» Arhivă

5.000 de lei, daune morale pentru afirmații jignitoare la adresa unui jandarm

După ce s-a purtat neadecvat cu o angajată dintr-un supermarket, un bărbat a primit o amendă de 200 de lei. În ciuda acestei "pedepse" aplicate, bărbatul l-a înjurat pe jandarmul care s-a ocupat de caz și "a avut grijă" să pornească o adevărată campanie de denigrare a plutonierului major. Sătul de jignirile apărute pe internet, jandarmul numit "parvenit", "agramat" și "cu un neuron" l-a dat în judecată pe cetățeanul obraznic și a câștigat 5.000 de lei daune morale.

După ce a fost amendat de către un jandarm, un bărbat a decis că cea mai bună cale de răzbunare o reprezintă... Facebookul. Bărbatul a postat un mesaj vulgar la adresa jandarmului, pe pagina sa personală,  și și-a instigat prietenii să comenteze jignitor. Jandarmul nu a stat mult pe gânduri și l-a dat în judecată pe cetățeanul care l-a jignit în fel și chip pe internet.

"Prin cererea formulată la data de 30.03.2016 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești sub nr. X reclamantul AB a chemat în judecată pe pârâtul CD, pentru a fi obligat la plata sumei de 5000 lei, cu titlu de despăgubiri morale. A mai solicitat reclamantul și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul arată că este angajat al Jandarmeriei Române, ocupând funcția de plutonier major. În exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, reclamantul l-a sancționat pe pârât cu amendă contravențională, ca urmare a comportamentului neadecvat al acestuia în supermarketul "Nevila".  D____ urmare, pârâtul i-a adresat reclamantului cuvinte jignitoare, de față cu toate persoanele care se aflau în acel moment în magazin.

Susține reclamantul că pârâtul a continuat să-l denigreze și când a ajuns acasă, înțelegând să posteze pe profilul său de facebook atât imagini cu procesul verbal, cât și numeroase imagini printate de pe profilul de facebook al reclamantului, cu imaginea reclamantului, însoțite de texte greu de reprodus și care necesită o cenzură totală. Prin activitatea sa, pârâtul a instigat persoanele din lista lui de prieteni care l-au înjurat și l-au amenințat pe reclamant.

(...)

Din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța reține în fapt următoarele:

Reclamantul este încadrat în funcția de plutonier major al Jandarmeriei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, la data de 09.02.2015 reclamantul l-a sancționat pe pârât cu amendă contravențională în sumă de 200 lei, ca urmare a comportamentului neadecvat al acestuia față de o angajată a supermarketului "Nevila", dar și față de echipajul de jandarmi, întocmind procesul verbal de contravenție nr. x.

În loc să conștientizeze consecințele faptelor sale, pârâtul a privit sancționarea sa ca pe un afront și ca pe o nedreptate, necontenind a-i adresa reclamantului tot felul de cuvinte jignitoare, atât personal, cât și față de persoanele care se aflau în acel moment în magazin.

Ajuns acasă, pârâtul a început un adevărat proces de denigrare a reclamantului: a postat pe profilul său de facebook atât imagini cu procesul verbal, cât și numeroase imagini printate de pe profilul de facebook al reclamantului, cu imaginea reclamantului, însoțite de texte greu de reprodus și care necesită o cenzură totală.

Desigur, în descrierea stării de fapt, instanța va folosi un limbaj adecvat, lipsit de obscenități, textele integrale, necenzurate, aflându-se la filele 14-21 dosar.

Astfel, imaginile printate și textele de la filele 14-21 dosar fac trimitere la faptul că reclamantul este agramat, că are un singur neuron, că ar trebui să-și spele mai des hainele albastre (se referă la haina militară), că nu cunoaște legile, că are doar 9 clase terminate. Într-o altă postare, reclamantul este numit "jandarm bătăuș", "parvenit", pârâtul afirmând că tot ce are reclamantul este "ciobănia".

Activitatea pârâtului de pe rețeaua de socializare nu a rămas fără urmări: mai multe persoane din lista sa de prieteni au lansat comentarii care mai de care mai defăimătoare la adresa reclamantului. Chiar dacă situația a luat amploare, pârâtul nu a luat nicio măsură, dimpotrivă, a continuat să instige persoanele din lista sa de prieteni ca să-l înjure și să-l amenințe pe reclamant. Stau mărturie în acest sens înscrisurile de la filele 14-21 dosar.

În fața acestei situații, la data de 20.02.2015, reclamantul s-a adresat cu o plângere organelor de poliție, pentru infracțiunile de ultraj și hărțuire. Cu ocazia cercetărilor, a fost audiat CD care a recunoscut că postările sale pe rețeaua de socializare, existente la dosar, sunt ale sale, dar a susținut că doar persoanele din lista sa de prieteni pot să le vadă și nu a amenințat pe nimeni, doar a făcut afirmații jignitoare, revoltându-se ca urmare a sancționării sale contravenționale.

(...)

Prin deciziile de speță ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanța deducând producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să determine un asemenea prejudiciu, soluție care, deși atipică în raport cu regimul general al răspunderii apare în esența ei justificată pentru că, dat fiind caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă este practic imposibilă.

Prejudiciul cauzat victimei fiind unul de natură morală, instanța de judecată va stabili prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, în plan psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, aceste criterii fiind subordonate conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Constatând că pârâtul a făcut afirmații inadecvate pe rețelele de socializare cu privire la statutul social și profilul moral al reclamantului, afirmații denigratoare și jignitoare care sunt în măsură să-i afecteze autoritatea, cariera, statutul social, instanța va admite cererea reclamantului și-l va obliga pe pârât la despăgubiri.

Cât privește cuantumul daunelor morale solicitate, de 5.000 lei pentru reclamant, instanța reține că acesta este justificat în cauză raportat la gradul de lezare al valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora și respectă criteriul impus de Curtea Europeana a Drepturilor Omului potrivit căruia "despăgubirile trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației".

Conform art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă va fi obligat pârâtul să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 100 lei reprezentând taxa de timbru.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ș T E:

Admite acțiunea formulată de reclamantul AB – CNP X, domiciliat în comuna Bogdănești, ____________________, județul Bacău împotriva pârâtului CD - CNP X, domiciliat în municipiul Onești, județul Bacău.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 5000 lei daune morale și 100 lei cheltuieli de judecată."