În lumea avocaților, din nefericire, cele mai multe lupte se dau pentru reputație. Naiv, unii profesioniști (încă mai) cred că acest lucru le va aduce faimă, bani, statut.
Ce ironie să o spunem noi, nu? Noi, cei care facem branding for attorneys at law…
Și cu toate acestea, pentru cei care încă nu s-au prins cum stă treaba la noi, da!, facem (și) marketing pentru avocați, dar facem o publicitate etică, cu respectarea Legii și a Statutului profesiei de avocat, deșteaptă, autentică și personalizată.
Tocmai de aceea, încercăm prin editorialele noastre să "trezim" OAMENII din AVOCAȚI, pentru a-i face pe profesioniști mai buni, mai atenți / vigilenți, autentici, de success real, nu fabricat de dragul contractelor…
"Fă-ți griji pentru conștiința ta, nu pentru reputația ta! Conștiința este ceea ce ești tu, reputația este ceea ce gândesc ceilalți despre tine. Iar ceea ce gândesc ceilalți despre tine, este problema lor".
Asta credea Charlie Chaplin. Și asta credem și noi. Pentru că este o lege de bun simț.
Odată ce știi cine ești, nimic și nimeni nu te poate întoarce din drumul tău. Iar cine ești cu adevărat se vede / se simte din / în conștiință, pentru că celelalte componente (mental, emoțional și fizic) au acumulat material care nu-ți mai este de folos, care poate a devenit toxic, care te ține pe loc din evoluția ta ca individ. În schimb, conștiința, în funcție, bineînțeles, de mediul în care ai crescut / te-ai dezvoltat și de cât de "curată" a rămas îți va spune mereu ce este bine și ce este rău.
Pentru exterior, două haine de firmă, un zâmbet sec și un dosar / o tranzacție câștigate înseamnă că "sunt bine, sunt acceptat, sunt un bun avocat". Nu! Înseamnă că a mai trecut o zi din viața ta în care ai trăit pentru alții și nu pentru tine
|
Reputația, de multe ori, ți-a fost creată. Mai ales dacă tu ai "dormit", lăsându-i pe ceilalți să spună cum ești, cine ești, cât poți, ce vrei cu adevărat… La fel ca dorințele, ca nevoile tale, ca gândurile, care de multe ori nici nu sunt ale tale.
În lumea avocaților, din nefericire, cele mai multe lupte se dau pentru reputație. Naiv, unii profesioniști (încă mai) cred că acest lucru le va aduce faimă, bani, statut.
Și mai există un motiv pentru care este mai ușor să ai grijă de reputație decât de conștiință.
Reputația ține de exterior. "A-ți face griji pentru conștiința ta" înseamnă a realiza un efort de a te cunoaște, înseamnă să "intri" în tine și să faci curat, să acumulezi, să crești și să veghezi mereu la ce ești tu cu adevărat.
Iar cei mai mulți nu vrem să facem asta. Pentru că necesită sinceritate pură, acceptare, efort și atenție. Pe când, pentru exterior, două haine de firmă, un zâmbet sec și un dosar / o tranzacție câștigate înseamnă că "sunt bine, sunt acceptat, sunt un bun avocat". Nu! Înseamnă că a mai trecut o zi din viața ta în care ai trăit pentru alții și nu pentru tine. Înseamnă încă un an în care ai acumulat bani, succese și nu experiențe, lecții sau prietenii.
Conștiința te face să taci atunci când trebuie, să asculți mai mult pentru a învăța mai multe, să observi și să accepți, să creezi lucruri unice, utile ție și lumii în care te manifești, să te înalți, să ajuți și să iubești, să-și găsești echilibrul. Conștiința te ajută doar să fii!
Reputația te determină să reacționezi, nu să acționezi, să depinzi de aprecieri din exterior, să crești sau să fii la pământ în funcție de opinii / cuvinte din afara ta, să obosești doar pentru că permiți ca viața să te ducă pe ce valuri vrea ea, să te pierzi, nu să te cauți. Reputația te împiedică să fii!
Avocații care se îngrijesc de reputație și nu de conștiință sunt ușor de identificat. Sunt cei mai guralivi, cei mai pompoși, cei mai disperați să iasă, să-și dea cu părerea fără a avea fond și substanță în cuvinte. Îi vedem în instanțe, îi vedem în comunicate, îi vedem pe stradă și în cafenele, și mai ales în lipsa dialogului onest și deschis cu oameni care s-ar putea să-i încurce. Așa, ca noi! ;)
Și, mai sunt și categoria celor tac doar pentru a părea inteligenți sau aparte. Îi miroși de la o poștă... Cred că "misterul" acesta în jurul lor le creează o reputație bună, puternică. Dar tu te uiți la el și vezi că dacă "i-ai pus o mică piedică", se face roșu ca racul și dă bir cu fugiții.
Cât privește avocații cu conștiință, aceștia zâmbesc sincer mai mereu, au multe de spus atât despre profesie, cât și despre viață, își susțin partenerii de muncă și nu se poziționează niciodată ca superior față de nimeni, știu cine sunt și ce anume sunt în stare să realizeze, de aceea nu se chinuie să se facă văzuți / plăcuți / auziți prin giumbușlâcuri, circ și balamuc.
Avem sau nu dreptate? Voi cum vă dați seama ce fel de avocat aveți în față?