Cum pot folosi partea mea dintr-o mostenire comuna?

[MARTINESCU I]

Eu si sora mea am primit o mostenire de la parinti printr-un testament,nu am facut taxa de succesiune care era in termen de 3 luni. Specific ca mostenirea consta in apartament cu 3 camere. Sora mea nu este de acord sa vindem aceasta locuinta [nici sa inchiriez partea mea altcuiva]. Ce pot face in acest caz? Multumesc.

[C_A_Coltuc]

Puteti deschide un proces de partaj succesoral

Partajul succesoral
Moştenirea legală are loc atunci cand transmiterea ei are loc în temeiul legii, în ordinea şi în cotele determinate de lege.Moştenirea legală – a nu se confunda cu devoluţiunea legală a moştenirii, care reprezintă dreptulpersoanelor chemate, în temeiul legii, să moştenească patrimoniul persoanei fizice.

Transmisiunea succesoralăeste o transmisiune pentru cauză de moarte în sensul că are loc numai la moartea persoanei fizice, este o transmisiune universală, având ca obiect întregul patrimoniu respectiv drepturile şi obli­gaţiile cu caracter patrimonial, este o transmisiune indivizibilă neputând fi acceptată sau refuzatădecât în totalitatea sa. Momentul deschiderii succe­siunii este momentul încetării din viaţă-morţii al celui care lasă moştenirea (art. 651 C. civ.). Momentul deschiderii succesiunii este importantdeoarece în raport de această dată vor fi stabilite persoanele chemate la moştenire;

- de la această dată curge, în principiu, termenul de 6 luni pentru acceptarea sau renunţarea la succesiune;se va stabili compunerea şi starea masei succesorale ca şi legea aplicabilă moştenirii.

Condiţii

Pentru ca o persoană să poată moşteni trebuie să îndeplinească două condiţii:

să aibă capacitate succesorală(pentru a putea moşteni persoana trebuie să fie în viaţă la data deschiderii succesiunii potrivit art. 654 C. civ);

să nu fie nedemnă de a moşteni (nedemnitatea constă în decăderea de drept (nu mai are dreptul, nu mai poate mosteni) a moştenitorului legal din dreptul de a moşteni, deoarece se face vinovat, faţă de defunct, de săvârşirea următoarelor fapte:

1) cel condamnat pentru că a omorât sau a încercat să omoare pe defunct,

2) cel care a făcut contra defunctului o acuzaţie capitală, declarată de judecată, calomnioasă,

3) moştenitorul major, care având cunoştinţă de omorul defunctului, nu a denunţat aceasta justiţiei).



Gradul de rudenie/ Ordinele de chemare

Transmiterea moşteniriisau devoluţiunea legală se face într-o anumită ordine de chemare, pe clase de moştenitori şi în raport de un anumit grad derudenie:

Clasa I acuprinde pe descendenţii în linie dreaptă (copii, nepoţi, strănepoţi etc.).

Clasa a Il-adenumită clasa ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi, cuprinde la un loc pe părinţii, fraţii şi surorile defunctului, precum şi pe descendenţii fraţilor şi surorilor până la gradul al IV-lea inclusiv.

Clasa a III-acuprinde pe ascendenţii ordinari, adică pe bunicii, străbunicii defunctului etc.

Clasa a IV-acuprinde pe colateralii ordinari până la gradul al IV-lea, respectiv, unchii şi mătuşile, precum şi verii primari ai defunctului şi fraţii/surorile bunicilor defunctului.



Regulile generale ale devoluţiunii succesorale :

1) moştenitorii sunt chemaţi la succesiune în ordinea claselor de moştenitori legali (excepţie face soţul supravieţuitor care nu este înlăturat de aceste clase şi nici nu înlătură);

2) în interiorul aceleiaşi clase, rudele aflate în grad mai apropiat de defunct, înlătură pe cele aflate într-un grad de rudenie mai îndepărtat (excepţie fac părinţii defunctului care nu înlătură pe fraţii defunctului şi reprezentarea);

3) în interiorul aceleaşi clase de moştenitori, rudele de grad egal moştenesc în părţi egale(excepţie fac fraţii defunctului atât după mamă cât şi după tată, care primesc mai mult decât cei numai după mamă sau numai după tată).



Reprezentarea succesorală

Este o ficţiune a legii, care are efectul de a pune pe reprezentant în locul, în gradul şi în dreptul reprezentatului (art. 664 C. civ.), şi care operează doar în cazul descendenţilor în linie dreaptă şi a descendenţilor fraţilor şi surorilor defunctului. Reprezentarea operează nemărginit în linie directă descendentă, iar în cazul descendenţilordin fraţi şi surori reprezentarea se opreşte la gradul IV inclusiv. Pentru ca reprezentarea să se producă trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

- numai persoanele decedate pot fi reprezentate;

- locul celui reprezentat să fie util (adică cel reprezentat, dacă s-ar fi aflat în viaţă, să-l moştenească pe de­funct);

- reprezentantul să aibă vocaţie succesorală proprie la moştenire (ceea ce înseamnă că trebuie să aibă capacitate succesorală şi să nu fie el însuşi nedemn faţă de defunct);

- reprezentantul trebuie să fie descendent în linie dreaptă sau descendent din fraţii sau surorile defunctului.

Efectul principalal reprezentării succesorale este de a pune pe moştenitorii reprezentanţi în locul şi în gradul celor reprezentaţi.

Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitorprevăzute în Legea nr. 319/1944nu urmează regulile devoluţiunii succesorale de drept, ci reguli speciale, astfel:

- acesta are un drept de moştenire, în concurs cu toate clasele de moştenitori legali (art. 1);

- are un drept de moştenire asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice, precum şi darurile de nuntă (art. 5);

- un drept temporar de abitaţie asupra casei de locuit (art. 4)

Când vine în concurs cu descendenţii defunctului, indiferent de numărul acestora, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/4 din moştenire.

Când vine în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi, are dreptul la 1/3 din moştenire.

Când vine în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi ori numai cu colateralii privilegiaţi, are dreptul la 1/2 din moştenire.

Când vine în concurs cu ascendenţii ordinari sau colateralii ordinari, are dreptul la 3/4 din moştenire.

În cazul în care nu există moştenitori legali din cele patru clase cunoscute, ori deşi există sunt nedemni sau renunţători, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire a soţului decedat.

Soţul supravieţuitor are dreptul ca, pe lângă partea sa succesorală, să moştenească în întregime mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice, precum şi darurile de nuntă, dacă vine în concurs cu clasele de moştenitori II, III şi IV.

De asemenea soţul supravieţuitor, care nu are altă locuinţă proprie, va avea un drept de abitaţie(care este un drept de folosinţă, temporar şi incesibil - nu poate fi cedat altei persoane) asupra casei în care a locuit, dacă aceasta face parte din succesiune, până la ieşirea din indiviziune şi în orice caz cel puţin un an de la încetarea din viaţă a soţului său.

Partajul succesoral este o operaţiune juridică prin care încetează starea de indiviziune dintre moştenitori iar fiecărui moştenitor îi va reveni în locul cotei sale părţi ideale din dreptul asupra masei succesorale unul sau mai multe bunuri determinate în materialitatea lor.



Obiectul împărţelii - Masa succesorala

Sunt bunurile care au aparţinut defunctului, în aceasta categorie putând intra şi bunuri viitoare (de exemplu fructeleproduse de un bun succesoral după data deschiderii succesiunii sau bunuri readuse la masa succesorala ca efect al reducţiunii liberalităţilor excesive sau al raportului donaţiilor).

O dată cu împărţeala moştenirii se poate pune şi problema lichidăriipasivului succesoral. Datoriile şi sarcinile moştenirii se împart de drept între moştenitori, proporţionalcu partea ce revine fiecăruia din moştenire, excepţiile de la acest principiu al diviziunii de drept a pasivului succesoral fiind: dreptul de gaj general al creditorilor chirografari care rămâne indivizibil, datoria ce priveşte un bun individual determinat şi care incumbă numai moştenitorului în lotul căruia a căzut respectivul bun, dacă doar unul dintre moştenitori a fost însărcinat cu executarea unei obligaţii, precum şi în situaţia în care obligaţia este indivizibilă.

De asemenea, moştenitorii au obligaţia de a raporta datoriile pe care le au către defunct potrivit art. 738 C. civ.



Reducţiunea

Este o sancţiune care se aplică în situaţia în care liberalităţile făcute de defunct încalcă rezerva succesorala a moştenitorilor rezervatari.Titularii dreptuluide a cere reducţiunea (moştenitorii rezervatari, succesorii acestora, precum şi cei care le înfăţişează drepturile) au la îndemână o excepţie în reducţiune dacă bunul care face obiectul liberalităţii nu a fost predat încă (aplicabilă în situaţia legatelor) sau o acţiuneîn reducţiune dacă respectivul bun a fost predat (donaţie).



Raportul donaţiilor

Este obligaţia, pe care descendenţii sau soţul supravieţuitor, când vine în concurs cu descedenţii, de a readuce la masa succesorală, în natură sau prin echivalent, a bunurilor pe care le-au primit cu titlu de donaţie de la defunct.

Cererile de partaj, cererile pentru stabilirea calităţii de moştenitor, a masei succesorale, cererile de raport, precum şi cele de reducţiune a liberalităţilor excesive se timbrează cu taxă fixă, respectiv 18 lei şi 0.3 lei timbru judiciar.


Condiţiile de validitate ale împărţelii de ascendent
Potrivit art.795 alin. l C.civ., împărţeala de ascendent se poate face, sub sancţiunea nulităţii absolute, numai cu respectarea regulilor de formă prevăzute de lege pentru donaţii şi testa­mente. Astfel fiind, împărţeala-donaţie imobiliară făcută prin înzestrări la încheierea căsătoriei este nulă în lipsa formei autentice (art.813 C.civ.). Tot astfel, partajul de ascendent prin act între vii ("act de împărţire") încheiat cu nerespectarea formei autentice este nul dacă nu întruneşte nici condiţiile de validitate ale unui testament olograf.

Împărţeala de ascendent trebuie să îndeplinească condiţiile de fond de drept comun (capacitate, consimţământ, obiect etc.) prevăzute de lege pentru validitatea donaţiilor respectiv a dispoziţiilor testamentare, după caz (art.795 alin. I C.civ.).În afara condiţiilor de drept comun, legea prevede anumite condiţii speciale pentru validitatea partajului de ascendent vizând persoanele care pot face şi între care se face această împărţeală, obiectul ei şi modul de partajare a bunurilor.

Potrivit legii, numai părinţii şi ceilalţi ascendenţi pot să-şi împartă bunurile pe
această cale între descendenţii lor (art.794 C.civ.). Ascendenţii pot fi din căsătorie sau din afara căsătoriei ori din adopţie. Rudele colaterale şi străinii pot face donaţii şi pot lăsa legate prin testament potrivit dreptului comun, dar nu pot face o împărţeală sub această formă specială. De exemplu, dacă defunctul a lăsat întreaga avere celor doi fraţi (legatari universali), ei o vor dobândi în indiviziune, căci dacă defunctul a individualizat bunurile ce revin fiecăruia vom avea legate cu titlu particular, eventual cu titlu universal, fără a exista între ei raporturi de împărţeală.