Calomnia si insulta mai sunt incriminate de Codul penal? In cazul in care doresc sa depun o plangere avand ca obiect calomnie si insulta, o depun la Parchet? Si aceste fapte sunt incadrate tot la art 205 si 206 Cod penal?
Multumesc
calomnia si insulta
-
krisstina
Re: calomnia si insulta
Da.laur wrote:Calomnia si insulta mai sunt incriminate de Codul penal?
Sentinţa penală nr. 523/09.03.2007 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti:
"Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 62/18.01.2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completare Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial nr. 104 din 12 februarie 2007 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată în Dosarul nr. 3.003/325/2006 al Judecătoriei Timişoara, în Dosarul nr. 2.414/P/2006 al Judecătoriei Târgu Jiu, respectiv în Dosarul nr. 1.462/85/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia penală şi s-a constatat că dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, art. 206 şi art. 207 din Codul penal, sunt neconstituţionale.
Astfel, instanţa constată că se impune analizarea efectelor deciziei Curţii Constituţionale prin care un text legal abrogator a fost lipsit de eficienţă juridică, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sale.
Potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţie, pe durata a 45 de zile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, textul legal constatat ca fiind neconstituţional este suspendat de drept, iar după expirarea acestui termen îşi încetează efectele, dacă nu a fost pus de acord cu prevederile Constituţiei. Pe cale de consecinţă, suspendarea de drept a textului abrogator determină reintrarea în vigoare a dispoziţiilor abrogate.
Decizia amintită a fost pronunţată în cadrul controlului concret a posteriori de constituţionalitate. Art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrării în vigoare a legii – 12.08.2006 -, după acea dată nemaifiind posibilă tragerea la răspundere penală a celor care au săvârşit faptele prevăzute de fostele articole 205 şi 206 din Codul penal. Decizia Curţii Constituţionale, determinând, prin efectele sale, suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstituţionale, face ca de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I – respectiv 12.02.2007, să reintre în vigoare dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal, ceea ce echivalează cu incriminarea din nou a faptelor de insultă şi de calomnie.
Această situaţie nu duce, însă, la însuşirea de către Curtea Constituţională a rolului de legislator pozitiv – care revine exclusiv Parlamentului – în baza a 2 argumente dezvoltate în opinia concurentă consemnată în cadrul deciziei: 1. prin efectul constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei abrogatoare reintră în vigoare aceleaşi dispoziţii care fuseseră abrogate şi nu altele noi; 2. reintrarea în vigoare a dispoziţiilor abrogate nu constituie decât un efect mediat al deciziei Curţii, de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiei abrogatoare, şi nu un efect direct al acesteia.
Faţă de aceste dispoziţii, instanţa constată că în prezent este din nou incriminată infracţiunea de insultă."
Conform art.279 al.2 c.proc.pen., plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.laur wrote:In cazul in care doresc sa depun o plangere avand ca obiect calomnie si insulta, o depun la Parchet?
Da.laur wrote:Si aceste fapte sunt incadrate tot la art 205 si 206 Cod penal?
-
elisav
chiar sunt curios de aceasta decizie , despre care spui ca este a instantei-
vreau sa spun si eu parerea mea:
--- in 2006 insulta si calomnia sunt abrogate prin LEGEA 278, act care produce efecte juridice in sensul ca cele doua infractiuni sunt scoase din codul penal 11.08.2006
---deci in vigaore este legea 278 si nu art 205,206
----in februarie 2007 curtea const. constata ca neconstitutionale prev. legii 278 , ca atare , intrucat parlamentul nu a pus legea de acord cu decizia, dupa 45 zile legea si -a pierdut efectele, atentie efectele pentru viitor nu si pentru trecut in asa fel incat sa reincrimineze ce a abrogat - asa ceva nu exista
----intrucat art 205, 206 erau dezincriminate nu pot fi readuse in codul penal pentru ca decizia curtii are efecte , doar pentru viitor si asupra legii 276 pe care o ,,desfiinteaza,,, nu si asupra unor dispozitii care nu mai erau prevazute de lege
----curtea nu este organ legislativ, (separatie puteri,)singurul fiind parlamentul (exceptie ordonantele guv.} si ca atare nu poate legifera, sens in care este injusta ideea ca au fost reincriminate cele doua infractiunii,--- luati seama aici si cu decretul de gratiere al lui cozma de catre iliescu , cand prin revocarea decretului iliescu s-a transformat in judecator, lucru ce nu este posibil
----mai pe inteles: decizia curtii nu are efecte decat asupra legii 278 pe care o ,,abroga,, , cu privire la insult/calomnie, nu si asupra dispozitiilor abrogate prin lege, respectiv o decizie a curtii asupra unui act de abrogare, care si-a produs efecte, este fara valoare juridica, intrucat ea desfiinteaza ceva ce in februarie 2007 nu mai stabilea norme juridice,deoarece legea a avut ,,putere si functionare,, doar in ziua intrarii in vigoare,ulterior nemaiavand ,,valoare,,, intrucat nu mai stabilea norme pentru viitor
----in prezent , daca va interesati, se urmareste ca pe viitor sa se modifice legea curtii si astfel decizia sa poata tine loc de lege
---- asa ca aceste articole sunt abrogate
----plangere se face doar la instanta civila pentru pretentii civile
sper sa fiu inteles
vreau sa spun si eu parerea mea:
--- in 2006 insulta si calomnia sunt abrogate prin LEGEA 278, act care produce efecte juridice in sensul ca cele doua infractiuni sunt scoase din codul penal 11.08.2006
---deci in vigaore este legea 278 si nu art 205,206
----in februarie 2007 curtea const. constata ca neconstitutionale prev. legii 278 , ca atare , intrucat parlamentul nu a pus legea de acord cu decizia, dupa 45 zile legea si -a pierdut efectele, atentie efectele pentru viitor nu si pentru trecut in asa fel incat sa reincrimineze ce a abrogat - asa ceva nu exista
----intrucat art 205, 206 erau dezincriminate nu pot fi readuse in codul penal pentru ca decizia curtii are efecte , doar pentru viitor si asupra legii 276 pe care o ,,desfiinteaza,,, nu si asupra unor dispozitii care nu mai erau prevazute de lege
----curtea nu este organ legislativ, (separatie puteri,)singurul fiind parlamentul (exceptie ordonantele guv.} si ca atare nu poate legifera, sens in care este injusta ideea ca au fost reincriminate cele doua infractiunii,--- luati seama aici si cu decretul de gratiere al lui cozma de catre iliescu , cand prin revocarea decretului iliescu s-a transformat in judecator, lucru ce nu este posibil
----mai pe inteles: decizia curtii nu are efecte decat asupra legii 278 pe care o ,,abroga,, , cu privire la insult/calomnie, nu si asupra dispozitiilor abrogate prin lege, respectiv o decizie a curtii asupra unui act de abrogare, care si-a produs efecte, este fara valoare juridica, intrucat ea desfiinteaza ceva ce in februarie 2007 nu mai stabilea norme juridice,deoarece legea a avut ,,putere si functionare,, doar in ziua intrarii in vigoare,ulterior nemaiavand ,,valoare,,, intrucat nu mai stabilea norme pentru viitor
----in prezent , daca va interesati, se urmareste ca pe viitor sa se modifice legea curtii si astfel decizia sa poata tine loc de lege
---- asa ca aceste articole sunt abrogate
----plangere se face doar la instanta civila pentru pretentii civile
sper sa fiu inteles-
indian
-
denominatus
@elisav
Rationamentul tau este foarte corect in situatia in care legea abrogatoare este constitutionala. Intr-adevar normele abrogate raman abrogate si dupa abrogarea actului abrogator.
Insa in cazul de fata insa, nu se poate admite ca o lege neconstitutionala sa isi produca efectele (neconstitutionale). Am ajunge la concluzia ca legea a fost mai tare ca constitutia, ceea ce ... etc, etc.
Deci articolele au fost neconstitutional abrogate, deci nu au fost abrogate... etc, etc.
Rationamentul tau este foarte corect in situatia in care legea abrogatoare este constitutionala. Intr-adevar normele abrogate raman abrogate si dupa abrogarea actului abrogator.
Insa in cazul de fata insa, nu se poate admite ca o lege neconstitutionala sa isi produca efectele (neconstitutionale). Am ajunge la concluzia ca legea a fost mai tare ca constitutia, ceea ce ... etc, etc.
Deci articolele au fost neconstitutional abrogate, deci nu au fost abrogate... etc, etc.
-
cyclop
-
arian
ar mai fi de adaugat ca art.60 alin.3 din Legea nr.24/2000 zice ca "abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial", ca decizia CC e cel putin dubioasa, in sensul ca legea de abrogare nu e in nici un caz neconstitutionala, curtea si-a depasit atributiile apreciind asupra oportunitatii politicii penale si ca daca ar fi sa admitem ca efectul deciziei e "reinvierea" textului abrogat, curtea s-ar substitui legiuitorului.
de asemenea, curtea si-a pus mana in cap explicand chiar in textul deciziei care e efectul acesteia, si anume reincriminarea celor 2 infractiuni, asa ca sa nu fie dubii ...
, desi o asemenea concluzie e fatis contrara principiului legalitatii incriminarii.
dincolo de controversa privind efectele deciziei, eu am o solutie mai practica: nup, scoatere sau achitare, dupa caz, intemeiata pe art.10 lit.b C.proc.pen., pe motiv ca legea penala, in ceea ce priveste cele 2 infractiuni, nu e catusi de putin previzibila, iar jurisprudenta curtii edo e cristal: simpla prevedere a legii nu ajunge, aceasta din urma trebuie sa indeplineasca si conditiile legate de accesibilitate si previzibilitate (Sunday Times c.Regatul Unit, Cauza Open Doors Society şi Dublin Well Women c.Irlanda).
pe scurt, motivele ar fi urmatoarele:
a) Divergenţa doctrinară în privinţa efectelor deciziei citate asupra articolelor 205-206 din C.pen. abrogate prin textul legal declarat neconstituţional (din lipsa de spatiu nu pot sa o exprim aici dar credeti-ma ca e
Florin Streteanu – Drept penal.Partea generală, vol.I, Corneliu Liviu Popescu – Lege penală neconstituţională.Efecte, în R.D.P. nr.4/1996, Sergiu Bogdan – Drept penal. Partea specială, vol.I, ediţia a II-a, http://www.apador.org/show_report.php?id=86, Gabriel Andreescu – „Logica” unei decizii a Curţii Constituţionale în Noua revistă de drepturile omului, nr.1/2007,Radu Chiriţă – Principiul legalităţii consacrat de art.7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi obligaţiile impuse statelor membre, în Caiete de drept penal, nr.1/2007, Betinio Diamant, Vasile Luncean – Efectele constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii legale, în Revista de Drept Penal, nr.4/2007)
b) Practica neunitara a Parchetelor în solutiile pronuntate in dosare avand ca obiect fapte de insulta si calomnie savarsite. Dupa Curtea edo, prin lege se înţeleg nu doar legile propriu-zise, ci si jurisprudenta, inclusiv in tarile din sistemul continental. in aceste conditii si jurisprudenta tren sa fie previzibila, adica unanima si constanta (Muller c.Elveţiei, hotararea din 24 mai 1988, Pessino c.Frantei, hotararea din 10.10.2006)
dupa publicarea deciziei nu a existat din stiinta mea nicio trimitere in judecata pe 205-26 C.pen. Cu toate astea, parchetele au dat solutii de nup in dosare, solutii cu motivari dintre cele mai diverse - 10 lit.d, pt ca fapta nu era susceptibila de a supune la dispret public ... etc, 10 lit.b in considerarea ca efectul nu poate fi reincriminare, pe motiv de legalitatea incriminarii, sursa trecerii unei fapte in sfera ilicitului penal putand fi numai actul legiuitorului, nu si hotararea judecatoreasca, fie ea si a instantei de contencios constitutional.
Desi solutiile dispuse de procurori nu constituie jurisprudenta in sensul avut in vedere anterior, cel putin pentru ca provin de la un organ al executivului si nu îndeplinesc nici minime exigente de accesibilitate, ele reprezinta totusi interpretari ale legii facute de practicieni, prin ipoteza specialisti ai dreptului penal.
c) Vadita contradictie dintre efectele deciziei, enuntate de catre Curte in chiar considerentele acesteia, si prevederile Legii nr.24/2000 si ale art.61 alin.1 din Constituţia României
O persoana fara pregatire juridica s-ar gasi în mod cert în dificultate daca, luând cunostinta de sustinerea Curtii Constitutionale, conform careia in cazul în care este constatata neconstitutionalitatea dispozitiei legale de abrogare, aceasta isi incetează efectele juridice in conditiile art.147 alin.1 din Constitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte, ar încearca sa o concilieze cu dispozitiile art.60 alin.3 din Legea nr.24/2000, precitate, şi cu cele ale art.61 alin.1 din Constitutie, conform carora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.
Punerea în acord este imposibil de realizat deoarece Curtea Constituţională s-a substituit in mod evident legiuitorului, procedand la incriminarea unor infracţiuni abrogate prin vointa Parlamentului, singurul in masura sa decida asupra politicii penale a statului, prin abrogarea sau incriminarea unor infractiuni.
d) Lipsa unei jurisprudente constante in materie (vezi Pessino c.Frantei).
daca aveti rabdare sa cititi ce-am scris si dupa aia puteti demonstra ca nea nutu, mecanicul meu, stie cum sa isi reglementeze comportamentul in functie de cerintele legii penale sunteti buni si imi scot palaria.
de asemenea, curtea si-a pus mana in cap explicand chiar in textul deciziei care e efectul acesteia, si anume reincriminarea celor 2 infractiuni, asa ca sa nu fie dubii ...
, desi o asemenea concluzie e fatis contrara principiului legalitatii incriminarii.dincolo de controversa privind efectele deciziei, eu am o solutie mai practica: nup, scoatere sau achitare, dupa caz, intemeiata pe art.10 lit.b C.proc.pen., pe motiv ca legea penala, in ceea ce priveste cele 2 infractiuni, nu e catusi de putin previzibila, iar jurisprudenta curtii edo e cristal: simpla prevedere a legii nu ajunge, aceasta din urma trebuie sa indeplineasca si conditiile legate de accesibilitate si previzibilitate (Sunday Times c.Regatul Unit, Cauza Open Doors Society şi Dublin Well Women c.Irlanda).
pe scurt, motivele ar fi urmatoarele:
a) Divergenţa doctrinară în privinţa efectelor deciziei citate asupra articolelor 205-206 din C.pen. abrogate prin textul legal declarat neconstituţional (din lipsa de spatiu nu pot sa o exprim aici dar credeti-ma ca e
Florin Streteanu – Drept penal.Partea generală, vol.I, Corneliu Liviu Popescu – Lege penală neconstituţională.Efecte, în R.D.P. nr.4/1996, Sergiu Bogdan – Drept penal. Partea specială, vol.I, ediţia a II-a, http://www.apador.org/show_report.php?id=86, Gabriel Andreescu – „Logica” unei decizii a Curţii Constituţionale în Noua revistă de drepturile omului, nr.1/2007,Radu Chiriţă – Principiul legalităţii consacrat de art.7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi obligaţiile impuse statelor membre, în Caiete de drept penal, nr.1/2007, Betinio Diamant, Vasile Luncean – Efectele constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii legale, în Revista de Drept Penal, nr.4/2007)b) Practica neunitara a Parchetelor în solutiile pronuntate in dosare avand ca obiect fapte de insulta si calomnie savarsite. Dupa Curtea edo, prin lege se înţeleg nu doar legile propriu-zise, ci si jurisprudenta, inclusiv in tarile din sistemul continental. in aceste conditii si jurisprudenta tren sa fie previzibila, adica unanima si constanta (Muller c.Elveţiei, hotararea din 24 mai 1988, Pessino c.Frantei, hotararea din 10.10.2006)
dupa publicarea deciziei nu a existat din stiinta mea nicio trimitere in judecata pe 205-26 C.pen. Cu toate astea, parchetele au dat solutii de nup in dosare, solutii cu motivari dintre cele mai diverse - 10 lit.d, pt ca fapta nu era susceptibila de a supune la dispret public ... etc, 10 lit.b in considerarea ca efectul nu poate fi reincriminare, pe motiv de legalitatea incriminarii, sursa trecerii unei fapte in sfera ilicitului penal putand fi numai actul legiuitorului, nu si hotararea judecatoreasca, fie ea si a instantei de contencios constitutional.
Desi solutiile dispuse de procurori nu constituie jurisprudenta in sensul avut in vedere anterior, cel putin pentru ca provin de la un organ al executivului si nu îndeplinesc nici minime exigente de accesibilitate, ele reprezinta totusi interpretari ale legii facute de practicieni, prin ipoteza specialisti ai dreptului penal.
c) Vadita contradictie dintre efectele deciziei, enuntate de catre Curte in chiar considerentele acesteia, si prevederile Legii nr.24/2000 si ale art.61 alin.1 din Constituţia României
O persoana fara pregatire juridica s-ar gasi în mod cert în dificultate daca, luând cunostinta de sustinerea Curtii Constitutionale, conform careia in cazul în care este constatata neconstitutionalitatea dispozitiei legale de abrogare, aceasta isi incetează efectele juridice in conditiile art.147 alin.1 din Constitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte, ar încearca sa o concilieze cu dispozitiile art.60 alin.3 din Legea nr.24/2000, precitate, şi cu cele ale art.61 alin.1 din Constitutie, conform carora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”.
Punerea în acord este imposibil de realizat deoarece Curtea Constituţională s-a substituit in mod evident legiuitorului, procedand la incriminarea unor infracţiuni abrogate prin vointa Parlamentului, singurul in masura sa decida asupra politicii penale a statului, prin abrogarea sau incriminarea unor infractiuni.
d) Lipsa unei jurisprudente constante in materie (vezi Pessino c.Frantei).
daca aveti rabdare sa cititi ce-am scris si dupa aia puteti demonstra ca nea nutu, mecanicul meu, stie cum sa isi reglementeze comportamentul in functie de cerintele legii penale sunteti buni si imi scot palaria.
-
denominatus
@arian, ref. c) ultima sustinere
Dpdv strict tehnic, Parlamentul nu are libertatea de a face legi prin care sa incalce dispozitii constitutionale.
Din acest punct de vedere, CC nu s-a substituit parlamentului cand i-a dat peste mana, atunci cand a considerat norma de abrogare neconstitutionala.
Pe fond, CC a gresit-o cu decizia...
Libertatea de exprimare poate fi limitata prin lege.
In acest sens, art 30 al.6 si 7 din Constitutie aduc ele insele limitari ale libertatii de exprimare, ceea ce inseamna ca libertatea de exprimare nu este absoluta.
Incalcarea acestor limitari poate fi sanctionata.
Este irelevanta natura sanctiunii, respectiv daca este sanctiune civila sau sanctiune penala.
Aici parlamentul are libertatea de a decide care este cea mai potrivita sanctiune (civila/penala) pentru a garanta valorile sociale protejate de lege.
Dpdv strict tehnic, Parlamentul nu are libertatea de a face legi prin care sa incalce dispozitii constitutionale.
Din acest punct de vedere, CC nu s-a substituit parlamentului cand i-a dat peste mana, atunci cand a considerat norma de abrogare neconstitutionala.
Pe fond, CC a gresit-o cu decizia...
Libertatea de exprimare poate fi limitata prin lege.
In acest sens, art 30 al.6 si 7 din Constitutie aduc ele insele limitari ale libertatii de exprimare, ceea ce inseamna ca libertatea de exprimare nu este absoluta.
Incalcarea acestor limitari poate fi sanctionata.
Este irelevanta natura sanctiunii, respectiv daca este sanctiune civila sau sanctiune penala.
Aici parlamentul are libertatea de a decide care este cea mai potrivita sanctiune (civila/penala) pentru a garanta valorile sociale protejate de lege.
-
arian
de necontestat.
pe de alta parte, CC se pronunta asupra constitutionalitatii textului legal in legatura cu care s-a ridicat exceptia. spunand "ca urmare a constatarii neconst. legii de abrogare, reintra in vigoare textul vechi", curtea face ce cu ar fi trebuit sa faca, adica devine legiuitor pozitiv, lucru care contravine atator texte legale si principii de drept, incat este afectat insasi bunul simt. pe de alta parte concluzia cu pricina apare in considerente, astfel incat nu prea ma leaga. isi da si curtea cu parerea asupra efectelor propriei decizii. si eu si nea nutzu mecanicun facem la fel problema care ma doare pe mine e tocmai diversitatea de pareri, ceea ce ma determina sa cred ca, mai ales in absenta unei jurisprudente in materie, legea penala acum nu e nici pe departe previzibila.
pe de alta parte, CC se pronunta asupra constitutionalitatii textului legal in legatura cu care s-a ridicat exceptia. spunand "ca urmare a constatarii neconst. legii de abrogare, reintra in vigoare textul vechi", curtea face ce cu ar fi trebuit sa faca, adica devine legiuitor pozitiv, lucru care contravine atator texte legale si principii de drept, incat este afectat insasi bunul simt. pe de alta parte concluzia cu pricina apare in considerente, astfel incat nu prea ma leaga. isi da si curtea cu parerea asupra efectelor propriei decizii. si eu si nea nutzu mecanicun facem la fel
problema care ma doare pe mine e tocmai diversitatea de pareri, ceea ce ma determina sa cred ca, mai ales in absenta unei jurisprudente in materie, legea penala acum nu e nici pe departe previzibila.-
elisav
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 28 guests