» Special

Judecătorul vrâncean Iulian Păun le-a vorbit studenților despre delicvența juvenilă

La începutul acestei săptămâni, magistratul Iulian Păun, din cadrul Judecătoriei Focșani, s-a întâlnit cu studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială ai Universității București pentru a dialoga cu aceștia referitor la o problemă de actualitate, cu care s-a confruntat de multe ori ca penalist: delicvența juvenilă. Invitația a venit din partea Lectorului Departamentului de Asistență Socială al Facultății, însă întâlnirea nu a fost pe linia educației juridice, ci a constat mai mult în împărtășirea unor experiențe profesionale, din sala de judecată.

Studenții din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială ai Universității București au avut ocazia să afle mai multe despre delicvența juvenilă, despre măsurile legale care pot fi luate împotriva tinerilor care comit infracțiuni, dar și despre reintegrarea acestora în societate de la un practician al Dreptului, care, de-a lungul timpului, a soluționat astfel de dosare.

Judecătorul Iulian Păun, din cadrul Judecătoriei Focșani, a fost prezent luni la modulul de specializare Probațiune și Integrarea Victimei, unde interlocurori au fost studenții de anul III, care se pregătesc pentru o carieră care va presupune interacțiunea cu persoane care au săvârșit diferite infracțiuni și care trebuie reintegrate în societate.

Avocatura.com a vorbit cu judecătorul vrâncean despre acest eveniment, magistratul arătându-se încântat de experiența în sine, dar și de interacțiunea cu studenții, care s-au arătat interesați de prezentare.

"Am acceptat invitația doamnei Theodora Ene - Lector Departamentul de Asistență Socială al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, astfel că luni - 16 ianuarie - am participat la modulul de specializare Probațiune și Integrarea Victimei.

De data aceasta nu ne-am mai axat pe educația juridică, ci am susținut o prezentare privind delincvența juvenilă, în fața studenților de anul III, care la absolvirea Facultății tind să acceadă în diferite instituții de specialitate cum ar fi Serviciile de Probațiune, Penitenciare, dar și în alte organizații de asistență socială.

Pentru a răspunde și la întrebarea anticipată: cum am ajuns de la Focșani la București, acest lucru a fost posibil prin intermediul comisarului de poliție Viorel Ciocănescu - formator la Catedra Formare Profesională Continuă din cadrul Institutului de Studii Pentru Ordine Publică al Ministerului Afacerilor Interne, fost ofițer de poliție judiciară, specialitatea crimă organizată, cu care de altfel am și fost coleg de facultate.

Așadar, împreună cu acesta am încercat (și sper că am și reușit) să împărtășim din experiența noastră profesională privind situația unor astfel de minori, problemele pe care le întâmpinăm în încercarea de salvare și reintegrare în comunitate (atât a minorilor inculpați și sancționați cu diverse măsuri educative, cât și a minorilor victime ale infracțiunilor), dar mai ales colaborarea între instituții și importanța muncii unui consilier de probațiune sau asistent social din diverse instituții", a explicat judecătorul Păun.

Totodată, acesta a detaliat și câteva dintre subiectele atinse în cadrul întâlnirii cu studenții. "Am pus accent pe importanța activităților desfășurate la întocmirea unui referat de evaluare și la propunerea măsurii educative potrivite pentru un minor sancționat, propunere pe care un judecător o ia în seamă ca fiind venită de la un specialist în domeniu.

Mai mult, am pus accent pe stabilirea relei credințe în nerespectarea de către minor a condițiilor de executare a măsurilor educative, un element subiectiv determinant pentru ca instanța să prelungească sau să înlocuiască o măsură.

Aici am venit cu un scurt exemplu pe care vi-l împărtășesc, unde instanța a dat dovadă de răbdare și clemență pentru a da o soluție justă: un minor nu a respectat condițiile de executare a măsurii educative a asistării zilnice sau a programului stabilit de Probațiune, iar din investigații și verificări s-a constatat că este plecat din localitatea de domiciliu pe raza localității Oradea unde tatăl său și-a găsit de muncă.

Așadar, acesta nu a înțeles să anunțe plecarea sa, considerând că este mai important să muncească pentru a putea achita și prejudiciul din dosar, dar a înțeles să se prezinte în fața instanței și să explice de ce a plecat, sens în care s-a apreciat că nu s-a făcut dovada relei - credințe și s-a respins înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate, executarea măsurii inițiale fiind preluată de Serviciul de Probațiune din localitatea în care lucra - dacă nu mă înșel.

Să nu înțelegeți că a fost o prezentare gen curs, ci o întâlnire interactivă în care ne-am axat pe exemple și spețe concrete din activitatea noastră zilnică, identificarea de soluții și propuneri pentru reintegrarea minorilor în societate.

Bineînțeles, am plecat de la unele cifre orientative, atât la nivel național (actualizate de CSM), cât și la nivelul județului Vrancea (puse la dispoziție de șeful Serviciului de Probațiune Vrancea – Costel Costandache). De asemenea, nu am uzat nici de așa-zisa dialectică eristică și nu am respins argumentele sau soluțiile identificate, gândite sau imaginate de studenți, ca nefiind aplicabile sau posibile. Am apreciat interactivitatea întâlnirii și nu am încercat să ne salvăm tezele prezentate prin respingerea propunerilor acestora sau prin negarea vulnerabilităților cu care ne confruntăm de multe ori.

Am atins un pic și probema violenței domestice și am pledat pentru amplificarea spiritului civic și reclamarea unor astfel de situații, pentru mai mult curaj și atitudine.

Concluzionând, a fost o experiență reușită și sper că de bun augur pentru studenți care au conștientizat, zic eu, importanța profesiei pe care doresc să o îmbrățișeze și spre care i-am încurajat să acceadă. Și le mulțumesc gazdelor pentru invitație și co-participantului pentru sprijinul acordat. Chiar m-am completat de minune cu el", a încheiat judecătorul vrâncean.