Propuneri pentru modificarea CPP

[wittmann]

UNBR impreuna cu Ministerul Justitiei au conceput un nr. de trei chestionare pentru a fi completate de catre avocati cu propuneri privind modificarea Codului de procedura penala.

http://www.unbr.ro/Chestionare_MJ/Urmar ... finala.doc

http://www.unbr.ro/Chestionare_MJ/Judec ... inala1.doc

http://www.unbr.ro/Chestionare_MJ/Caile ... finala.doc

Asa ca puneti mana si faceti lobby...

[wittmann]

Are cineva proiectul de modificare CPP propus de MJ in sedinta de Guvern ?

[ursu]

C O M U N I C A T

Guvernul a aprobat astazi, 25 iulie 2007, printr-o hotarare, tezele prealabile ale proiectului noului Cod de procedura penala

Dupa sedinta de guvern, Tudor Chiuariu, ministrul justitiei a declarat: "Procedura penala va fi simpla, rapida, usor de aplicat si va respecta standardele CEDO."

Pornind de la realitatile evidente ale vietii juridice actuale, care au relevat atat lipsa de celeritate a desfasurarii proceselor penale in general, neincrederea justitiabililor in actul de justitie, cat si costurile sociale si umane uneori semnificative, traduse in consumul ridicat de resurse de timp si financiare, toate acestea creand un grad ridicat de neincredere si incertitudine, a aparut necesitatea gandirii unui sistem procedural penal modern, care sa raspunda imperativelor crearii unei justitii moderne adaptate asteptarilor sociale, precum si cresterii calitatii acestui serviciu public.
In mai 2007, prin Ordin al Ministrului justitiei, a fost constituita Comisia pentru elaborarea Codului de procedura penala, care reuneste deopotriva teoreticieni si practicieni. Pentru elaborarea noului Cod, Ministerul Justitiei beneficiaza de asistenta internationala, din partea unei echipe de experti germani.
In vederea alegerii celor mai bune solutii, in privinta institutiilor procedurale noi pentru sistemul juridic romanesc, Ministerul Justitiei va organiza in aceasta toamna mai multe conferinte internationale.
Proiectul va fi definitivat, in urma consultarilor cu magistratii si avocatii, in luna octombrie, dupa care va fi supus dezbaterii Parlamentului.

Tezele prealabile cuprind principiile, orientarile si principalele solutii care sunt avute in vedere la elaborarea noului Cod.
Noul Cod porneste de la necesitatea unui echilibru intre drepturile acuzarii si drepturile apararii si are in vedere cele mai moderne solutii adoptate de codurile similare ale statelor europene.
In proiectul noului Cod de procedura penala, vor fi introduse, pe langa principiile clasice (al legalitatii, al oficialitatii, al garantarii libertatii persoanei, al prezumtiei de nevinovatie, al garantarii dreptului la aparare si al respectarii demnitatii umane) reguli noi, precum principiul dreptului partilor la un proces echitabil, desfasurat intr-un termen rezonabil.
Prin noul proiect se propune reglementarea expresa a institutiei judecatorului de libertati ca organ judiciar distinct. Competenta acestuia priveste dispunerea asupra masurilor privative de drepturi in tot cursul urmaririi penale, cum ar fi: arestarea preventiva, perchezitia domiciliara, interceptarile si inregistrarile audio-video. Acest nou regim judiciar nu necesita eforturi organizatorice mari, judecatorul de libertati urmand a fi desemnat periodic in aceeasi maniera, precum judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate si judecatorul delegat la compartimentul de executari penale.


Sub aspectul competentei, se impune o echilibrare a competentei materiale a instantelor judecatoresti, in paralel cu o reasezare a cailor de atac, cu regandirea principiului apropierii justitiei de cetatean.
Astfel, se impune reimpartirea competentei de prima instanta intre tribunale si judecatorii, cu precizarea ca tribunalele vor avea competenta generala, iar judecatoriile o competenta limitata la cazurile de mai mica importanta, respectiv infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate sau pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In consecinta, tribunalul va judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor instante. Curtile de apel vor judeca toate apelurile, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie va avea in competenta calea extraordinara de atac a recursului in casatie.
In faza de urmarire penala, ca element de noutate, se vor regandi categoriile solutiilor de neurmarire. Se are in vedere, reglementarea solutiilor alternative la urmarire, date in competenta procurorului, respectiv a renuntarii la urmarire, cu sau fara aplicarea unor sanctiuni, in cazuri in care gravitatea infractiunii este redusa, masura este proportionala cu gravitatea invinuirii, iar aplicarea unei sanctiuni este suficienta pentru a pune capat tulburarii provocate de infractiune si a realiza indreptarea inculpatului. Renuntarea la urmarire dispusa de catre procuror, cu aplicarea unor sanctiuni, va fi supusa confirmarii judecatorului, pentru a se respecta principiul potrivit caruia judecatorul este garantul libertatilor fundamentale.
Pornind de la dezideratul asigurarii cadrului procesual necesar solutionarii cu celeritate a cauzelor penale si urmand exemplul majoritatii sistemelor europene de drept, inclusiv al celor adoptate in ultimii ani de catre tarile estice, proiectul unui nou Cod de procedura penala isi propune de asemenea instituirea unor proceduri simplificate de judecata.
Astfel, urmand modelul german, se intentioneaza, in cazul infractiunilor de o gravitate redusa, care pot fi pedepsite numai cu amenda, reglementarea unei proceduri simplificate de tipul ordinului penal.
Totodata, raliindu-se tendintelor recente din tarile vest europene, inclusiv celor exprimate de curand in sistemul de drept francez, proiectul isi propune reglementarea institutiei "acordului de recunoastere a vinovatiei", in cazul infractiunilor de gravitate mica si medie, pedepsite de lege cu inchisoarea pana la un anumit cuantum. Aceasta procedura presupune, in esenta, realizarea unui acord intre procuror, pe de o parte, si inculpat, asistat de avocat, pe de alta parte, in sensul recunoasterii de catre cel acuzat a infractiunii ce i se retine in sarcina. Acest acord, consemnat in actul de sesizare, va fi supus unui control strict din partea judecatorului, care verifica existenta unei baze faptice pentru condamnare, exprimarea libera (neviciata) de catre inculpat a pozitiei de recunoastere a faptei ce face obiectul acuzatiei si echitatea unei astfel de proceduri. Introducerea acestei institutii va fi dublata de reglementarea unei cauze legale de reducere a pedepsei pentru inculpatul care consimte in mod liber la parcurgerea acestei proceduri.
Pentru anumite categorii de infractiuni, cu un grad de pericol social ridicat (de exemplu, infractiunile contra vietii sau infractiunile de coruptie) se va prevedea exceptarea de la aplicabilitatea institutiei.
In materia cailor de atac, se propune mentinerea apelului drept cale ordinara de atac, integral devolutiva (re-judecarea cauzei).
Recursul va deveni o cale extraordinara de atac exercitata exclusiv in cazul neconformitatii hotararii cu regulile de drept (recurs in casatie).


Reglementarea recursului in casatie ca veritabila cale extraordinara de atac exercitata doar in cazurile exceptionale in care legalitatea a fost incalcata presupune regandirea actualelor motive de recurs. Regandirea caii extraordinare de atac a recursului va fi insotita de o procedura de filtrare a cererilor (controlul de admisibilitate).
In ceea ce priveste celelalte cai extraordinare de atac, prevazute actualmente de Codul de procedura penala, se propune reglementarea posibilitatii exercitarii acestora numai in favoarea condamnatului. Se va analiza, de asemenea, necesitatea mentinerii actualelor cai extraordinare de atac, in raport de noua viziune asupra recursului in casatie.
Referitor la masurile preventive, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, se propune reglementarea explicita a principiului proportionalitatii oricarei masuri preventive cu gravitatea acuzatiei aduse unei persoane, precum si a principiului necesitatii unei astfel de masuri pentru realizarea scopului legitim urmarit prin dispunerea sa.
Ca regula generala, avand in vedere si Propunerea de Decizie-cadru a Consiliului privind anumite drepturi procedurale acordate in cadrul procesului penal in Uniunea Europeana, se intentioneaza a se reglementa informarea scrisa a persoanei supuse oricarei masuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaste.
In privinta arestarii preventive, se propune, la nivel de principiu, reglementarea expresa a caracterului sau exceptional si totodata a caracterului subsidiar in raport cu celelalte masuri preventive neprivative de libertate, aceasta putand fi dispusa numai daca luarea unei alte masuri preventive nu este suficienta pentru realizarea scopului legitim urmarit.
Pentru a da eficienta principiilor mentionate, se preconizeaza recunoasterea competentei judecatorului de libertati, de a dispune lasarea in libertate a inculpatului sub control judiciar sau pe cautiune, aceste institutii fiind, de altfel, reglementate ca masuri preventive distincte. Reglementarea propusa schimba optica actuala asupra institutiilor procesuale ale controlului judiciar si respectiv cautiunii, care in prezent sunt aplicabile numai in cazul unui invinuit/inculpat arestat preventiv in prealabil. Sub acest aspect, se urmeaza modelul Codului de procedura penala francez, care reglementeaza controlul judiciar ca alternativa la arestarea preventiva.
Ca noutate absoluta pentru legislatia procesual penala romaneasca, se propune reglementarea unei noi masuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, dupa modelul Codului de procedura penala italian, urmarind prin introducerea acestei institutii largirea posibilitatilor de individualizare a masurilor preventive, in raport cu principiile anterior mentionate.
Pentru a asigura respectarea caracterului eminamente preventiv al arestarii dispuse in cursul unui proces penal in desfasurare, proiectul, inspirandu-se din Codul de procedura penala italian, propune instituirea unor termene maxime ale arestarii preventive si pentru faza de judecata.
Tot in legatura cu masurile restrictive de libertate, insusindu-si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, conform careia numai judecatorul poate dispune in sensul privarii de libertate a unei

persoane, fie si numai pentru a asigura prezenta acesteia in fata unui organ judiciar, proiectul propune o noua reglementare a institutiei mandatului de aducere, recunoscand, pentru faza de urmarire penala, competenta exclusiva de emitere a acestuia in sarcina judecatorului de libertati, la sesizarea procurorului.
In materia regulilor generale privind probele, se propune, consolidarea reglementarii excluderii probelor ilegale, sanctiunea specifica probei prin aplicarea careia se asigura cea mai puternica garantie a respectarii reglementarilor legale.

De asemenea, se intentioneaza reglementarea unor procedee probatorii care nu se regasesc in actualul Cod de procedura penala (amprentarea si fotografierea suspectului sau inculpatului, precum si a altor persoane, experimentul judiciar, examinarea fizica a persoanelor, analiza ADN) sau care se regasesc in legi speciale (procedeele probatorii din domeniul informatic). In egala masura, se are in vedere completarea unor reglementari actuale (in materia perchezitiei domiciliare, intruducerea conditiei motivarii suspiciunii rezonabile privind existenta unor mijloace de proba in imobilul ce va fi supus perchezitiei; reglementarea conditiilor de dispunere a perchezitiei corporale si a perchezitiei vehiculelor).

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE