despre ipoteca si iubirea mea: fidejusiunea

[zavalita]

Imi poate spune cineva,plz,in ce categorie intra ipoteca prev.de legea 190/1999???este o ipoteca legala sau conventionala??Inclin sa cred ca ar fi o ipoteca conventionala care deroga in oarecare masura de la regulile c.civ..gresesc??

In ceea ce priveste raporturile dintre fidejusori,n-am inteles mare branza din Statescu...fidejusorul care a platit in locul debitorului are un drept de regres divizibil in contra celorlalti fidejusori doar in cazurile prev in 1673,adica in afara cazurilor mentionate nu se poate intoarce impotriva lor,doar impotriva debitorului???

Apoi cine suporta riscul insolvabilitatii altui fidejusor(ipoteza e ca deb este insolvabil si sunt mai multi fidejusori din care unul insolvabil)???Si in ce masura invocarea beneficiului diviziunii inlatura suportarea riscului insolvabilitatii ??

Si in sfarsit minunea din 1668 in legatura directa cu o grila naucitoare pt mine...
"Cand aceeasi datorie de 4 mil este garantata de 4 fidejusori iar cred ,la sugestia deb,a inceput urmarirea numai impotriva a 3 fidejusori,divizand actiunea pt intreaga datorie,numai cu privire la acestia,atunci:
a)daca doi din cei trei erau sau au devenit insolvabili,cel de-al treilea poate fi obligat numai la o treime iar al patrulea la plata a doua treimi
b)daca unul din cei trei a devenit insolvabil,fiecare din ceilalti trei fidejusori solvabili poate fi obligat la plata unei treimi
c) al patrulea este liberat de raspundere in toate cazurile


Am cam multe intrebari:mrgreen:,o mana de ajutor/??

[robin_hood_2]

Eu cred ca e o ipoteca legala pt. ca, prin definitie, ipoteca legala este "aceea care ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii.", iar L 190/1999 spune:
"Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare va fi garantat prin ipoteci ..." si reglementeaza imperativ conditiile instituirii, incetarii si restul.
Posibilitati ca " In cazul in care partile sunt de acord, ipoteca va putea fi transferata asupra altui imobil cu o valoare cel putin egala cu cea a imobilului ipotecat anterior." nu o transforma intr-o ipoteca conventionala ( eu vad asta ca pe-o subrogatio).

In raporturile dintre fideiusor si debitor, temeiul regresului e plata datoriei altuia, care legitimeaza fie actiunea personala izvorand din mandat sau gestiunea de afaceri, fie actiunea subrogatorie in drepturile creditorului platit, dupa cum plata a fost facuta cu acordul deb. sau din proprie initiativa(fideiusorul pierde dreptul de regres impotriva deb. daca a platit fara a fi fost urmarit sau daca nu i-a adus la cunostinta deb. ca plateste, iar deb. dovedeste ca-i putea opune creditorului un mod de stingere a obligatiei- de ex. prescriptia).
Cand fideiusorul plateste si are drept de regres impotriva deb., se indreapta catre el sa-si recupereze banii;dar daca deb. e falit, de ex., si mai sunt cofideiusori obligati, cel care a platit se indreapta spre ei si recupereaza de la fiecare partea corespunzatoare ( de ex. 5 fideiusori=datoria se divide in 5 cincimi si cel care a platit trebuie sa recupereze 4 cincimi de la ceilalti, adica o cincime de la fiecare) - temeiul fiind gestiunea de afaceri sau subrogatia in drepturile creditorului platit.

Insolvabilitatea unui cofideiusor este suportata de ceilalti fideiusori, pt. ca beneficiul de diviziune nu inlatura principiul raspunderii fiecarui fideiusor pt. intreaga datorie.Aici nu e nimic in neregula-in fond, daca garantezi pt. cineva, alaturi de altcineva, deschizi bine ochii...la toti cei implicati si admiti ca pot interveni si situatii deosebite;iti asumi niste riscuri fara sa te oblige nimeni.Totusi, riscul insolvabilitatii unui fideiusor ii revine creditorului, daca survine dupa invocarea exceptiei beneficiului de diviziune, daca creditorul, din neglijenta, a intarziat sa procedeze la masurile de executare silita cata vreme respectivul fideiusor era solvabil-asta ii ajuta pe ceilalti fideiusori, pt. ca, in aceste conditii, partea insolvabilului va fi suportata de creditorul neglijent.Tot el, saracun.

In ceea ce priveste grila "Cand aceeasi datorie e garantata de 4 fideiusori, iar creditorul, la sugestia debitorului, a inceput urmarirea numai impotriva a 3 fideiusori, divizand actiunea pt. intreaga datorie numai cu privire la acestia", ma gandesc ca trebuie tinut cont de faptul ca atunci cand creditorul divizeaza voluntar urmarirea, el renunta la dreptul de a cere plata integrala de la un singur fideiusor si nu se mai poate "lepada" de aceasta diviziune;deci, daca din 4 fideiusori, numai 3 sunt solvabili si pot fi urmariti, fiecare raspunde pt. o treime din datorie;daca din acestia trei, unul devine insolvabil, ceilalti doi dau cate o treime ( cand cred. divizeaza voluntar urmarirea, isi asuma acest risc - ca daca n-ar fi divizat-o, cei doi solvabili dadeau cate o jumatate...);al patrulea nu datoreaza nimic. Eu zic c.

Daca am gresit, considera-ma insolvabil...

[zavalita]

Sarunmana pt raspunsuri,daca ar fi sa iau de bune raspunsurile din Voineag si sunt 3 grile asemanatoare care m-au pus in incurcatura(pt amatori vezi 543,544,545 din 2006),ar fi a si b.

[zavalita]

Acelasi raspuns c l-am dat si eu,de altfel am gresit si la celelalte grile in discutie...

[kko]

Cand sunt m.m cofidejusori (sa zicem 5 ,ca Robin ), fiecare poate fi urmarit pt. intreaga datorie (sa zicem de 5.000 lei). (art.1666 C.civ)

Daca doar unul din acesti 5 invoca beneficiul diviziunii (art.1667 al.1), creditorul il poate urmari doar pt.1/5 din datorie deci pt. 1000 lei.Pt. diferenta de 4000, creditorul ii poate urmari pe fiecare dintre cei 4 .Fata de ei , diferenta de datorie nu se divide(dat fiind faptul ca acestia 4 n-au obtinut beneficiul de diviziune)

Daca doar unul din acesti 5 invoca beneficiul diviziunii insa inainte de a obtine diviziune, unul dintre ceilalti 4 cofidejusori a devenit insolvabil, fidejusorul care a obtinut beneficiul diviziunii, va suporta insolvabilitatea respectivului, in mod proportional.(art.1667 al.2) In acest caz el va fi urmarit pt.1/4 din datorie, deci pt.1250 lei. Pt.diferenta de 3750 lei, creditorul ii poate urmari pe oricare dintre ceilalti 3.

Daca doar unul din acesti 5 invoca beneficiul diviziunii insa dupa ce a obtinut diviziune, unul dintre ceilalti 4 cofidejusori a devenit insolvabil, fidejusorul care a obtinut beneficiul diviziunii, va fi urmarit doar pt. 1/5 din datorie, deci pt.1000 lei.(art.1667 al.2). Pt.diferenta de 4000 lei, creditorul ii poate urmari pe oricare dintre ceilalti 3.


Revenind la speta lui Voineag&....intersanta si subtila aplicatia practica a art.1668

Creditorul a divizat voluntar urmarirea doar in privinta a 3 fidejusori din 4.. Astfel, pt. cei 3 datoria totala s-a impartit 1/3 fiecare&...insa al patrulea a ramas obligat pt. intreaga datorie ramasa nerecuperata dupa aceasta impartire (la prima vedere ar parea ca al patrulea ar fi liberat de raspundere); Creditorul nu a renuntat insa la al patrulea fidejusor(remitere de fidejusiune)

1) daca 2 din cei 3 erau sau au devenit insolvabili, deoarece creditorul nu se mai poate lepada de divizarea efectuata cu privire la cei 3 cofidejusori, cele de-al treilea poate fi obligat doar la 1/3. Al patrulea fidejusor insa, raspunde pt. diferenta de 2/3 deoarece creditorul a divizat voluntar datoria doar fata de cei 3; al patrulea fidejusor suporta insolvabilitatea celor 2 cofidejusori.
2) Daca unul din cei 3 a devenit insolvabil, ceilalti 2 cofidejusori vor fi obligati, fiecare la 1/3. Al patrulea fidejusor insa, raspunde pt. diferenta de 1/3 deoarece creditorul a divizat voluntar datoria doar fata de cei 3; al patrulea fidejusor suporta insolvabilitatea fidejusorului.

Ma mai verific si eu, uneori, cu grilele lui Voineag. Cand raspund corect, imi place. Alteori dau raspunsuri rapide fara sa gandesc prea mult...si gresesc. Mai sunt si grile la care nu ma descurc fara a avea codurile in fata :? Una este sa le rezolvi ca exercitii de logica, pt. amuzament, si alta este sa le ai in examen...cu timp de gandire limitat