Contestaþie la baremul de corectare si notare G1
-
Viorel
Contestaþie la baremul de corectare si notare G1
Bombardati-i cu contestatii pe "prietenii" de la CSM.
-
flaviusnet
Re: Contestaþie la baremul de corectare si notare G1
s-a facut!!astazi vedem cat "respect"ne acorda baietii de la csm...sunt curios cum ar motiva o eventuala respingere a contestatiilor depuse in masa...sau sunt date fara motivare...Viorel wrote:Bombardati-i cu contestatii pe "prietenii" de la CSM.
-
pufulet
Au facut-o VARZA la penal !!!! sa-mi bag...... (toata increderea) in ei, si-n ascendentii lor privilegiati, de gen feminin-
flaviusnet
-
Viorel
Iata mai jos contestatia mea. Daca am gresit undeva astept raspunsuri. Bafta.
Apropo, care era termenul de contestare, 24 de ore incepind cu ce data si ora?
Contestatie la grila de concurs, G 1.
Nr. crt./Nr. intrebarii/Solutia data prin baremul de evaluare/Motivarea contestatiei/Solutia propusa
1. /22/b,c/ Avand in vedere faptul ca legatarul cu titlu particular poate fi reclamant in petitia de ereditate cu privire la calitatea sa posibila de mostenitor legal, apreciez ca din ipoteza intrebarii coroborata cu modalitatea de expunere a variantei de raspuns de la litera "a", raspunsul de la punctul "a" este adevarat. In speta, formularea "poate fi si legatarul particular reclamant in petitia de ereditate" este adevarata, faptul ca a primit un legat particular neputand sa-i interzica acestuia calea actiunii in recunoasterea calitatii de mostenitor legal./a,b,c
Solicit ca aceasta intrebare sa fie exclusa din calculul celor 100 de intrebari
2./26/a/ In conformitate cu disp. art. 51 al.2 si 52 al.1 si 5, Cod pr.pen. si disp. art. 29, 30 al.2 si 31 al.1 Cod pr.civ., pot fi recuzati toti judecatorii unei instante, recuzarea se formuleaza oral sau in scris, recuzarea se judeca de instanta catre care se indreapta calea de atac, iar prezenta judecatorului recuzat nu este obligatorie, el fiind ascultat doar se apreciaza ca fiind necesar.
In aceasta situatie nici una din variantele de raspuns nu este corecta, candidatii fiind totusi obligati de a insemna una din variante.
Exemplu practic in dovedirea nevalabilitatii raspunsului de la punctul "a": judecatoriile nu sunt organizate in sectii, judecatorii participa la sedinte alcatuite din cauze penale cu cauze civile, sunt judecatorii ca functioneaza cu cate 2 judecatori, astfel incat este si foarte usor in practica sa fie recuzati totii judecatorii unei instante si chiar sa fie admisibila cererea de recuzare a intregii instante./-
Solicit a nu fi luat in considerare raspunsul de la aceasta intrebare
3./52/b/ In conformitate cu tematica pentru examenul de admitere la I.N.M. 2006, pentru disciplina Drept penal, materia pentru pregatire a constat in Constitutia, Codul penal si Legea nr. 546/2002 privind acordarea gratierii, si nu "legea penala" in intelesul dat de partea generala a Codului penal, cunoasterea tuturor prevederilor legilor speciale si a decretelor (respectiv a ordonantelor de urgenta a Guvernului care modifica unele decrete) nefiind obligatorie pentru concurs.
In conditiile in care raspunsul de la punctul "b" vizeaza savarsirea unei infractiunii prevazuta in legea speciala, respectiv in fostul Decret 328/1966 privind circulatie pe drumurile publice, "lege penala" care nu face parte din programa de concurs, apreciez ca aceasta intrebare excede materiei de concurs.
Nota: in cazul in care in ipoteza raspunsului s-ar fi mentionat faptul ca minorul are varsta sub 14 ani, sau este intre 14-16 ani si nu a savarsit fapta cu discernamant, varianta de la punctul "b" ar fi putut fi considerata ca adevarata chiar si in aceasta situatie in care legea speciala nu face parte din materia de concurs./-
Solicit a nu fi luat in considerare raspunsul de la aceasta intrebare
4./59/b,c/ Toata doctrina penala si de altfel si dispozitiile Codului penal, prevede ca in legislatia penala romaneasca, actele preparatorii nu au relevanta juridica penala (vezi Dongoroz, Oancea, Loghin, Boroi). Faptul ca la art.189 alin.5 Cod penal, actele preparatorii sunt incriminate ca tentativa, nu da caracter de generalitate privind natura actelor preparatorii in legislatia noastra penala. O exceptie nu confera caracter de generalitate, nici macar in ipoteza "pot fi", intrucat a accepta o asemenea ipoteza ar insemna ca in orice situatie, actele preparatorii pot fi asimilate tentativei si incriminate ca atare. Ori, de exemplu, cumpararea unei otravuri, nu reprezinta tentativa de omor decat daca faptuitorul incepe sa faca acte de executare.
Apreciez ca raspunsul de la punctul "c" nu poate fi adevarat, intrucat vizeaza situatia in care, actele materiale savarsite reprezinta infractiuni de sine statatoare, care nu au alta relevanta juridica decat ca acte materiale pentru infractiunea incriminata si nu ca acte preparatorii pentru o alta infractiune care nu s-a savarsit.
Raspunsul cu caracter de generalitate vizat de varianta de la punctul "a" primeaza fata de exceptiile de la regula vizate prin celelalte raspunsuri./ a
5/55/c/Infractiunea de retinere sau distrugere de inscrisuri, prev. de art. 272 Cod penal, nu face parte din tematica de concurs./-
Solicit a nu fi luat in considerare raspunsul de la aceasta intrebare
6./60/c/ Toata doctrina si practica penala si chiar continutul aliniatului 4 al art.189 Cod penal, confirma faptul ca infractiunea de santaj este absorbita in forma calificata prev. de art.189 alin.4 Cod penal, astfel incat varianta de raspuns de la litera "a" este cea corecta.
De altfel varianta de raspuns de la litera "c", care vizeaza absorbirea in infractiunea de santaj a infractiunii de "lovire sau alte violente", sub aceasta denumire fiind prevazuta infractiunea de la art.180 Cod penal, nu este corecta, atat timp cat santajul vizeaza "constrangerea unei persoane prin violenta"si absoarbe doar infractiunea prev. de aliniatul 1 al articolului 180 Cod penal, care vizeaza orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, respectiv suferintele sau vatamarile care nu sunt atestate de un certificat medico legal, si nu intreaga gama de violente prevazute la aceasta infractiune. Din momentul in care violenta produce victimei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, de la art.180 alin.2, 181 Cod penal, faptele inculpatului constituie concurs de infractiuni si nu infractiune complexa. (vezi Loghin, Dongoroz si altii) . Neavand caracter de generalitate si absolut raportat la ipoteza expusa, raspunsul de la litera c nu poate fi admis ca fiind corect./a
7. /66/b,c/ Din formularea intrebarii, ipoteza vizata este cea a formelor tip ale infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal si arestarea nelegala, care nu prevad existenta vreunui scop sau mobil ci doar caracterul nelegal al acestor fapte. In acest conditii, singura diferenta din aceste doua infractiuni, in forma lor tip prevazuta in ipoteza, consta doar in calitatea subiectului activ. Doar pentru formele agravate ale acestor infractiuni apare ca diferenta si motivatia savarsirii faptei. /b
8./70/b/ Doctrina si practica penala, apreciind asupra caracterului civil sau penal al faptei constand in refuzul de restituire a unei sume de bani imprumutate a concluzionat ca: imprumutul unei sume de bani, ca imprumut de de consumatie, spre deosebire de imprumutul de folosinta, are ca obiect lucruri care sunt deopotriva fungibile si consumptibile potrivit naturii lor, iar imprumutatul, poate face acte de dispozitie cu privire la suma imprumutata. Asa fiind, infractiunea de abuz de incredere cu privire la o suma de bani imprumutata nu poate fi savarsita sub forma insusirii sau dispunerii "fara drept" de bunul fungibil imprumutat, intrucat "dreptul" exista, ci doar sub forma refuzului de restituire. /a,b
9./71/b/ Conform dispozitiilor art. 215 alin.4 Cod penal, infractiunea de inselaciune prin cecuri se poate savarsi si prin retragerea , dupa emiterea cecului, a proviziei in totul sau in parte sau prin interzicerea trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare. In aceste modalitati de savarsire, si nu numai, nu are nici o relevanta daca partea vatamata a cunoscut sau nu lipsa de disponibil din contul inculpatului, aceasta situatie modificandu-se oricum foarte rapid dupa emiterea cecului. Acest raspuns se impune cu atat mai mult cu cat calitatea de persoana vatamata si chiar existenta infractiunii implica, cu necesitate, producerea unui prejudiciu beneficiarului cecului, respectiv persoanei vatamate. Pentru aceste motive, nu poate constitui o conditie a incriminarii faptei ca fiind inselaciune prin cecuri, necunoasterea de catre persoana vatamata a lipsei de disponibil a inculpatului. Cu atat mai mult cu cat semnarea cecului este un act de dispozitie efectuat de inculpat si nu de persoana vatamata, aceasta avand doar un rol pasiv anterior savarsirii infractiunii. Conditia existentei erorii sau a mentinerii in eroare a persoanei vatamate se aplica doar in cazul inselaciunii in conventii, situatie in care este necesara demonstrarea vointei viciate a persoanei vatamate are un rol activ anterior savarsirii faptei iar vointa sa nu trebuie sa fi fost viciata.
/a
10./82/a,b/ In prevederile Codului penal, la capitolul Pedepse, nu exista prevazuta pedeapsa confiscarii averii, confiscarea speciala fiind o masura asiguratorie si nicidecum o pedeapsa. In aceasta situatie, raspunsul prevazut la varianta b nu poate fi adevarat. In drept, dispozitiile, art. 163 alin.2 si 3 Cod pr. penal.
Mai mult decat atat, nu se poate lua o masura asiguratorie in vederea garantarii executarii unei alte masuri asiguratorii. /a
01.09.2006
Apropo, care era termenul de contestare, 24 de ore incepind cu ce data si ora?
Contestatie la grila de concurs, G 1.
Nr. crt./Nr. intrebarii/Solutia data prin baremul de evaluare/Motivarea contestatiei/Solutia propusa
1. /22/b,c/ Avand in vedere faptul ca legatarul cu titlu particular poate fi reclamant in petitia de ereditate cu privire la calitatea sa posibila de mostenitor legal, apreciez ca din ipoteza intrebarii coroborata cu modalitatea de expunere a variantei de raspuns de la litera "a", raspunsul de la punctul "a" este adevarat. In speta, formularea "poate fi si legatarul particular reclamant in petitia de ereditate" este adevarata, faptul ca a primit un legat particular neputand sa-i interzica acestuia calea actiunii in recunoasterea calitatii de mostenitor legal./a,b,c
Solicit ca aceasta intrebare sa fie exclusa din calculul celor 100 de intrebari
2./26/a/ In conformitate cu disp. art. 51 al.2 si 52 al.1 si 5, Cod pr.pen. si disp. art. 29, 30 al.2 si 31 al.1 Cod pr.civ., pot fi recuzati toti judecatorii unei instante, recuzarea se formuleaza oral sau in scris, recuzarea se judeca de instanta catre care se indreapta calea de atac, iar prezenta judecatorului recuzat nu este obligatorie, el fiind ascultat doar se apreciaza ca fiind necesar.
In aceasta situatie nici una din variantele de raspuns nu este corecta, candidatii fiind totusi obligati de a insemna una din variante.
Exemplu practic in dovedirea nevalabilitatii raspunsului de la punctul "a": judecatoriile nu sunt organizate in sectii, judecatorii participa la sedinte alcatuite din cauze penale cu cauze civile, sunt judecatorii ca functioneaza cu cate 2 judecatori, astfel incat este si foarte usor in practica sa fie recuzati totii judecatorii unei instante si chiar sa fie admisibila cererea de recuzare a intregii instante./-
Solicit a nu fi luat in considerare raspunsul de la aceasta intrebare
3./52/b/ In conformitate cu tematica pentru examenul de admitere la I.N.M. 2006, pentru disciplina Drept penal, materia pentru pregatire a constat in Constitutia, Codul penal si Legea nr. 546/2002 privind acordarea gratierii, si nu "legea penala" in intelesul dat de partea generala a Codului penal, cunoasterea tuturor prevederilor legilor speciale si a decretelor (respectiv a ordonantelor de urgenta a Guvernului care modifica unele decrete) nefiind obligatorie pentru concurs.
In conditiile in care raspunsul de la punctul "b" vizeaza savarsirea unei infractiunii prevazuta in legea speciala, respectiv in fostul Decret 328/1966 privind circulatie pe drumurile publice, "lege penala" care nu face parte din programa de concurs, apreciez ca aceasta intrebare excede materiei de concurs.
Nota: in cazul in care in ipoteza raspunsului s-ar fi mentionat faptul ca minorul are varsta sub 14 ani, sau este intre 14-16 ani si nu a savarsit fapta cu discernamant, varianta de la punctul "b" ar fi putut fi considerata ca adevarata chiar si in aceasta situatie in care legea speciala nu face parte din materia de concurs./-
Solicit a nu fi luat in considerare raspunsul de la aceasta intrebare
4./59/b,c/ Toata doctrina penala si de altfel si dispozitiile Codului penal, prevede ca in legislatia penala romaneasca, actele preparatorii nu au relevanta juridica penala (vezi Dongoroz, Oancea, Loghin, Boroi). Faptul ca la art.189 alin.5 Cod penal, actele preparatorii sunt incriminate ca tentativa, nu da caracter de generalitate privind natura actelor preparatorii in legislatia noastra penala. O exceptie nu confera caracter de generalitate, nici macar in ipoteza "pot fi", intrucat a accepta o asemenea ipoteza ar insemna ca in orice situatie, actele preparatorii pot fi asimilate tentativei si incriminate ca atare. Ori, de exemplu, cumpararea unei otravuri, nu reprezinta tentativa de omor decat daca faptuitorul incepe sa faca acte de executare.
Apreciez ca raspunsul de la punctul "c" nu poate fi adevarat, intrucat vizeaza situatia in care, actele materiale savarsite reprezinta infractiuni de sine statatoare, care nu au alta relevanta juridica decat ca acte materiale pentru infractiunea incriminata si nu ca acte preparatorii pentru o alta infractiune care nu s-a savarsit.
Raspunsul cu caracter de generalitate vizat de varianta de la punctul "a" primeaza fata de exceptiile de la regula vizate prin celelalte raspunsuri./ a
5/55/c/Infractiunea de retinere sau distrugere de inscrisuri, prev. de art. 272 Cod penal, nu face parte din tematica de concurs./-
Solicit a nu fi luat in considerare raspunsul de la aceasta intrebare
6./60/c/ Toata doctrina si practica penala si chiar continutul aliniatului 4 al art.189 Cod penal, confirma faptul ca infractiunea de santaj este absorbita in forma calificata prev. de art.189 alin.4 Cod penal, astfel incat varianta de raspuns de la litera "a" este cea corecta.
De altfel varianta de raspuns de la litera "c", care vizeaza absorbirea in infractiunea de santaj a infractiunii de "lovire sau alte violente", sub aceasta denumire fiind prevazuta infractiunea de la art.180 Cod penal, nu este corecta, atat timp cat santajul vizeaza "constrangerea unei persoane prin violenta"si absoarbe doar infractiunea prev. de aliniatul 1 al articolului 180 Cod penal, care vizeaza orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, respectiv suferintele sau vatamarile care nu sunt atestate de un certificat medico legal, si nu intreaga gama de violente prevazute la aceasta infractiune. Din momentul in care violenta produce victimei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, de la art.180 alin.2, 181 Cod penal, faptele inculpatului constituie concurs de infractiuni si nu infractiune complexa. (vezi Loghin, Dongoroz si altii) . Neavand caracter de generalitate si absolut raportat la ipoteza expusa, raspunsul de la litera c nu poate fi admis ca fiind corect./a
7. /66/b,c/ Din formularea intrebarii, ipoteza vizata este cea a formelor tip ale infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal si arestarea nelegala, care nu prevad existenta vreunui scop sau mobil ci doar caracterul nelegal al acestor fapte. In acest conditii, singura diferenta din aceste doua infractiuni, in forma lor tip prevazuta in ipoteza, consta doar in calitatea subiectului activ. Doar pentru formele agravate ale acestor infractiuni apare ca diferenta si motivatia savarsirii faptei. /b
8./70/b/ Doctrina si practica penala, apreciind asupra caracterului civil sau penal al faptei constand in refuzul de restituire a unei sume de bani imprumutate a concluzionat ca: imprumutul unei sume de bani, ca imprumut de de consumatie, spre deosebire de imprumutul de folosinta, are ca obiect lucruri care sunt deopotriva fungibile si consumptibile potrivit naturii lor, iar imprumutatul, poate face acte de dispozitie cu privire la suma imprumutata. Asa fiind, infractiunea de abuz de incredere cu privire la o suma de bani imprumutata nu poate fi savarsita sub forma insusirii sau dispunerii "fara drept" de bunul fungibil imprumutat, intrucat "dreptul" exista, ci doar sub forma refuzului de restituire. /a,b
9./71/b/ Conform dispozitiilor art. 215 alin.4 Cod penal, infractiunea de inselaciune prin cecuri se poate savarsi si prin retragerea , dupa emiterea cecului, a proviziei in totul sau in parte sau prin interzicerea trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare. In aceste modalitati de savarsire, si nu numai, nu are nici o relevanta daca partea vatamata a cunoscut sau nu lipsa de disponibil din contul inculpatului, aceasta situatie modificandu-se oricum foarte rapid dupa emiterea cecului. Acest raspuns se impune cu atat mai mult cu cat calitatea de persoana vatamata si chiar existenta infractiunii implica, cu necesitate, producerea unui prejudiciu beneficiarului cecului, respectiv persoanei vatamate. Pentru aceste motive, nu poate constitui o conditie a incriminarii faptei ca fiind inselaciune prin cecuri, necunoasterea de catre persoana vatamata a lipsei de disponibil a inculpatului. Cu atat mai mult cu cat semnarea cecului este un act de dispozitie efectuat de inculpat si nu de persoana vatamata, aceasta avand doar un rol pasiv anterior savarsirii infractiunii. Conditia existentei erorii sau a mentinerii in eroare a persoanei vatamate se aplica doar in cazul inselaciunii in conventii, situatie in care este necesara demonstrarea vointei viciate a persoanei vatamate are un rol activ anterior savarsirii faptei iar vointa sa nu trebuie sa fi fost viciata.
/a
10./82/a,b/ In prevederile Codului penal, la capitolul Pedepse, nu exista prevazuta pedeapsa confiscarii averii, confiscarea speciala fiind o masura asiguratorie si nicidecum o pedeapsa. In aceasta situatie, raspunsul prevazut la varianta b nu poate fi adevarat. In drept, dispozitiile, art. 163 alin.2 si 3 Cod pr. penal.
Mai mult decat atat, nu se poate lua o masura asiguratorie in vederea garantarii executarii unei alte masuri asiguratorii. /a
01.09.2006
-
John_II
-
cyclop
De acord cu tine la aia cu santajul absorbit, oarecum la aia cu motivatia pt arestare nelegala si privare de libertate (spun oarecum, pt ca nu stiu ce vor ei sa spuna prin motivatie, deci e discutabil), la aia cu retinerea si distrugerea de inscrisuri si la aia cu confiscarea averii.
Restul, cu parere de rau, nici o sansa...e ca ei.
Restul, cu parere de rau, nici o sansa...e ca ei.
-
John_II
viorel a scris
Oarecum intr-o opinie contrara vezi Decizia sectiilor reunite a ICCJ nr 9/2005 pe www.scj.ro9./71/b/ Conform dispozitiilor art. 215 alin.4 Cod penal, infractiunea de inselaciune prin cecuri se poate savarsi si prin retragerea , dupa emiterea cecului, a proviziei in totul sau in parte sau prin interzicerea trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare. In aceste modalitati de savarsire, si nu numai, nu are nici o relevanta daca partea vatamata a cunoscut sau nu lipsa de disponibil din contul inculpatului, aceasta situatie modificandu-se oricum foarte rapid dupa emiterea cecului. Acest raspuns se impune cu atat mai mult cu cat calitatea de persoana vatamata si chiar existenta infractiunii implica, cu necesitate, producerea unui prejudiciu beneficiarului cecului, respectiv persoanei vatamate. Pentru aceste motive, nu poate constitui o conditie a incriminarii faptei ca fiind inselaciune prin cecuri, necunoasterea de catre persoana vatamata a lipsei de disponibil a inculpatului. Cu atat mai mult cu cat semnarea cecului este un act de dispozitie efectuat de inculpat si nu de persoana vatamata, aceasta avand doar un rol pasiv anterior savarsirii infractiunii. Conditia existentei erorii sau a mentinerii in eroare a persoanei vatamate se aplica doar in cazul inselaciunii in conventii, situatie in care este necesara demonstrarea vointei viciate a persoanei vatamate are un rol activ anterior savarsirii faptei iar vointa sa nu trebuie sa fi fost viciata.
/a
-
John_II
viorel a scris
O gasesti pe scj.ro
Pentru clarificare vezi Decizia sectiilor reunite a ICCJ nr 9/20059./71/b/ Conform dispozitiilor art. 215 alin.4 Cod penal, infractiunea de inselaciune prin cecuri se poate savarsi si prin retragerea , dupa emiterea cecului, a proviziei in totul sau in parte sau prin interzicerea trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare. In aceste modalitati de savarsire, si nu numai, nu are nici o relevanta daca partea vatamata a cunoscut sau nu lipsa de disponibil din contul inculpatului, aceasta situatie modificandu-se oricum foarte rapid dupa emiterea cecului. Acest raspuns se impune cu atat mai mult cu cat calitatea de persoana vatamata si chiar existenta infractiunii implica, cu necesitate, producerea unui prejudiciu beneficiarului cecului, respectiv persoanei vatamate. Pentru aceste motive, nu poate constitui o conditie a incriminarii faptei ca fiind inselaciune prin cecuri, necunoasterea de catre persoana vatamata a lipsei de disponibil a inculpatului. Cu atat mai mult cu cat semnarea cecului este un act de dispozitie efectuat de inculpat si nu de persoana vatamata, aceasta avand doar un rol pasiv anterior savarsirii infractiunii. Conditia existentei erorii sau a mentinerii in eroare a persoanei vatamate se aplica doar in cazul inselaciunii in conventii, situatie in care este necesara demonstrarea vointei viciate a persoanei vatamate are un rol activ anterior savarsirii faptei iar vointa sa nu trebuie sa fi fost viciata.
/a
O gasesti pe scj.ro
-
John_II
viorel a scris
O gasesti pe site-ul ICCJ
Pentru clarificare vezi Decizia sectiilor reunite a ICCJ nr 9/20059./71/b/ Conform dispozitiilor art. 215 alin.4 Cod penal, infractiunea de inselaciune prin cecuri se poate savarsi si prin retragerea , dupa emiterea cecului, a proviziei in totul sau in parte sau prin interzicerea trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare. In aceste modalitati de savarsire, si nu numai, nu are nici o relevanta daca partea vatamata a cunoscut sau nu lipsa de disponibil din contul inculpatului, aceasta situatie modificandu-se oricum foarte rapid dupa emiterea cecului. Acest raspuns se impune cu atat mai mult cu cat calitatea de persoana vatamata si chiar existenta infractiunii implica, cu necesitate, producerea unui prejudiciu beneficiarului cecului, respectiv persoanei vatamate. Pentru aceste motive, nu poate constitui o conditie a incriminarii faptei ca fiind inselaciune prin cecuri, necunoasterea de catre persoana vatamata a lipsei de disponibil a inculpatului. Cu atat mai mult cu cat semnarea cecului este un act de dispozitie efectuat de inculpat si nu de persoana vatamata, aceasta avand doar un rol pasiv anterior savarsirii infractiunii. Conditia existentei erorii sau a mentinerii in eroare a persoanei vatamate se aplica doar in cazul inselaciunii in conventii, situatie in care este necesara demonstrarea vointei viciate a persoanei vatamate are un rol activ anterior savarsirii faptei iar vointa sa nu trebuie sa fi fost viciata.
/a
O gasesti pe site-ul ICCJ
-
Viorel
-
z3t
In ceea ce priveste acest punct nu sunt de acord si nu exista nici un fel de sustinere in norma juridica pentru contestatie...Viorel wrote: Solicit ca aceasta intrebare sa fie exclusa din calculul celor 100 de intrebari
2./26/a/ In conformitate cu disp. art. 51 al.2 si 52 al.1 si 5, Cod pr.pen. si disp. art. 29, 30 al.2 si 31 al.1 Cod pr.civ., pot fi recuzati toti judecatorii unei instante, recuzarea se formuleaza oral sau in scris, recuzarea se judeca de instanta catre care se indreapta calea de atac, iar prezenta judecatorului recuzat nu este obligatorie, el fiind ascultat doar se apreciaza ca fiind necesar.
In aceasta situatie nici una din variantele de raspuns nu este corecta, candidatii fiind totusi obligati de a insemna una din variante.
Exemplu practic in dovedirea nevalabilitatii raspunsului de la punctul "a": judecatoriile nu sunt organizate in sectii, judecatorii participa la sedinte alcatuite din cauze penale cu cauze civile, sunt judecatorii ca functioneaza cu cate 2 judecatori, astfel incat este si foarte usor in practica sa fie recuzati totii judecatorii unei instante si chiar sa fie admisibila cererea de recuzare a intregii instante./-
astfel: In codul de procedura civila au fost operate o serie de modificari prin legea 219/2005 care adopta OG 138/2000 prin intermediul carora s-a abrogat prevederea care dadea posibilitatea partilor de a recuza toti membrii unei instante... in alta ordine de idei eu sunt din Iasi iar la noi judecatoria este organizata pe sectii.
-
z3t
Acest punct nu este sustinut pentru ca in acest caz nu poat fi vorba despre o infractiune intrucat e vb de executarea unei conventii civile...(T.Toader..AllBeck)..Viorel wrote:8./70/b/ Doctrina si practica penala, apreciind asupra caracterului civil sau penal al faptei constand in refuzul de restituire a unei sume de bani imprumutate a concluzionat ca: imprumutul unei sume de bani, ca imprumut de de consumatie, spre deosebire de imprumutul de folosinta, are ca obiect lucruri care sunt deopotriva fungibile si consumptibile potrivit naturii lor, iar imprumutatul, poate face acte de dispozitie cu privire la suma imprumutata. Asa fiind, infractiunea de abuz de incredere cu privire la o suma de bani imprumutata nu poate fi savarsita sub forma insusirii sau dispunerii "fara drept" de bunul fungibil imprumutat, intrucat "dreptul" exista, ci doar sub forma refuzului de restituire. /a,b
Mai mult si CEDO arata ca ete considerat abuz faptul de a condamna o persoana pentru nerespectare unei conve ntii civile intrucat exista alte instrumente in vederea executarii acesteia.
-
z3t
Mai mult decat atat chiar prin art. I al 102 al legii 281/2003 art.163 al.1(adik acela care prevede scopul masurilor asiguratorii) a fost modificat in sensul excluderii PEDEPSEI CONFISCARII AVERII din cadrul art.Viorel wrote:10./82/a,b/ In prevederile Codului penal, la capitolul Pedepse, nu exista prevazuta pedeapsa confiscarii averii, confiscarea speciala fiind o masura asiguratorie si nicidecum o pedeapsa. In aceasta situatie, raspunsul prevazut la varianta b nu poate fi adevarat. In drept, dispozitiile, art. 163 alin.2 si 3 Cod pr. penal.
Mai mult decat atat, nu se poate lua o masura asiguratorie in vederea garantarii executarii unei alte masuri asiguratorii. /a
01.09.2006
Mai mult cred ca Domnul GH. MATEUT (component al comisiei la Drept Proc Pen.) este aparatorul lui Dinu Patricu si cred ca daca s-ar propune cumva confiscarea averii pentru clientul sau ar sari de 3 metri in aer sustinand ca pedeapsa este abrogata prin Legea 141/1996, insa se pare ca la examenul nostru a omis chestiunea abrogarii acestei pedepse COMUNISTE.
-
z3t
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 20 guests