20.06.2014 | Teodor BURNAR, Ana-Maria BIRDAN
Ana Radulescu, Conferentiar Doctor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, si evaluator de competente profesionale la CFCECAS
Sfatul unui consilier vocational: "Nu va faceti avocati, doar pentru ca asa au fost mama si tata. Veti fi nefericiti". O discutie cu Conf. Dr. Ana Radulescu
In contextul examenelor de absolvire a liceului si, pe cale de consecinta, de admitere in invatamantul superior, ajutorul unui consilier vocational poate face diferenta intre esec si succes, nu doar pe termen scurt, ci si in perspectiva intregii vieti. Intr-un avertisment rezonant cu realitatile castei avocaturii si mediului corporatist, doamna Ana Radulescu, conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti, si evaluator de competente profesionale la CFCECAS, afirma ca:"Este cea mai mare greseala pe care o face un parinte, atunci cand directioneaza fortat copilul spre un anumit domeniu. Pentru ca s-ar putea sa nu poata sa faca performanta in acel domeniu. Tendinta aceasta de a spune: «Avocat» sau «Notar», ii limiteaza foarte mult. Parintii ar trebui sa constientizeze, din ce in ce mai mult, nevoia ca tinerii sa-si urmeze propria vocatie."

Avocatura.com: Cat de important este rolul unui consilier vocational in alegerea unei profesii?

Conf. Dr. Ana Radulescu: Modul in care este construita piata muncii astazi face ca un consilier vocational sa fie fundamental pentru alegerea unei profesii sau pentru o cariera. Este greu de imaginat astazi, de exemplu, pentru un tanar sa-si aleaga profesia fara suportul unui specialist. Noi avem, astazi, posibilitatea ca tinerii sa beneficieze de orientare prin intemediul unui consilier in cadrul scolii. Numai ca sunt foarte putini consilieri de orientare, si sunt foarte multi elevi. Motiv pentru care nu se poate face o indrumare corespunzatoare. Eu, de exemplu, nu imi imaginez ca un tanar sa fie capabil sa vada intreaga lume a ocupatiilor, si intreaga lume a profesiilor astazi, fara sa aiba indrumarea corespunzatoare. Adica, oferta este foarte mare, dar ea nu este vizibila la nivelul unui tanar.

Tinerii, in general, isi aleg ocupatiile din ceea ce vad in lumea lor inconjuratoare. Sau, de exemplu, daca au acces la anumite programe, de televiziune chiar, isi aleg modelele in functie de anumite criterii personale. Si scapa din vedere o paleta foarte larga de ocupatii, care sunt, la momentul acesta, pe piata muncii.

Influenta familiei in alegerea unei profesii este puternica. Parintii isi doresc foarte mult anumite ocupatii pentru copiii lor. Si ii directioneaza spre anumite ocupatii "clasice" - avocat, notar, doctor - care astazi  nu se mai gasesc in forma pe care ei o prezinta copiilor.

(Ana Radulescu, conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (Universitatea Bucuresti)

Avocatura.com: E o perspectiva ingustata putin si de stereotipuri culturale, nu?

Radulescu: Exact. Si de stereotipuri. Mai ales pe componenta aceasta de "ce imi aleg" sa fiu mai tarziu, stereotipurile functioneaza puternic. Influenta familiei este puternica, de asemenea. Parintii isi doresc foarte mult anumite ocupatii pentru copiii lor. Si ii directioneaza puternic spre anumite ocupatii "clasice", si care astazi fac dovada ca nu se mai gasesc in forma pe care parintii o prezinta copiilor. Si, de asemenea, aceste ocupatii nu se gasesc efectiv in forma pe care o prezinta universitatile. Pentru ca tin foarte mult de specializari, si de diversitate. Si atunci, intr-adevar, consilierea vocationala e necesara.

"Cand alegerea profesiei este conditionata de traditia de familie, cel care are de suferit este tanarul"

Avocatura.com: Discutam cu un antropolog despre asa numitele "status symbols". Putem face o analogie, ca aceste meserii spre care sunt orientati tinerii pot sa dea o anumita prestanta sociala, si tocmai de aceea li se inculca ideea alegerii lor?

Radulescu: Eu cred ca este o obisnuinta. Si este o relatie intre o anumita prestanta personala, sau un anumit status social, si o anumita profesie.

Avocatura.com: Meserii ca medic, avocat...

Radulescu: Da. Judecator, avocat, notar... Numai ca astazi, pe langa acestea, cel putin in Romania diversitatea a crescut foarte mult. Si ea este data si de deschiderea pe care noi o avem, de exemplu, catre Uniunea Europeana. Au fost deschise o serie intreaga de alte dimensiuni pe care un absolvent de Drept, de exemplu, poate sa le aiba in vedere. Numai ca aceste dimensiuni nu sunt cunoscute. Sunt putin cunoscute de cei care nu sunt avizati. Si, de asemenea, profilul este putin cunoscut.

Avocatura.com: Cand alegerea profesiei este conditionata de traditia de familie, cum e cazul multor tineri care aleg Dreptul, este asta in detrimentul respectivului tanar?

Radulescu: Absolut, este in detrimentul unui tanar.

Avocatura.com: Pentru ca nu o face din pasiune, ci fiindca asta este cutuma...

Radulescu: Exact. Fiecare dintre noi are un potential de dezvoltare profesionala. Acest potential de dezvoltare profesionala este legat foarte mult de abilitatile noastre, de ceea ce ne dorim sa facem, de ceea ce putem sa facem... Chiar de caracteristicile noastre fizice, de caracteristicile noastre psihice... Fiecare dintre noi poate sa faca performanta in anumite ocupatii, in anumite profesii. Acest potential de dezvoltare profesionala poate fi identificat de catre un specialist. El este cel care poate sa coreleze anumite dimensiuni.

Deci el poate sa coreleze, de exemplu, anumite caracteristici personale cu anumite dorinte personale, cu lumea profesiilor si cu lumea ocupatiilor. Aceasta corelatie o poate face doar un specialist. Este cea mai mare greseala pe care o face un parinte, atunci cand directioneaza fortat copilul spre un anumit domeniu. Pentru ca s-ar putea sa nu poata sa faca performanta in acel domeniu. Ar putea sa faca performanta intr-un alt domeniu. De exemplu, poate sa coreleze lingvistica cu stiintele juridice, foarte bine.

Dar tendinta aceasta de a spune: "Avocat", "Notar", ii limiteaza foarte mult. Eu cred ca, astazi, parintii ar trebui sa constientizeze, din ce in ce mai mult, nevoia ca tinerii sa-si urmeze propria vocatie.

Avocatura.com: Si, legat de acest potential, Jung sustinea ca "vocatia inseamna fidelitate fata de propria lege, omul cu vocatie este precum piscurile de munte care si-au gasit propria lege". Credeti ca ne nastem cu anumite aptitudini, le dobandim in perioada de formare sau munca si efortul bat talentul?

Radulescu: N-o sa intru in domeniul psihologiei, pentru ca s-ar putea sa fie un domeniu prea larg. Dar o sa fac o corelatie intre aceste caracteristici personale, aceasta structura a personalitatii, acest bagaj personal, si ceea ce putem sa dezvoltam in domeniul profesiei. Exista, fara indoiala, un inventar de personalitate pe care poti sa-l folosesti. O baza pe care poti sa o folosesti in a dezvolta diverse ocupatii. Diverse profesii.

"In stagiile de practica vezi, de fapt, daca o profesie iti place sau nu. Formarea clasica nu se mai potriveste azi"

Acum: si aceste profesii au anumite caracteristici. Sa dezvolti o profesie este nevoie sa inveti, este nevoie sa o cunosti, si este nevoie sa-ti placa. Ei bine, aceste lucruri se combina cu caracteristicile mele personale, de exemplu. Dar, in ceea ce priveste ocupatia, aici un accent deosebit trebuie pus pe formare. Si, astazi, formarea intr-o anumita profesie sau ocupatie are niste valente diferite. De exemplu, nu se mai potriveste formarea clasica. Astazi se vorbeste tot mai mult de firme de exercitiu, in care tinerii ar trebui sa fie prezenti. Se vorbeste, de exemplu, foarte mult de stagiile de practica pe care trebuie sa le ai, ca sa poti sa-ti dai seama daca poti, si-ti place, si ti se potriveste. Pentru ca s-ar putea sa-mi placa o anumita profesie, dar cand vad in ce conditii se practica ea, sa nu-mi mai placa. Pentru ca ma solicita intr-un anumit mod care mie, de exemplu, nu mi se potriveste.

Stagiile de practica sunt foarte importante, deoarece te ajuta sa-ti dai seama ce-ti place si ti se potriveste. Pentru ca s-ar putea sa-mi placa o anumita profesie, dar cand vad in ce conditii se practica ea, sa nu-mi mai placa.

(Ana Radulescu, conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (Universitatea Bucuresti)

Dar daca atacati subiectul Jung, este un subiect de suflet pentru mine. Este preferatul meu, ca sa spun asa, in aceasta arie. Si de aici relatia cu MBTI-ul (n.r. - Myers-Briggs Type Indicator, un test psihologic folosit pentru a stabili felul in care indivizii percep lumea si iau decizii). Pentru ca acest MBTI este o baterie de teste care sunt testele de personalitate ale lui Jung. Dar eu, daca m-as uita, de exemplu, la relatia dintre personalitatea unui tanar si piata muncii, nu as folosi aceasta baterie MBTI. Ea este etalonata pentru populatia din Romania, dar nu este suficienta. Noi folosim, pe langa aceasta baterie MBTI, o baterie de teste care se numeste CAS, de asemenea etalonata pentru populatia din Romania.

Noi folosim aceasta baterie de teste pentru ca depaseste, oarecum, acest inventar al personalitatii. Nu se limiteaza la inventarul personalitatii, ci trece spre componenta de resurse umane.

Secretul succesului pe piata muncii astazi este sa poti sa imbini acest inventar al personalitatii cu lumea profesiilor si lumea ocupatiilor. Daca nu faci acest lucru, este mult mai greu sa identifici un plan de cariera potrivit pentru un tanar. De aceea, imi place Jung, dar daca ma uit la lumea profesiilor, ma uit putin mai departe. Dar nu este nici asta suficient.

Jung nu leaga lumea ocupatiilor, pentru ca el a folosit aceasta baterie de teste cu un alt interes. Nu cu interesul pentru a orienta, de exemplu, un tanar pe piata muncii. Nu s-a uitat, de exemplu, si la profilul ocupational. Pe care sa-l coreleze, apoi, cu profilul personal.

"Degeaba esti un bun specialist, daca nu ai inteligenta sociala si emotionala. Fara  competente sociale, nu poti avea succes ca avocat"

Avocatura.com: Revenind in prozaic, care este profilul candidatului in domeniul juridic?

Radulescu: In conditiile in care domeniul stiintelor juridice este unul divers, a aparut o necesitate fara de care este greu sa faci cariera. S-a mers foarte mult pe formarea tehnica, pe continut si cunoastere, accentuandu-se mai putin un domeniu fara de care astazi este greu de imaginat a face performanta: competentele sociale.

Am discutat cu persoane din diverse domenii ale stiintelor juridice, si vorbesc tot mai mult de competentele sociale ca unele de baza. Adica modul in care interactionez, in care pot sa administrez o situatie de conflict, modul in care pot sa administrez resursele din jurul meu. Nu mai este suficient sa excelez la nivel de cunoastere si sa detin cele mai bune cunostinte, sa cunosc legislatia. Astazi este absolut necesara componenta de competente sociale. Nu este vorba doar de inteligenta sociala, ci si de inteligenta emotionala.

Exista mai multe forme de inteligenta pe langa cea cognitiva. Vorbim despre o combinatie intre inteligenta sociala si cea emotionala fara de care profilul de succes, inclusiv al avocatului, nu mai exista. Adaptarea la contextul in care o persoana isi tine o pledoarie tine de competenta sociala, pentru ca nu este bine sa cazi intr-o anumita componenta, ci este bine sa fii armonic, sa poti sa imbini elemente care tin de mesajul pe care vrei sa-l transmiti.

Domeniul juridic este unul tehnic, uneori chiar arid. Avocatii vorbesc tot mai mult de succes atunci cand vin nu doar cu logica sau cu o abordare tehnica inteligenta, ci si cu un discurs care sa corespunda celui care asculta, pentru ca timpul de prezentare este scurt, iar judecatorul are foarte multe cazuri. Si atunci, este important ca modalitatea in care o faci sa fie una agreabila si placuta pentru a crea judecatorului disponibilitate. Oricare ar fi spatiul de lucru, este important sa gasesti cele mai potrivite modalitati prin care sa lucrezi in echipa cu ceilalti. Iar avocatul si judecatorul lucreaza intr-o echipa, desi asta nu este intotdeauna evident.

Avocatura.com: Care este trasatura principala a unui avocat?

Radulescu: Ca avocat trebuie sa cunosti foarte bine legea si sa iti reprezinti clientul. Daca esti un specialist foarte bun, dar nu ai competente de interactiune umana si sociala, nu ai succes ca avocat. In ziua de azi nu mai este suficient sa fii un specialist foarte bun, este absolut necesar sa detii competente de interactiune umana si sociala. Din pacate, sistemul universitar nu formeaza competente sociale, formeaza doar competente tehnice. De aceea, aceasta formare la nivelul universitatii trebuie completata, iar aceasta se face prin stagiile de practica ce completeaza acest portofoliu.

"Absolventii de stiinte juridice de la noi nu au pregatire in afaceri. Asta ii poate costa"

In Romania s-a mers foarte mult pe formarea tehnica, si mai putin pe competentele sociale. In ziua de azi nu mai este suficient sa fii un specialist foarte bun, este vital sa detii competente de interactiune umana si sociala. Din pacate, sistemul universitar nu le formeaza.

(Ana Radulescu, conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (Universitatea Bucuresti)

O competenta contine trei elemente fundamentale: sa detin informatia, sa stiu cum s-o aplic si atunci cand o aplic sa am atitudinea corecta. Iar aceste ultime doua elemente nu se mai regasesc in pregatirea universitara, si trebuie completate. In stagiile de practica, ai marele avantaj de a testa inainte de a intra pe piata muncii. Ai ocazia sa realizezi daca poti si iti si place cu adevarat ceea ce vrei sa faci. Este bine ca absolventul sau studentul stiintelor juridice sa incerce diferite stagii de practica in diverse ramuri, pentru a avea mai multe optiuni la finalul studiilor.

Privitor la numarul absolventilor, dreptul este unul dintre domeniile cu o adevarata inflatie, iar competitia pe piata muncii este foarte mare. In aceste conditii, este bine ca un candidat sa ajunga pe piata muncii din vocatie. Nu am auzit, de exemplu, de absolventi ai stiintelor juridice care sa aiba pregatire in afaceri. Iar azi, pentru a avea succes, e bine ca absolventii sa detina acest know how, pentru ca probabil isi vor conduce la un moment dat propria afacere. De asemenea, devine elementar sa cunosti limbi straine.

(va urma)

SURSA: https://www.avocatura.com/stire/10848/sfatul-unui-consilier-vocational-nu-va-faceti-avocati-doar-pentru-ca-asa-au-fost.html