Avocatura Com
Academica
În timp, s-au conturat două mari direcții în abordarea raportului dintre moralitate și drept: minima moralia și pozitivismul juridic
facebook

PASIONAȚI DE DREPT (XXVI) - Pastila de psihologie: care este parcursul moralității?

Care este locul și rolul moralei în Drept? Dincolo de teoriile elaborate de-a lungul timpului, nu putem să nu ne întrebăm - mai ales în zilele noastre - cu câtă "moralitate" mai lucrează Dreptul și, îndeosebi, actorii acestei profesii.

În trecut, jurisconsulții romani depășeau confuzia dintre drept (jus), religie (fas) și morală (honestum), definind dreptul prin enunțarea unor principii proprii acestuia. Nu mai puțin adevărat este că, în timp, s-au conturat două mari direcții în abordarea raportului dintre moralitate și drept: minima moralia și pozitivismul juridic

În timp ce prima admitea că tot ceea ce este permis de morală rămâne în sfera licitului (Mircea Djuvara nota că dreptul întreg este punerea în acţiune a moralităţii în aşa fel încât fiecare personalitate să-şi poată desfăşura activitatea nestânjenit şi în condiţiile cele mai prielnice în societate, fără să încalce însă libertăţile celorlalţi), curentul pozitivist era contrapus primei opinii, afirmând independența dreptului, ca o construcție de sine stătătoare corelată cu statul, însă fără a se subordona normelor morale văzute, în fapt, ca simple norme de conviețuire.

Neajunsurile fiecăreia dintre aceste teorii nu au putut duce la un răspuns irevocabil în ceea ce privește locul și rolul moralei în Drept. Ceea ce are, însă, implicații în domeniul Dreptului este înțelegerea moralității și a dezvoltării sale, înțelegere care e un argument în plus în caracterizarea destinatarilor normei de drept (morali, imorali, amorali).

După ce în 1923 Sigmund Freud a oferit o descriere psihanalitică a dezvoltării morale, iar în 1932 Jean Piaget a susținut că realitatea ne oferă 2 modele: al celor care se supun regulilor celorlalți și al celor care se supun propriilor rigori, psihologul Lawrence Kohlberg demarează în 1956 un experiment cu 72 de subiecți puși în fața unor dileme morale. Dintre cele două răspunsuri puse la dispoziție, niciunul nu era cu desăvârșire corect.

Dintre acestea, spre exemplu, fapta unui bărbat de a fura medicamente pentru soția sa bolnavă de cancer, în viziunea legiuitorului nostru, rămâne tot o infracțiune, nebeneficiind de tratamentul stării de necesitate (cel puțin din neîndeplinirea condiției inevitabilității pericolului). Totuși, ceea ce juridicește funcționează nu este valabil și moralicește.

Timp de 20 de ani, din 3 în 3 ani, Kohlberg a urmărit dacă subiecții își modifică răspunsurile (eșantion de lucru: băieți între 10 și 16 ani). Cu acest prilej, a identificat șase etape ale dezvoltării morale corespunzând celor 3 niveluri de judecată morală: preconvențională, convențională și postconvențională.

PRECONVENȚIONALĂ

În primii 9 ani de viață (etapa obedienței și a pedepsei), percepem regulile ca pe postulate. Sunt imuabile și le identificăm după rezultatul spre care duce încălcarea lor: pedeapsa. În etapa următoare din acest nivel (etapa individualismului și a schimbului), deși luăm în considerare nevoile celorlalți, corelăm norma cu recompensa și reciprocitatea, acceptând că printr-un bine făcut altuia, spre pildă, așteptăm un bine făcut nouă.

CONVENȚIONALĂ

Judecata morală specifică adolescenței se apleacă nu atât asupra rezultatului conduitei, cât și asupra intenției ce se ascunde în spatele acesteia. A fi considerat bun devine un scop în sine, iar moralitatea se traduce prin apetitul de a ajuta, prin complezență. În cea de-a doua etapă (a legii și a ordinii), care ia formă în apropierea vârstei adulte, dihotomia bine-rău are la bază conformismul, apropierea de lege, de autorități și de un deziderat social de pace.

POSTCONVENȚIONALĂ

În această ultimă fază ar ajunge 10-15% dintre oameni, întrucât judecata morală face un salt dincolo de simplul conformism. Specifice primei etape (etapa contractului social și a drepturilor individuale) sunt reconsiderarea obedienței față de normă și recunoașterea preeminenței individului, a ființei sale, în fața unor legi distructive sau restrictive. 

Deocamdată, nu se subminează autoritatea unor foruri decizionale. Spre deosebire de această a cincea etapă, ultima etapă (a principiilor etice universale) înfățișează o desprindere a individului de autoritate, locul acesteia fiind luat de o conștiință trează care poate îndemna chiar la nesupunere civică, militând pentru principii fundamentale, precum dreptatea, libertatea, egalitatea.

Considerată radicală de către psihanaliști (pentru că afirma că moralitatea  nu le este impusă copiilor) și behavioriști (pentru că afirma că moralitatea trezește și sentimente negative), teoria lui Kohlberg se dovedește, totuși, un instrument util în perimetrul unde, spre exemplu, unui judecător i se oferă posibilitatea de a alege o pedeapsă. 

Revenind la dilema prezentată mai sus, este neîndoios că un judecător va cataloga fapta ca infracțiune (din perspectiva incidenței stării de necesitate; cu mici excepții, în anumite condiții), însă nu același lucru putem afirma și despre individualizarea pedepsei, unde cunoașterea nivelului și a nevoii individului de moralitate, după modelul prezentat mai sus, va face diferența între un judecător bun și unul excelent.

 

Material semnat de către Cristina-Mihaela Drăghici, avocat stagiar Baroul București, pasionată de Drept pentru Avocatura.com


Cuvinte cheie: pasionati de drept, avocaturacom, opinie, articol specialitate, analiza, avocat stagiar, morala, stiinta dreptului, minima moralia, pozitivism juridic, norme sociale, judecator, judecata morala
COMENTEAZA

ALTE TITLURI
Urmărește-ți dosarele

cu notificări
la fiecare termen
Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2016 ©   Copyright SC ADVO VALUE SRL 2017
Avocatura Com