» Avocatul Secret

Avocatul Secret, S2 E10: "Dacă judecătorii nu citesc și alte lucruri decât Drept, ca să înțeleagă miza socială a hotărârilor pe care le iau, România nu are nici un viitor"

Este categorică exprimarea pe care eu am făcut-o în episodul anterior, şi exagerată. Bineînţeles că în rândul judecătorilor există şi persoane şi practicieni care nu sunt aşa, care au gradul de evoluţie intelectual necesar în aşa fel încât să înţeleagă ceea ce practică. Sunt suficient de bine formaţi intelectual încât să conştientizeze diferenţa dintre 2 ani şi cinci luni şi 2 ani şi opt luni într-o pedeapsă.

Dar acesta este criteriul după care se diferenţiază în realitate un judecător bun de un judecător slab. Nu pregătirea lui în domeniul Dreptului. Pentru că la momentul actual s-a ajuns ca corpul magistraţilor să cuprindă oameni care ştiu foarte bine Dreptul, dar care gândesc prost.

E o tragedie din acest punct de vedere şi probabil că soluţiile vor deveni din ce în ce mai absurde. Dar cred că, la momentul de faţă, grija pe care trebuie să o manifeste un judecător care îşi doreşte ca în cariera lui să fie un judecător bun este să se aplece spre acele ştiinţe care îl ajută să se formeze ca intelectual.
 
Urmăriţi curricula Facultăţii de Drept - şi nu există "O" facultate de Drept, există multe facultăţi de Drept - examenele de admitere în magistratură nu au nici o legătură cu filosofia, sau cu sociologia, sau cu istoria, sau cu celelalte. A fi un bun judecător ține de modalitatea în care se formează individul ca intelectual. Dacă el citeşte sau nu citeşte.
 
Şi acum nici nu trebuie să fim absurzi. Un judecător îşi începe activitatea la 25, 26, 27 de ani. Până atunci a fost nevoit – pentru a face faţă tuturor examenelor - să înveţe materiile de examene atât de în amănunt şi cu un efort atât de susţinut... Pentru că examenele sunt foarte grele, diferenţierea se face la câteva sutimi pentru a fi admis sau respins la un examen la INM, de exemplu. 

Este foarte bine, avem oameni care ştiu Drept. Este o mare satisfacţie şi o mare evoluţie pentru sistem. În schimb, avem oameni care ştiu Drept, dar nu înţeleg Dreptul şi nu reuşesc să îl aplice. Nu înţeleg Dreptul, nu înţeleg de ce Dreptul este o ştiinţă socială, nu înţeleg de ce impactul unei hotărâri pronunțate într-un dosar purtat între doi anonimi poate să schimbe un comportament social la scară naţională. Nu înţeleg acest lucru. Şi de ce, deși li se pare că ei şi-au făcut datoria şi au aplicat, eu ştiu, o hotărâre confom normei de Drept şi conform unei anumite practici, ajungem să avem revoltă în stradă.
 
Pentru că, la momentul actual, cu atâta presiune pe societate – din partea Parchetului, pentru dezgroparea tuturor comportamentelor considerate infracţionale, dar care erau comportamente comune acum 3 ani; din partea Direcţiei Antifraudă care închide şi lasă muncitori pe drumuri; din partea Finanţelor, care calculează impozitele şi taxele pe care trebuie să le plătim la stat - toate acele lucruri vor ajunge, într-un fel sau altul, în faţa unui judecător.

Şi dacă judecătorul nu conştientizează că chiar dacă un text de lege are o menţiune care poate fi interpretată într-un fel, în alt fel... Interpretarea normei de Drept îţi lasă locul, îți lasă posibilitatea de a adapta aplicarea legii la o nevoie socială mai mare. "În spiritul legii" la asta se referă.

Cred că, la momentul de faţă, grija pe care trebuie să o manifeste un judecător care îşi doreşte ca în cariera lui să fie un judecător bun este să se aplece spre acele ştiinţe care îl ajută să se formeze ca intelectual. (Avocatul Secret)

 Şi dacă judecătorul nu este capabil să înţeleagă lucrul acesta şi priveşte fiecare contribuabil din ţara asta ca fiind evazionist şi fiecare afacere ca fiind o sursă de păgubire a bugetului de stat, dacă nu are în vedere faptul că oamenii mai trebuie să şi lucreze, să mai existe şi locuri de muncă şi buni plătitori de taxe şi impozite sunt doar bugetarii, societatea nu are nici un viitor. Chiar dacă avem judecători care au învăţat Drept.

Le cer judecătorilor, nu să fie oameni universali, ci să fie formaţi intelectual, la nivelul funcţiei şi a menirii sociale pe care o au. Este și un reproş la adresa sistemului, dar care poate fi suplinit printr-o activitate de autodidact - dar, din păcate, nu la 30 de ani. Poţi să reuşeşti să recuperezi lipsurile din formarea ta intelectuală doar dacă autodidactic te comporţi în acest sens, dar undeva pe la 50 de ani. Pentru că un judecător chiar are foarte mult de lucru. Deci nu-i rămâne foarte mult timp să se pregătească intelectual. Activitatea de judecător este o activitate epuizantă, ca timp alocat rezolvării cazurilor. De asta cred că ar trebui, prin programele de formare profesională a judecătorilor, să se pună mai puţin accent poate pe pierderea timpului la seminarii cu dezbătut chestiuni de Drept elementare, şi să se pună accent pe formarea lor intelectuală. 

Nu înţeleg, pur şi simplu. Religia este o chestiune care e în sfera de interes a preoţilor, filosofia este o chestiune care ţine de preocupările unor romantici, economia este treaba contabililor, sociologia şi aspectele sociologice sunt chestiuni de care se ocupă nişte cercetători din cadrul unor institute şi vorbesc la televizor doi deştepţi într-un program de seară, aşa văd judecătorii lucrurile. Şi atunci ne mirăm de ce anumite hotărâri sunt absurde pe de o parte, sau inutile social pe de altă parte.

 

Avocatul Secret este omul din interiorul sistemului, care dezvăluie pentru Avocatura.com secretele Justiției și atacă tabuurile acesteia.