 |
|
|
» Exclusiv
D`ALE AVOCATURII, episodul 11: Limba maternă a Justiției
Ce se întâmplă când agramații apără și judecă prin instanțe...
Mă întreb în ce limbă ne vorbește Justiția. E drept, Themis nu este nevoită să ne vorbească, pentru a o înțelege este suficient să-i vizualizăm reprezentarea, așa legată la ochi cum e ea și cu greutate mare, că doar sabia și balanța nu sunt din hârtie. Dar limbajul universal nu se aplică fazei scrise, când intervine în scenă, materna, limba română. Nu greșesc deci afirmând că Justiția noastră ar trebui să știe limba noastră (pretențiile de circulatie europeană le păstrăm pentru CEDO, că tot ne place acronimul). Îmi înmânează colega interogatoriul pictat cu grijă, pentru a o prinde pe clienta mea cu ceva în sac (nu cred că va fi mâța, m-am asigurat că n-o aduce, dar vedem). Mă uit peste prima întrebare, judecătorul a rostit-o deja, dar nu o înțeleg. Poate mi-s mijiți ochii, poate mintea; iar mă uit, cu pupilele mărite. Nimic. "Recunoașteti ca a-ți luat din apartament următoarele bunuri mobile după despărțirea în fapt?" Clienta nu recunoaște. Mai departe. "Recunoașteți că a-ți sustras ambele exemplare originale ale contractului de vânzare-cumpărare? Doriți să î-mi returnați unul?" Eu iar nu înțeleg întrebarea. Mă revolt, intervin. Domnul jude n-are chef de vocea mea și mi-o taie sec: "Instanța a citit întrebarea clar ăi rar, ce nu intelegeți?" "Păi e altă limbă"... "Vă amendez!" Omule bun, înțelege că nu poți lua unui român interogatoriu în altă limbă, scrie în carte, e principiu, trebuie să înțeleagă ce se vrea de la el, vreau traducător. Colega se enerveaza și îmi spune ceva ce înțeleg. Slavă Domnului, vorbește fără greșeli de ortografie. Justiția trebuie să fie dreaptă, asta inseamnă "orto", grafia trebuie să fie deci soră cu ea, fiind tot "orto". Nu poți fi avocat fără să-ți fie grafia "orto", ar trebui să fie infracțiune, strâmbografia să se pedepsească. Scrii strâmb, gândești la fel! Degeaba știi pe de rost codurile, meseria asta are faza scrisa, deci îți spun: mă-ta are cratimă, soră-ta la fel, tot neamul tău are! Dar intelectualul din tine a luat-o de la neamuri și a pus-o în interogatoriul pentru clienta mea! Și judele mă amendează pe mine! Până la urmă înțelege instanța ce vreau. Se uită deștept peste interogatoriu si-mi spune: "Doamna avocată, e scris corect! Poate ar trebui să vă gândiți mai des la gramatică! Haideți să facem un mic test, doamnelor, să tranșăm problema. Spuneți-mi de exemplu, impertinento, se scrie legat sau cu cratimă?" Răspund deodată cu colega. "Fără!", "Cu!" Judele, zâmbindu-mi răutacios: "Vedeți, doamna avocat, folosiți prea rar cratima!" Văd, domnule judecător că-i scrieți soției "iubit-o", o alintați "frumoas-o" sși propun, de lege ferenda, în apărarea sărmanei noastre limbi ca acțiunile, apărările scrise greșit să se anuleze, iar hotărârile judecătoresști care măcelăresc limba romană să nu poată fi puse în executare. Acum înțeleg de ceThemis și-a legat ochii. Aștept să mânuiască sabia. Vedeți voi, minutele în penal n-au problema asta. Acolo zeul numerelor are treabă, egipteanul Thot... În penal greșelile sunt de aritmetică, nu de cratimă. Mă întorc la penal, tot mai sigură că ignoranța e o stare de bine, de fapt.
Un material trimis de Andreea Mesaros Tomoiagă, avocat în Baroul Maramureș, exclusiv pentru Avocatura.com!
D`ALE AVOCATURII, episodul 5 - «Meciurile» din lumea avocaturii: AVOCAT - DIICOT. Runda 1 D`ALE AVOCATURII, episodul 6 - Modă printre avocați: Mașinile WOW, WAW. LEX e fumat... |