 |
|
|
» Analiză
Măsuri pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19
Având în vedere că starea de urgență instituită și prelungită prin decretele prezidențiale a încetat, însă pandemia de COVID-19 nu a dispărut, Parlamentul României s-a mobilizat și a adoptat Legea nr. 55 prin intermediul căreia creeză premisele-cadru pentru revenirea etapizată la starea de normalitate, fără sincope, inclusiv prin relaxarea masurilor aferente stării de urgență decretate.
În continuare vom prezenta sumar principalele prevederi adoptate de Parlament. În primul capitul se regăsesc dispoziÈ›iile generale ale legii care circumscriu obiectul acesteia instituirii pe perioada stării de alertă a unor măsuri temporare È™i, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică È™i ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exerciÈ›iului altor drepturi È™i libertăți fundamentale.
Actul normativ prevede măsuri pentru creÈ™terea capacității de răspuns, dintre care, le prezentăm exemplificativ pe cele mai importante: achiziÅ£ionarea bunurilor ÅŸi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaÅ£iei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă; detaÅŸarea pe teritoriul naÅ£ional, în zonele afectate, a personalului care deÅ£ine competenÅ£ele adecvate gestionării situaÅ£iei de urgenţă, cu consimţământ; adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială. De asemenea, actul normativ prevede È™i alte masuri aferente altor sectoare ale economiei, dintre care cele mai notabile sunt: a) asigurarea rezilienÈ›ei comunităților: evacuarea temporară a persoanelor ÅŸi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată; măsuri de protecÅ£ie a vieÅ£ii ÅŸi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu. b) diminuarea impactului tipului de risc: restrângerea sau interzicerea organizării ÅŸi desfăşurării unor mitinguri, demonstraÅ£ii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaÅ£ii deschise, precum ÅŸi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ÅŸtiinÅ£ifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaÅ£ii închise; restrângerea sau interzicerea circulaÅ£iei persoanelor ÅŸi vehiculelor în locurile ÅŸi, după caz, în intervalele orare stabilite. c) pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare ÅŸi băuturilor alcoolice ÅŸi nealcoolice în spaÅ£iile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât ÅŸi la terasele din exteriorul acestora.
Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuÅ£iilor acestuia. Valabilitatea contractelor colective de muncă È™i a acordurilor colective de muncă se prelungeÈ™te pe durata stării de alertă, precum È™i pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. Pe perioada stării de alertă, angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariaÈ›i, pot stabili programe individuale de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaÈ›i sa se asigure existenÈ›a unui interval de o oră de la începerea È™i la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore. Actul normativ mai prevede că, pentru perioada stării de alertă, autoritățile competente dispun măsuri de protecÈ›ie È™i prevenÈ›ie pentru angajaÈ›ii aflaÈ›i în situaÈ›ii de vulnerabilitate. O altă dispoziÈ›ie a legii prevede că O.U.G. nr.32/2020 se va aplica până la 31 decembrie 2020 pentru toate domeniile de activitate în care se menÈ›in restricÈ›ii.
Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi (15.05.2020), sau care ajunge în stare de insolvență poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus procedurilor de prevenire a insolvenÈ›ei È™i de insolvență, fără a avea însă obligaÈ›ia de a introduce această cerere. Termenul de 30 de zile pentru introducerea cererii de insolvență va curge de la încetarea stării de alertă. Pe perioada stării de alertă, în cazul debitorilor care È™i-au întrerupt activitatea total sau parÈ›ial ca efect al măsurilor adoptate pe această perioadă, valoarea-prag pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență este de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât È™i pentru debitori. În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeÈ™te cu 60 de zile. Iar pentru debitorul aflat în executarea concordatului preventiv, perioada pentru satisfacerea crenÈ›elor se prelungeÈ™te cu două luni. Pentru debitorul aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungeÈ™te cu două luni. Iar pentru debitorul aflat în eceeaÈ™i situaÈ›ie dar care È™i-a întrerupt activitatea total sau parÈ›ial ca efect al masurilor luate de autoritățile publice pentru prevenirea răspândirii COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani.
Si în acest domeniu au fost luate unele masuri în ceea ce priveÈ™te: a) executarea pedepselor, a măsurilor educative È™i a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; b) executarea pedepselor È™i a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; c) ascultarea persoanelor private de libertate; d) organizarea activității poliÈ›iÈ™tilor de penitenciare. În fine, mai este de precizat faptul că, nerespectarea dispoziÈ›iilor cuprinse în prezenta lege poate atrage raspunderea disciplinară, constravenÈ›ională sau penală. |