» Arhivă

Raport Inspecția Judiciară - Nereguli în spatele ușilor instanțelor: Avocați ce reclamă limbaj necorespunzător și cenzurări nejustificate ale onorariilor din partea judecătorilor

Din categoria "toate-s vechi și nouă toate", cel mai recent raport al Inpsecției Judiciare ne arată lucruri despre viața din instanțe auzite de regulă pe la fumoar sau în spatele dosarelor. Cenzurarea nejustificată a onorariilor de avocat, comportamentul necorespunzător în instanţă al unor magistraţi care au un limbaj nepoliticos şi nepotrivit la adresa justiţiabililor şi a avocaţilor, rigiditatea excesivă a magistraţilor, după intrarea în vigoare a noilor coduri, care se manifestă atât în procedura obişnuită, dar mai ales cu privire la administrarea probelor în căile de atac, sunt doar câteva dintre "plângerile" avocaților. Important este să vedem ce măsuri se vor lua...

În cadrul controlului desfăşurat anul trecut, au fost vizate colaborarea interinstituţională a instanţelor de judecată cu principalii actori ai sistemului judiciar (parchet, barouri, servicii de probaţiune, expertiza judiciară), dar şi situaţia managementului instanţelor.

Inspectorii judiciari au verificat, din perspectiva menţionată, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de la Parchetul General, de la DIICOT, şi pe cei de la celelalte parchete din ţară, informează Mediafax.

De asemenea, pe lista inspectorilor s-au aflat şi tribunalele şi curţile de apel din ţară şi din Capitală. Cele mai multe nemulţumiri constatate au fost cele semnalate de către avocaţi, care acuză judecătorii de comportamente ce contravin regulamentului.

În privinţa deficienţelor şi a vulnerabilităţilor identificate la DNA – structura centrală, reprezentanţii instituţiei au precizat că judecătorii şi procurorii de caz au o relaţie bună în general, însă aceştia au subliniat cazul unui judecător care a avut o atitudine "tendenţioasă" faţă de activitatea instituţiei anticorupţie.

"DNA a precizat că, din perspectiva conducerii procesului de către judecătorul de caz, cooperarea dintre procurorii direcţiei şi judecătorii de caz a fost una pozitivă, cu o singură excepţie privind-o pe doamna judecător ... de la Curtea de Apel Bucureşti, cu referire la care procurorii de şedinţă au sesizat modalitatea tendenţioasă în care conduce şedinţele de judecată, atitudinea faţă de aceştia şi afirmaţiile referitoare la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel că i s-a solicitat în repetate rânduri să se abţină ori au fost formulate cereri de recuzare împotriva sa", se arată în raportul întocmit în urma verificărilor.

Procurorii DNA au mai solicitat, pentru colegii de la Constanţa, să li se ofere un birou mai mare în cadrul Curţii de Apel din acel oraş, întrucât cel disponibil la acest moment are dimensiuni reduse (2,5 metri X 4 metri).

"Procurorii de şedinţă ai DNA Constanţa ar avea nevoie să beneficieze de un birou la nivelul instanţei, cu acces la internet şi la sistemul informatizat ECRIS, pentru verificarea cu celeritate a situaţiei dosarelor având ca obiect infracţiuni de corupţie, dar şi pentru acces la practica judiciară în materie. S-a menţionat că, în prezent, se ajunge Ia situaţia în care, într-un birou dotat cu cinci pupitre, să fie, simultan, şapte procurori, situaţie în care pregătirea şedinţelor de judecată este îngreunată", mai arată documentul Inspecţiei Judiciare.

Avocaţii, veșnicele nemulţumiri la adresa judecătorilor

La Curtea de Apel Bucureşti, avocaţii sunt nemulţumiţi de numărul mic de judecători, raportat la numărul mare de dosare (fiecare complet ocupându-se de circa 120 de dosare), ceea ce face ca şedinţele de judecată să se încheie în jurul orei 20:00.

De asemenea, o judecătoare de la Judecătoria Cornetu (Ilfov) e acuzată că solicită avocaţi din oficiu cu puţin timp înainte de termen. În această situaţie, avocatul nu are timp să ajungă la instanţă şi nici nu poate studia dosarul pentru o apărare cât mai bună.

Inspectorii judiciari au mai fost informaţi cu privire o serie de nereguli ce se petrec în spatele uşilor instanţei, precum:

► avocaţii nu mai sunt luaţi cu prioritate la începutul şedinţei de judecată;

► refuzul constant, sub pretextul celerităţii, de acordare a unor termene în vederea pregătirii apărării sau pentru angajare de avocat;

► refuzul de acordare a dosarelor la studiu la bară, ceea ce pune avocatul în imposibilitate de a avea cunoştinţa imediată, de ultimele acte de procedură administrate în cauză;

► aplicarea discreţionară de amenzi judiciare unor avocaţi care au anunţat în prealabil că au proces în sala alăturată şi care nu s-au putut prezenta din acest motiv obiectiv;

► cenzurarea nejustificata a onorariilor de avocat;

► comportamentul necorespunzător în instanţa a unor magistraţi care au un limbaj nepoliticos şi nepotrivit la adresa justiţiabililor şi a avocaţilor; rigiditatea excesiva a magistraţilor, după intrarea în vigoare a noilor coduri, care se manifesta atât în procedura obişnuita, dar mai ales cu privire la administrarea probelor în căile de atac.