinul Constructiilor nr. 8/2003).
- C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit (Buletinul Constructiilor nr. 14/1998).
- C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor (Buletinul Constructiilor nr. 13/1998)
- C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit (Buletinul Constructiilor nr. 14/1998)
- C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul (Buletinul Constructiilor nr. 1/1999)
- C107/6-2002 Normativ privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie (inlocuieste STAS 6472/4) - (Buletinul Constructiilor nr. 14/2002)
- C107/7-2002 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor - (Revizuire NP 200/89) - (Buletinul Constructiilor nr. 8/2003).
- GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit (Buletinul Constructiilor nr. 2/2002)
- NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr. 4-2001).
- NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente (Buletinul Constructiilor nr. 5-2001).
- NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr. 5-2001).
- GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr. 3-2003).
- MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora (Buletinul Constructiilor nr. 10-11/2002).
- GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente (Buletinul Constructiilor nr. 2-2003).
- NP 060-02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice (Buletinul Constructiilor nr. 18-2003)
- SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cladirilor de locuit existente (Buletinul Constructiilor nr. 18-2003)
- SC 006-01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de locuit (Buletinul Constructiilor nr. 5-2002)
- GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente (Buletinul Constructiilor nr. 3-2002)
- MP 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor aferente (Buletinul Constructiilor nr. 5-2002)
- GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente (Buletinul Constructiilor nr. 8/2003).
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile existente, in vederea reabilitarii termice (Buletinul Constructiilor nr. 5/2003)
- MP 019-02 Metodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei si a instalatiilor de incalzire si apa calda de consum la blocurile de locuinte cu structura din panouri mari (Buletinul Constructiilor nr. 7/2004).
- P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- MP 008-2000 Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor a Normativului de siguranta la foc a constructiilor P 118-99
- P 92-82 Normativul privind dotarea cu ascensoare a cladirilor de locuit, social-culturale si administrative (Buletinul Constructiilor nr. 2/1983)
- C 125-87 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri (Buletinul Constructiilor nr. 3/1987)
- Normativ privind protectia la zgomot - prevederi generale (in curs de publicare)
- P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative (Buletinul Constructiilor 3-4/1991)
- C 112-1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii.
- NP 040-2002 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri.
- NE 005-1997 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si a elementelor componente ale constructiilor. Interventii la invelitori si acoperisuri terasa si sarpante.
- C 246-93 Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor.
- C 247-93 Indrumator cadru privind exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflate in proprietatea autoritatilor publice.
- P 130-1999 Normativ privind urmarirea in timp a constructiilor (Buletinul Constr. nr. 2/2000)
- C 56-1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
6.3 Standarde de referinta
- STAS 6156-86 Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustica.
BORDEROU PIESE DESENATE CONSTRUCTII
PROIECT TIP, IPCT, NR. 1168, cu P+3 ... 4E
1.1. - Sectiunea F (3-3-4) cm - plan etaj curent
1.2. - Sectiunea F (3-4) mr - plan etaj curent
1.3. - Sectiunea F (3-3-4) cm - plan mansarda
1.4. - Sectiunea F (3-4) cm - plan mansarda
1.5. - Sectiunea C-C
1.6. - Sectiunea D-D
PROIECT TIP, IPCT, NR. 770, cu P+3 ... 4E
2.1. - Sectiunea Pb2 cm - plan etaj curent
2.2. - Sectiunea Pb4 cm - plan etaj curent
2.3. - Sectiunea Pb2 cm - plan mansarda
2.4. - Sectiunea Pb4 cm - plan mansarda
2.5. - Sectiunea Pb2 cm - plan duplex etajul IV si mansarda
2.6. - Sectiune E-E
2.7. - Sectiune F-F
PROIECT TIP, IPCT, NR. 944-81, cu P+3E
3.1. - Sectiunea Pd3 mc - plan etaj curent
3.2. - Sectiunea Pd3 mc - plan mansarda
3.3. - Sectiunea Pd3 mc - structura mansarda
3.4. - Sectiunea Pd3 mc - sectiune G-G
3.5. - Sectiunea Pd3 mc - sectiune H-H
PROIECT REFOLOSIBIL, IPB, cu P+9E
4.1. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea r-m - scara C - plan parter
4.2. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea r-m - scara C - plan etaje 1, 3, 5, 7
4.3. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea r-m - scara C - plan etaje 2, 4, 6, 8
4.4. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea r-m - scara C - plan etaj 9
4.5. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan parter
4.6. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan plan etaje 1, 3, 5, 7
4.7. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan plan etaje 2, 4, 6, 8
4.8. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan plan etaj 9
4.9. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea r-m - scara C - plan structura mansarda
4.10. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan structura mansarda
4.11. - Bloc B7, cu P+9E - scara C+D - plan modificare etaj 9
4.12. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea r-m - scara C - plan mansarda
4.13. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan mansarda
4.14. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan mansarda - varianta
4.15. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan mansarda - varianta cu duplex - etaj 9
4.16. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan mansarda - varianta cu duplex - mansarda
4.17. - Bloc B7, cu P+9E, Sectiunea m-c - scara D - plan montaj capriori
4.18. - Sectiune A-A
4.19. - Sectiune A-A - varianta
4.20. - Sectiune B-B
4.21. - Detaliul I
4.22. - Detaliul II
4.23. - Detaliul III



atentie! urmeaza plansele, dar pe acestea nu le pot copia aici