Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
Spete: Hotararea 2

Penal - violul (art.197 C.p.)
Instanta: CA IASI
Faza: Recurs
Data: 05-01-2010

Discutii similare pe forum

Violul intre soti - scris de christina - 8 raspunsuri
Este normal ca violul asupra sotiei(sotului) sa fie reglementat ca si forma agravata? Este mai grav decat asupra unei terte persoane? Fiind forma agravata a violului se urmareste din oficiu.Este normal ca o terta persoana sa-si poata retrage plangerea sau sa se impace cu faptuitorul, iar sotia(sotul) nu?
Violul..in participatie improprie - scris de astreea - 65 raspunsuri
situatie de fapt imaginata A o leaga pe B si ii spune lui C ca asa doreste B si ca sa presteze si el. ce se intampla cu C?...este in eroare de fapt si deci va fi exonerat de vinovatie sau este participatie improprie?
Legea prea blanda cu vatam.corp., prea aspra cu violul? - scris de stefanmihaiv - 3 raspunsuri
Parerea mea e ca legiuitorul s-a dovedit a fi surprinzator de bland in ceea ce priveste sanctionarea faptelor de lovire si vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, in raport cu alte infractiuni pentru care nu s-a dovedit la fel de nnpermisivnn, cum ar fi violul si altele. Sa luam de exemplu infractiunea de vatamare corporala grava care a avut ca efect pierderea unui ochi. In urma unei asemenea nnispravenn, victima va fi privita ca un ciumat tot restul vietii ( prejudicii fizice+morale-...
Penal - scris de Gabi - 22 raspunsuri
E doar furt calificat sau si violare de domiciliu?!? Pe scurt:D.C. sustrage, noaptea, dintr-un magazin mixt bunuri alimentare pe care le pune intr-un sac si, in drumul spre locuinta sa,vede intr-o curte o bicicleta, sare gardul proprietatii, ia "obiectul" si isi continua drumul spre casa cu sacul asezat "comod" pe mijlocul de transport.Detalii:era impreuna cu o minora, concubina sa;a fost trimis in judecata pt. violare de domiciliu varianta agravata prevazuta de al.2 al art.192 CP(...noaptea...d...
Cod penal - scris de lyz - 12 raspunsuri
salut! stie cineva ce cod trebuie invatat la penal pt. examen la inm? multumesc
R O M A N I A CURTEA DE A P E L I A S I SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI DECIZIA PENALA Nr. 2 Sedinta publica de la 05 Ianuarie 2010 Completul compus din: PRESEDINTE (...) (...) Judecator (...) (...) Judecator (...) (...) Grefier (...) (...) M i n i s t e r u l P u b l i c reprezentat de procuror D. J. Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpatul T. B. si partea vatamata G. B. N. impotriva deciziei penal nr. 205/15.04.2009 pronuntata de T r i b u n a l u l I a s i in dosarul nr(...) , avand ca obiect infractiunea de viol (art.197 C.p.) La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta inculpatul recurent T. B. asistat de av. D. H. si partea vatamata recurenta G. B. N. asistata de av. D. N. . Procedura legal indeplinita. S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza cele mai sus aratate cu privire la prezenta partilor si a modului de indeplinire a procedurii de citare dupa care : Partea vatamata G. B. N. arata ca retrage plangerea formulata impotriva inculpatului T. B. , privind savarsirea infractiunii de viol , prev. de art. 197 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 si art. 37 lit. b Cod penal , declaratia data fiind consemnata in proces verbal separat , atasat la dosar . (...). D. N. , solicita ca instanta sa ia act de declaratia partii vatamate si sa dispuna incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului T. B. . (...). D. N. pentru partea vatamata pune concluzii de admitere a recursurilor si de incetare a procesului penal pornit impotriva inculpatului . Reprezentantul M i n i s t e r u l u i P u b l i c arata ca fata de declaratia partii vatamate si raportat la dispozitiile legale se impune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului T. B. . Declarand inchise dezbaterile instanta ramane in pronuntare . Ulterior deliberarii : INSTANTA Asupra recursurilor penale de fata. Prin sentinta penala nr. 1672 din 23 mai 2008 pronuntata in dosarul nr(...) al J u d e c a t o r i e i I a s i s-au dispus urmatoarele: In baza disp. art. 334 Cod procedura penala schimbarea incadrarii juridice data faptei inculpatului prin actul de sesizare a instantei din infractiunea de viol "viol " prev. si ped. de art. 197 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal in infractiunea de "viol" prev. si ped. de art. 197 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. b) Cod penal. Condamnarea pe inculpatului T. B. , fiul lui U. si T., nascut la data de 04.10.1972 in judetul I, domiciliat in mun. I,(...), jud. I, de cetatenie romana, studii 12 clase, conducator auto, necasatorit, recidivist, CNP - (...), la pedeapsa de 8 (opt) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "viol" prev. si ped. de art. 197 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. b) Cod penal. S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii pe o durata de 5 ani a drepturilor prev. de art . 64 alin. 1 lit. a , b) si e) Cod penal, pedeapsa ce se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau dupa prescriptia executarii pedepsei . Pe durata si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) , b) Cod penal. In baza art. 14 si art. 346 Cod procedura penala a fost admisa actiunea civila formulata in cadrul procesului penal de catre partea civila G. B.-N. si in consecinta, obligat inculpatul sa plateasca acesteia suma de 20 000 lei cu titlu de daune morale . In baza art. 349 si art. 193 alin. 1 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare facute de catre aceasta . In baza art. 349 si art. 191 alin. 1 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat sa plateasca statului 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre acesta". Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele: La data de 27.06.2006, in jurul orelor 14,00 inculpatul se afla in autoturismul proprietate personala, marca Opel de culoare neagra, cu numarul de inmatriculare IS-72-B. in zona Podu de G., insotit de catre martorul N. D. P.. La un moment dat, inculpatul a observat-o pe partea vatamata Fratica B. N. care se deplasa pe trotuar, pe partea dreapta a bulevardului C.A. (...) spre Podul de G.. Cunoscand-o din vedere intrucat locuia in acelasi cartier, inculpatul a invitat partea vatamata la un suc, fiind insa refuzat de catre aceasta. Profitand de faptul ca pe strada nu erau trecatori, inculpatul a coborat din autoturism si a bagat cu forta partea vatamata in masina dupa care a pornit autoturismul, indreptandu-se spre satul D.. Martorul N. D. P. a asistat la momentul in care inculpatul a invitat partea vatamata la un suc dar el nu a mers cu acestia, coborand anterior bagarii partii vatamate in masina (a mers la un magazin, a cumparat o bere si o inghetata pe care le-a dat inculpatului, dupa care a plecat). Ajungand in zona impadurita din preajma satului D., inculpatul a oprit masina si a cerut partii vatamate "sa-l iubeasca". Intrucat partea vatamata nu a fost de acord, inculpatul a lovit-o cu pumnii in spate si in cap dupa care i-a dat jos pantalonii si chilotii, intretinand cu aceasta, contrar vointei sale, un raport sexual normal. Dupa consumarea raportului sexual, inculpatul s-a intors cu partea vatamata pe B-dul C.A. (...) unde a oprit langa un magazin, mergand sa cumpere o sticla de apa, partea vatamata ramanand in masina. Dupa aceasta, inculpatul a urcat in masina si s-a intors in acelasi loc la iesirea din I unde, in aceleasi imprejurari, a avut cu partea vatamata un alt raport sexual normal. Ulterior celui de-al doilea raport sexual normal, inculpatul a lasat partea vatamata in zona (...) (...) la solicitarea expresa a acesteia. Situatia de fapt, astfel cum a fost aceasta retinuta de catre instanta de judecata, se probeaza cu : - plangerea si declaratiile partii vatamate care a relatat in amanunt imprejurarile comiterii faptelor de catre inculpat; - certificatul medico-legal nr. 13555 din 28.06.2006, emis de I.M.L. I in care se retine ca partea vatamata a prezentat o tumefactie echimotica si excoriatie ce s-au putu produce prin loviri cu si de corpuri contondente si care pot data din 27.06.2006, necesitand 2-3 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare; - declaratiile martorei N. B., audiata in ambele faze procesuale prin care a relatat cum partea vatamata, in jurul orelor 16,00 a venit la barul in care lucra pe str. (...) (...) (unde inculpatul o lasase) plangand, vorbind sacadat, avand tricoul si pantalonii rupti, povestind cum a fost luata cu forta de catre o persoana cu un autoturism avand numarul de inmatriculare B. care a batut-o si a violat-o; - declaratiile martorului D. D. O., audiat si el in ambele faze procesuale in care a aratat ca se afla in barul in care lucra martora N. B. cand partea vatamata a venit la bar, avand hainele murdare si rupte si povestind cum a fost luata cu forta, batuta si violata de o persoana pe care nu o cunostea, retinand doar numarul de inmatriculare al masinii. Martorul a mai declarat ca a identificat acea persoana dupa numarul de inmatriculare al masinii ca fiind numitul T. B., persoana cu care s-a intalnit la cateva saptamani dupa incident si care i-a spus ca ii pare rau ca violase partea vatamata. - declaratia martorei G. B., mama partii vatamate, care a aratat ca familia inculpatului (mama, U., un nepot, dar si sotia inculpatului) i-a oferit bani si mobila pentru ca partea vatamata sa se impace, dupa care a trecut la amenintari. Desi in declaratiile date in cursul urmaririi penale, dar si in cursul cercetarii judecatoresti, precum si in concluziile scrise, depuse la dosarul cauzei, inculpatul a negat ca ar fi amenintat si lovit partea vatamata, aceasta fiind de acord sa intretina relatii sexuale normale, comportamentul partii vatamate, asa cum acesta reiese din declaratiile sale, nefiind comportamentul unei persoane care sa devina victima unei infractiuni de viol, instanta constata ca o asemenea varianta nu poate fi retinuta. Astfel, invocarea faptului ca partea vatamata nu a incercat sa atraga atentia trecatorilor, nestrigand dupa ajutor, nu poate duce la concluzia ca inculpatul nu a fortat partea vatamata sa intre in masina in conditiile in care, asa cum a declarat aceasta, era vara, la amiaza si nu erau trecatori pe strada. De asemenea, faptul ca partea vatamata nu a coborat din masina in momentul in care inculpatul s-a reintors in oras dupa consumarea primului raport sexual, desi ar fi avut aceasta posibilitate atunci cand inculpatul a mers la magazin pentru a cumpara o sticla de apa, prin actionarea manuala a geamului portierei, nu poate duce la concluzia ca partea vatamata ar fi fost de acord cu intretinerea raportului sexual, starea psihica a acesteia fiind un factor de care trebuie sa se tina seama. Din contra, faptele inculpatului si ale membrilor familiei acestuia in sensul amenintarii partii vatamate si a familiei acestuia cu acte de violenta, atat telefonic dar si prin prezentarea la usa apartamentului parintilor partii vatamate (fapte confirmate de catre martorii B. J. E.a, N. B. si D. D. O.) sunt de natura sa intareasca situatia de fapt retinuta, comportamentul inculpatului nefiind cel al unei persoane care se considera nevinovata. In drept, s-a retinut ca fapta inculpatului T. B., care la data de 27.06.2006 a determinat prin constrangere (violenta si amenintare cu acte de violenta) partea vatamata sa intretina de doua ori raport sexual normal, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "viol" prev. si ped. de art. 197 alin. 2 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal. Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii este realizat prin actiunea inculpatului de a intretine de doua ori raport sexual normal prin constrangerea partii vatamate prin acte de violenta si amenintare. Urmarea periculoasa a infractiunii savarsite de catre inculpat a constat in incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a partii vatamate. Totodata, instanta a retinut ca legatura de cauzalitate rezulta din insasi savarsirea faptei. Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului fata de fapta si urmarile acesteia imbraca forma vinovatiei in modalitatea intentiei directe in sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul penal, deoarece faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui. Analizand fisa de antecedente penale a inculpatului, instanta a constatat ca prin sentinta penala nr. 124 din 31 martie 1998 pronuntata de T r i b u n a l u l I a s i, definitiva prin decizia nr. 201 din 23.06.1998 a Curtii de A P E L I A S I, acesta a fost condamnat la pedepsele de 7 ani inchisoare, respectiv 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de viol si perversiune sexuala. In baza art. 33 lit. a si 34 lit. c din Codul penal s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare la care a fost adaugata o pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare ca urmare a revocarii acesteia, pedeapsa finala fiind de 8 ani si 6 luni inchisoare. P e n i t e n c i a r u l I a s i a confirmat incarcerarea inculpatului in perioada 02.05.1995 - 01.11.2003. Astfel, in raport de condamnarea anterioara la pedeapsa rezultanta de 8 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 124 din 31 martie 1998 pronuntata de T r i b u n a l u l I a s i, infractiunea de viol prevazuta de art. 197 alin. 1 din Codul penal ce face obiectul prezentei cauze, a fost savarsita in stare de recidiva postexecutorie prev. de art. 37 lit. b din Codul penal. Astfel, primul termen al recidivei postexecutorii reprezentat de pedeapsa rezultanta de 8 ani si 6 luni inchisoare indeplineste conditiile prevazute de art. 37 lit. b din Codul penal intrucat este mai mare de 6 luni, este aplicata pentru infractiuni savarsite cu intentie si nu sunt incidente disp. art. 83 Cod penal. In conditiile in care inculpatul a terminat de executat pedeapsa la data de 01.11.2003, savarsirea la data de 27.06.2006 a infractiunii de "viol" prev. de art. 197 alin. 1 din Codul penal ce face obiectul prezentului dosar, indeplineste cerintele legale pentru a constitui cel de- al doilea termen al recidivei postexecutorii. Fata de acestea, instanta a dispus, in baza disp. art. 334 din C o d u l d e procedura penala, schimbarea incadrarii juridice data faptei inculpatului prin actul de sesizare a instantei din infractiunea de "viol" prev. si ped. de art. 197 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, in infractiunea de "viol" prev. si ped. de art. 196 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal si art. 37 lit. b din Codul penal. In consecinta, fiind indeplinite conditiile prev. de art. 345 alin. 2 din C o d u l d e procedura penala, instanta a dispus condamnarea inculpatului T. B. pentru savarsirea infractiunii de "viol" prev. si ped. de art. 197 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea ar. 41 alin. 2 din Codul penal si art. 37 lit. b din Codul penal. La individualizarea judiciara a pedepsei pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatului, instanta a avut in vedere criteriile prev. de art. 72 din Codul penal, respectiv limitele de pedeapsa, gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana acestuia si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. In concret, instanta a apreciat ca fapta inculpatului prezinta un grad de pericol social extrem de ridicat, avandu-se in vedere modalitatea de savarsire, persoana partii vatamate, precum si perseverenta infractionala a inculpatului, acesta fiind recidivist, precum si atitudinea acestuia pe parcursul urmaririi penale, nerecunoscand savarsirea faptei retinute in sarcina sa. Fata de aceste considerente, instanta a apreciat ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea de 8 ani este o masura de constrangere, dar si un mijloc de reeducare eficient, raspunzand astfel dezideratelor inscrise in art. 52 din Codul penal. In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta a retinut ca natura faptelor savarsite, gradul de pericol social al acestora, circumstantele personale ale inculpatului care rezulta din probele administrate, respectiv perseverenta infractionala a inculpatului precum si pedeapsa principala ce urmeaza a fi aplicata inculpatului duc la concluzia unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prev. de art. 64 lit. a si b din Codul penal, respectiv dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat deoarece intrucat exercitarea acestor drepturi presupune o conduita morala ireprosabila. Luand in considerare si dispozitiile art. 53 din Constitutie precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta a apreciat ca interzicerea exercitiului acestor drepturi este necesara pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfasurarea instructiei penale, masura care este necesara intr-o societate democratica. De asemenea, instanta a luat in considerare natura si gravitatea pedepsei principale ce urmeaza a fi aplicata,a apreciat ca pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b din Codul penal este proportionala cu situatia care a determinat-o. De asemenea, instanta a apreciat ca este necesar sa aplice inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii pe o durata de 5 ani a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a, b si e din Codul penal, pedeapsa ce se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau dupa prescriptia executarii pedepsei. In ceea ce priveste latura civila a cauzei instanta a retinut ca partea vatamata G. B.-N. s-a constituit parte civila in cadrul procesului penal cu suma de 20 000 lei reprezentand prejudiciul moral suferit ca urmare a comiterii faptei de catre inculpat . Potrivit art.14 alin.3 Cod procedura penala si art.998 Cod civil, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se impune intrunirea cumulativa a mai multe conditii si anume: fapta ilicita, producerea unei pagube, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu. De asemenea, pentru a putea fi angajata raspunderea civila delictuala, este necesar ca fapta sa fi fost savarsita cu vinovatie, afara de situatiile in care, potrivit legii, culpa este prezumata sau cand raspunderea este obiectiva, deci fara culpa. De asemenea, Recomandarile Consiliului Europei din 1969 de la M. subliniaza, intre altele, ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a da o compensare victimei. In acord cu reglementarile europene, si in literatura juridica nationala, s-a aratat ca daunele morale reprezinta prejudicii care, strict vorbind, nu pot fi evaluate din punct de vedere economic, pecuniar, astfel incat despagubirile acordate pentru repararea lor au semnificatia unei compensatii, a unei satisfactii acordate victimei, cuantumul acestei compensatii fiind determinat, intre altele, prin raportare la gravitatea faptei cauzatoare de prejudiciu. La evaluarea daunelor morale instanta nu a avut in vedere repunerea victimei in situatia anterioara savarsirii infractiunii, ci procurarea unor satisfactii de ordin moral, susceptibile sa inlocuiasca valoarea de care a fost privata, cu evitarea deturnarii scopului raspunderii civile in sensul stabilirii unor pedepse private sau al acordarii unei satisfactii pur teoretice. Din probele administrate in cauza a rezultat ca au existat prejudicii morale decurgand din traumele fizice si psihice suferite, sechele posttraumatice care afecteaza negativ participarea partii vatamate la viata sociala, profesionala si de familie, comparativ cu situatia ei anterioara vatamarii produse prin fapta ilicita a inculpatului. Astfel, raportul de evaluare psihologica intocmit in cauza la solicitarea Parchetului de pe langa J u d e c a t o r i a I a s i - fila 15 dosar urmarire penala - a enumerat si descris simptomele sindromului de stres post -traumatic regasite la partea vatamata: cosmaruri, rusine, scaderea stimei de sine, sentimente de nesiguranta, accese de manie nejustificate, anxietate, depresie, frica si teroare, hipervigilenta. De altfel , o parte dintre aceste simptome au fost descrise de martorii propusi de catre partea vatamata si audiati de instanta de judecata . Toate aceste simptome si urmari coroborate cu certificatul medico- legal dovedesc ca partea vatamata a suferit vatamari psihice si alterarea conditiilor de viata, ceea ce justifica obligarea inculpatului la plata unor daune morale. In lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, obiective sau matematice, instanta a apreciat ca suma de 20 000 lei este suficienta in raport cu gravitatea vatamarilor produse si de intensitatea suferintelor cauzate pentru a reprezenta o satisfactie acordata victime. In termenul prev. de art. 363 Cod procedura penala, hotararea J u d e c a t o r i e i I a s i a fost apelata de catre inculpatul T. B. care au criticat-o sub aspectul temeiniciei si legalitatii, invocand , in esenta, urmatoarele: - declaratiile partii vatamate contin numeroase aspecte contradictorii cu privire la faptul daca hainele i-au fost rupte (inadvertente ce se regasesc si la declaratiile martorilor D. D. si N. B.), precum si la faptul daca a avut posibilitatea sa coboare singura din masina in momentul in care s-au intors in oras; - nu a existat din partea victimei un refuz energic pentru a putea vorbi de infractiunea de viol; desi partea vatamata a declarat in fata instantei de apel ca a ripostat doar prin impingerea inculpatului, in realitate aceasta nu s-a opus celor doua acte sexuale pentru ca nu a fost constransa, iar din comportamentul el a rezultat in mod cert si indubitabil ca si-a manifestat acordul la intretinerea raporturilor sexuale; - adresa Sectiei IV Politie confirma ca martora G. B. a prezentat aspecte nereale cu privire la prezenta mamei inculpatului la usa partii vatamate, aspect ce demonstreaza, inca o data, reaua-credinta a martorilor; - instanta de fond a pronuntat o hotarare de condamnare a inculpatului fara a face o analiza temeinica a tuturor probelor administrate, prin prisma conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca latura obiectiva a infractiunii de viol si fiind, in mod cert, influentata de antecedentele penale ale inculpatului si de rezultatele testului poligraf. - daunele morale acordate nu sunt justificate; Tribunalul la termenul din data de 16.10.2008 a admis cererea inculpatului de administrarea probei testimoniale, respectiv audierea martorului N. E., iar, din oficiu, a dispus la termenele urmatoare, reaudierea partii vatamate, audierea inculpatului, a martorilor N. B., D. D. O. si G. B., si emiterea unei adrese catre maternitatea "(...) (...)" si catre Sectia a IV-a Politie I. La termenul din data de 08.01.2009 a fost audiata partea vatamata si martora N. B., iar la termenul din data de 05.02.2009 s-a luat un supliment de declaratie partii vatamate, a fost audiat inculpatul si martora G. B., si s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor N. D. P. si D. D. O., acestia fiind plecati din tara. Maternitatea "(...) (...)" la data de 16.02.2009 a inaintat la dosar in copie o fila din registrul de consultatii din data de 27.5.2006, unde la pozitia nr. 2574 apare ca fiind consultata si partea vatamata G. B.-N., dupa care la data de 26.02.2009, au inaintat o adresa (nr.220/25.02.2009) prin care au comunicat continutul consemnarilor olografe din registrul de consultatii, respectiv "G. B. N./18ani/I/venita cu politia, viol-recoltat lame/diagnostic la internare:clinic genital -mari leziuni traumatice himenale/consultatie/dr. F. N.", si faptul ca pacienta nu a fost internata ci doar consultata, iar probele biologice recoltate au fost inmanate politistului care o insotea. Prin adresa nr. (...)/S4/04.03.2006, Sectia 4 Politie I a comunicat faptul ca numitele G. B.-N. si G. B., precum si numitul G. E. nu au formulat plangeri, sesizari scrise sau orale impotriva numitului T. B. sau impotriva parintilor acestuia pentru amenintare dupa data de 27.06.2006. Dupa aceeasi data numita T. T. nu a fost sanctionata si nu a fost solicitata interventia lucratorilor de politie la domiciliul partii vatamate. Analizand cauza prin prisma motivelor invocate de catre apelant, precum si, din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele prevazute de art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, tribunalul a constatat ca apelul declarat este fondat, in parte, pentru urmatoarele considerente: I. In ceea ce priveste situatia de fapt retinuta de prima instanta, tribunalul a apreciat ca s-a facut o apreciere justa a materialului probator administrat in cauza, pe baza caruia s-a format convingerea existentei faptei prevazuta de legea penala, precum si a vinovatiei inculpatului T. B., incadrand corect in dispozitiile legii infractiunea savarsita de acesta. Astfel, s-a retinut ca la data de 27.06.2006, in jurul orelor 14,00, inculpatul a acostat-o, in zona Podu de G. pe partea vatamata Fratica B. N., pe care o cunostea doar din vedere, si pe care a invitat-o la un suc, fiind insa refuzat de catre aceasta. Profitand de faptul ca pe strada nu erau trecatori, inculpatul a coborat din autoturism proprietate personala, marca Opel de culoare neagra, cu numarul de inmatriculare IS-72-B. si a bagat partea vatamata, cu forta, in masina, dupa care a pornit autoturismul, indreptandu-se spre satul D.. Ajungand in zona impadurita din preajma satului D., inculpatul, prin folosirea violentei, respectiv prin lovirea cu pumnii in spate si in cap, a intretinut cu partea vatamata, contrar vointei sale, un raport sexual normal. Dupa consumarea raportului sexual, inculpatul s-a intors cu partea vatamata pe str. C.A. (...), unde a oprit langa un magazin, mergand sa cumpere o sticla de apa, partea vatamata ramanand in masina. Dupa aceasta, inculpatul a urcat in masina si s-a intors in acelasi loc, la iesirea din I unde, in aceleasi imprejurari, a avut cu partea vatamata un alt raport sexual normal, dupa care aceasta din urma a fost lasata in zona (...) (...). Inculpatul apelant, prin aparator, a sustinut si in fata primei instante (a se vedea incheierea de dezbateri din data de 15.05.2008 si notele de concluzii scrise) aceleasi aspecte, ca si in motivele de apel, referitoare la neexistenta vreunei probe privitoare la amenintarea si lovirea partii vatamate pentru a o constrange la intretinerea unui raport sexual si la neconcordantele dintre declaratiile partii vatamate, precum si cele dintre declaratiile martorilor N. B. si D. D., aparari ce au fost verificate, de altfel, in mod temeinic, de catre instanta de fond. Verificand actele si lucrarile dosarului tribunalul a constatat ca, in vederea aflarii adevarului, instanta de fond a administrat toate probele utile si concludente necesare si care au condus la lamurirea cauzei sub toate aspectele. Mai mult, prima instanta in cuprinsul expunerii a analizat in detaliu si temeinic atat probele care au servit ca temei a retinerii vinovatiei, respectiv plangerea si declaratiile partii vatamate date in ambele faze procesuale, certificatul medico-legal cu nr. 13555/28.06.2006, declaratiile martorilor N. B., D. D. O. si G. B., procesul -verbal de confruntare intre partea vatamata si inculpatul I. J.-E. si declaratiile de recunoasterea a comiterii faptelor, date de inculpati in faza de urmarire penala, cat si cele care au fost inlaturate, respectiv declaratiile inculpatului de nerecunoastere a comiterii faptei de viol, date in ambele faze procesuale, argumentare pe care instanta de control si-o insuseste, atata timp cat in cauza nu s-au relevat date noi de respingere a acestei motivari. In consecinta, tribunalul fara a mai reda in detaliu continutul acestor mijloace de proba, continut ce a fost cuprins cu exactitate in considerentele hotararii atacate, a analizat doar pertinenta motivelor de apel invocate de inculpatul apelant. a) Cu privire la existenta dovezilor referitoare la constrangerea partii vatamate in vederea intretinerii unui raport sexual. Inculpatul, in toate declaratiile date, inclusiv si in cea data in fata instantei de apel, a recunoscut faptul ca a acostat-o pe partea vatamata, pe care o cunostea din vedere, i-a propus sa mearga cu el la o plimbare cu masina, pe drum i-a dat de inteles ca doreste sa intretina cu ea un raport sexual, iar aceasta a fost de acord. A parcat masina in paduricea din zona D., unde a intretinut un raport sexual cu partea vatamata, care nu s-a opus in niciun moment, dupa care au plecat pe strada C.A (...) si au cumparat de la o benzinarie o apa minerala, si apoi s-au intors in aceeasi padurice, unde a mai intretinut un raport sexual cu partea vatamata pe scaunul din fata a masinii, liber consimtit de aceasta. Partea vatamata a declarat pe tot parcursul procesului penal ca a fost urcata cu forta in masina de catre inculpat, acesta apucand-o de mana si bagand-o pe scaunul din dreapta fata. A refuzat sa intretina un raport sexual cu inculpatul, dar acesta a tras-o de par si a lovit-o in zona capului, dupa care a dezbracat-o de haine. Dupa finalizarea primului raport sexual a incercat sa fuga dar inculpatul a prins-o, a lovit-o cu pumnii in zona capului si a trantit-o pe iarba. Dupa ce au mers la o benzinarie sa cumpere o sticla de apa, s-au intors in acelasi loc, unde iar a fost lovita peste fata si peste cap, a fost trantita la pamant, loc in care s-a consumat cel de al doilea raport sexual. Reanalizand intreg materialul probator administrat in cauza, tribunalul a constatat ca, in mod fondat, prima instanta a apreciat ca sunt probe atat directe cat si indirecte care fac dovada constrangerii, ca mijloc de realizare a actului sexual. Certificatul medico-legal a confirmat existenta unei tumefactii in zona capului (latero-occipital stg. cu diam. de 3 cm) si a unei excoriatii liniare in zona toracelui (mediotoracic posterior de 7 cm), medicul legist concluzionand ca s-au putut produce prin loviri cu si de corpuri contondente si pot data din 27.06.2006. Medicul legist a concluzionat si faptul ca prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala atesta consumarea unui raport sexual complet ce poate data din data de 27.06.2006, iar partea vatamata prezinta o deflorare mai veche de 7-10 zile, deflorare ce este confirmata si de medicul specialist de la maternitatea "(...)-(...)", care a consemnat in condica de consultatii ca partea vatamata prezinta mari leziuni traumatice himenale. Primii martori care au vazut-o pe partea vatamata imediat dupa consumarea celor doua acte sexuale, respectiv N. B. si D. D.-O., au declarat in ambele faze procesuale ca partea vatamata era plansa, avea parul in dezordine, avea hainele murdare, respectiv tricoul ud si murdar de E. pe partea din spate, si acuza dureri de cap si spate. Mama partii vatamate, G. B., ce a fost chemata la barul unde fusese lasata partea vatamata, a declarat ca aceasta era plansa, avea parul valvoi, avea un D. in zona din spate a capului, avea o zgarietura pe spate, tricoul era ud si murdar de E. in zona spatelui, pantaloni erau descusuti intre picioare si zona laterala. Prin raportul de evaluare psihologica, intocmit la data de 31.07.2007, de catre psihologii din cadrul organizatiei neguvernamentale "B. Sociale", s-a concluzionat ca partea vatamata prezinta anumite simptome ale T. de T. Post U. si anume: amintiri recurente sau intruzive ale evenimentului, cosmaruri, imediat dupa abuzuri a prezentat dificultati de adormire, hipersensibilitate manifestata prin accese de plans, rusine, scaderea stimei de sine, dezvoltarea unor sentimente de nesiguranta si manifestari de reticenta in relatiile cu persoanele de sex opus, anxietate, depresie, frica, teroare, se simte amenintata si evita sa mearga singura pe strada si mai ales prin locurile unde a fost racolata si abuzata sexual, hipervigilenta. Astfel, se constata ca declaratia partii vatamate referitoare la violentele exercitate de inculpat pentru a o constrange in vederea intretinerii unui raport sexual se coroboreaza cu certificatul medico- legal, raportul de evaluare psihologica si declaratiile martorilor, mai sus amintiti. Inculpatul desi a negat ca a agresat fizic partea vatamata, nu dat nici o explicatie credibila cu privire la modalitatea de producere a tumefactiei in zona capului si a excoriatiei in zona spatelui. Totusi, acesta a precizat ca era posibil ca excoriatia sa se fi produs de la scaunul masinii, dar aceasta explicatie confirma concluzia medicului-legist ca leziunea din zona spatelui s-a putut produce prin loviri de corpuri contondente. Concluzionand, tribunalul a constatat ca actele de constrangere a partii vatamate sunt dovedite in cauza, de leziunile din zona capului si a spatelui, care confirma sustinerile partii vatamate ca, dupa ce a refuzat verbal propunerea inculpatului de a intretine un raport sexual a fost lovita peste cap si trantita. In cauza, exista mai multe elemente de fapt circumstantiale care, coroborate atat intre ele cat si cu probele mai sus prezentate, confirma, fara echivoc, sustinerile partii vatamate referitoare la actele de agresiune fizica, si anume: - partea vatamata si inculpatul se cunosteau doar din vedere, fiind vecini de bloc; - imediat ce a fost lasata langa magazinul prietenei sale, situat pe str. (...) (...), a reclamat ca a fost agresata sexual, in aceeasi seara fiind anuntate organele de politie, dupa care a mers pentru consult si recoltare de probe biologice la maternitate; - inculpatul nu a indicat vreun motiv plauzibil pentru care partea vatamata sa-l fi reclamat pentru o fapta inexistenta, recunoscand faptul ca nu a stat de vorba cu aceasta vreodata si nu exista vreun motiv de dusmanie intre ei; - testarea inculpatului cu tehnica de detentie a comportamentului simulat a indicat ca la raspunsurile acestuia la intrebarile referitoare la faptul ca a lovit-o pe partea vatamata pentru a intretine relatii sexuale si daca a fortata in vreun fel pe acesta sa intretina relatii sexuale, au fost evidentiate modificari psihofiziologice semnificativ- caracteristice reactivitatii emotionale care conduc la concluzia detectiei comportamentului simulat a subiectului; - circumstantele reale care contureaza modalitatea de actiune a autorului, descrise de catre partea vatamata, sunt similare cu cele retinute in sarcina inculpatului prin sentinta penala nr. 124/31.03.1998 a T r i b u n a l u l u i I a s i (filele 55-59 ds. urm. pen.), prin care a fost condamnat tot pentru savarsirea unei infractiuni de viol, si anume: victima nu se cunostea cu inculpatul, a fost acostata tot pe strada, a fost dusa cu masina in aceeasi padurice, a fost amenintata, trasa de par si lovita peste cap, raportul sexual prin constrangere a avut loc tot in masina, toate aceste indicand un modus operandi, ce-l regasim si in speta de fata: - inculpatul a incercat pe tot parcursul procesului penal sa ajunga la o intelegere cu partea vatamata, fapt confirmat atat de catre acesta cat si de partea vatamata si mama acesteia; b) Referitor la neconcordantele dintre declaratiile partii vatamate, dar si ale martorilor, reclamate de catre inculpat tribunalul a constatat urmatoarele: - nu exista neconcordante in declaratiile parti vatamate, precum si ale martorilor cu privire la faptul daca au fost rupte piesele de imbracaminte ale partii vatamate; Partea vatamata a declarat in fata organelor de urmarire penala ca nu i-au fost rupte hainele si nu a ramas la fata locului vreun articol de imbracaminte, iar martorii N. B. si D. D.-O. au relatat in aceeasi faza procesuala ca hainele erau murdare, fara a specifica daca erau si rupte. In fata primei instante, dar si in fata instantei de apel, partea vatamata a declarat ca hainele au fost rupte, in sensul ca acestea s-au descusut - pantalonii intre picioare si lateral, iar tricoul sub brat -, fapt ce a fost confirmat si de declaratiile martorilor mai sus amintiti, dar si de cea a mamei partii vatamate. Se observa, ca toate aceste declaratii nu se contrazic, atata timp cat partea vatamata in fata organelor de politei a raspuns ca nu i-au fost rupte hainele, in sensul separarii unor bucati ce sa fi ramas la fata locului, iar in fata instantei a precizat, in mod clar, ca acestea doar s- au descusut la imbinari. Faptul ca partea vatamata nu a precizat aceste distrugerii si in fata organului de politie, iar martorii nu au facut nici o precizare referitoare la acest aspect, nu denota ca au fost de rea- credinta, ci faptul ca urmarirea penala a fost defectuoasa, iar intrebarile organelor de politie nu au vizat si acest aspect. In sprijinul acestei concluzii vine si faptul ca, desi era obligatoriu sa fie ridicate hainele partii vatamate, ce puteau contine si alte urme ale savarsirii faptei, organele de ancheta nu au facut-o. - exista declaratii confuze ale partii vatamate cu privire la faptul daca a incercat sau nu sa iasa din masina in momentul in care a ramas singura la benzinarie, dar acestea nu sunt relevante in cauza. In prima declaratie, data in faza de urmarire penala, partea vatamata a aratat ca inculpatul a coborat din masina, a inchis din telecomanda portierele , dupa care a mers sa cumpere apa. In fata instantei partea vatamata a mai adaugat ca a incercat sa iasa din masina, dar nu a reusit, intrucat portierele erau blocate, iar in fata instantei de apel a declarat ca nu mai stie ce sistem de inchidere avea masina si daca geamurile masinii se actionau electric sau manual intrucat era speriata. Cu toate acestea, tribunalul a apreciat ca nu se poate considera ca declaratiile partii vatamate nu se coroboreaza intre ele, avand in vedere ca, potrivit situatiei in care se afla (a fost lovita in mod repetat de catre inculpat peste cap, a fost trasa de par, a fot izbita cu spatele de corpuri dure, a fost amenintata), potrivit varstei, respectiv 18 ani, instructiei scolare si experientei de viata, avand in vedere si timpul scurs intre declaratii - toate acestea fiind de natura a altera unele perceptii asupra realitatii sau de a ingreuna redarea fidela a acestora - , este firesc ca partea vatamata sa aiba unele incertitudini cu privire la imprejurarile de fapt, sau sa revina asupra unui singur aspect, dupa un an/doi dupa desfasurarea evenimentelor. c) Referitor la faptul ca nu este dovedit ca a exista un refuz energic din partea partii vatamate, refuz care ar fi condus in cazul in care ar fi fost constransa la semne corporale de opozitie specifice in cazul violului, respectiv pe maini pe coapse si pe abdomen, tribunalul constata ca aceste sustineri sunt nefondate. Asa cum s-a precizat mai sus, inculpatul a exercitat actele de violenta inainte de a trece la consumarea raportului sexual, loviturile in zona capului, tragerea de par, proiectarea acesteia cu spatele de un corp dur, au fost de natura a anihila orice opozitie fizica ulterioara. Nu lipsit de importanta este si varsta partii vatamate, respectiv 18 ani, si raportul de forte net in favoarea inculpatului, in varsta de 35 de ani, ceea ce explica lipsa de curaj a partii vatamate, dupa agresarea sa fizica violenta, de a lovi sau zgaria inculpatul pentru a-l opri sa-si duca la indeplinire planul infractional. d) Referitor la faptul ca au existat sau nu amenintari din partea familiei inculpatului, tribunalul constata ca aceste imprejurari nu au relevanta in cauza, in ceea ce priveste existenta infractiunii. Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat nefondate criticile inculpatului cu privire la existenta infractiunii de viol, prima instanta apreciind in mod temeinic ca sunt intrunite toate elementele constituie ale acestei infractiuni, incadrand in mod corect fapta in prevederile art. 197 al.1 cu aplic. art. 41 la. 2 Cod penal. II. Referitor la pedeapsa aplicata fiecarui inculpat apelant, tribunalul a constatat ca aceasta a fost dozata in mod necorespunzator. Potrivit disp. art. 72 Cod penal la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale ale codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. Instanta de fond la stabilirea pedepsei a avut in vedere dispozitiile partii generale ale codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite ce este conturat de imprejurarile concrete de comiterea a acesteia ce au fost mai sus descrise, gradul de pericol social al inculpatului ce este conturat in primul rand modalitatea de savarsire a faptei , de antecedenta sa penala si faptul ca a avut o pozitie procesuala constat necorespunzatoare, manifestata prin nerecunoasterea comiterii faptei, dar a considerat in mod gresit ca infractiunea comisa, precum si persoana inculpatului, prezinta un pericol social asa de ridicat, incat sa justifice aplicarea unei pedepse orientate spre maximul special. Astfel, inculpatul din anul 1999, data liberari conditionate din executarea pedepsei de 8 ani si 6 luni, nu a mai savarsit vreo infractiune, avea un loc munca stabil, circumstante care pledeaza pentru aplicarea unei pedepse orientate spre mediul special prevazut de lege. III. Referitor la latura civila. Partea vatamata G. B.-N. s-a constituit parte civila in cauza, solicitand sa fie despagubita cu suma de 20000 lei, cu titlu de daune morale. Prima instanta a avut in vedere, in mod corect, la evaluarea atat a existentei prejudiciilor morale cat si la individualizarea cuantumului acestora, faptul ca fapta inculpatului a produs parti vatamate traume fizice si psihice, fapt dovedit de raportul de evaluare psihologica si martorii propusi de catre partea vatamata, mijloace de proba care au dovedit faptul ca sechelele post traumatice au afectat negativ participarea partii civile la viata sociala si de familie. Toate aceste imprejurari de fapt se constituie intr-un minim de argumente si indicii din care sa rezulte masura afectarii drepturilor nepatrimoniale, de natura a duce la o evaluarea echitabila a despagubirilor ce ar urma sa compenseze prejudiciul moral. In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, respectiv de 20.000 lei, tribunalul a apreciat ca este unul rezonabil si este natura a acoperi in mod echitabil prejudiciul moral suferit, neimpunandu-se reducerea acestuia. Pentru aceste considerente, tribunalul prin decizia penala nr. 205/15.04.2009, in baza disp. art. 379 pct. 2, lit. a Cod procedura penala, a admis apelul declarat de catre inculpat si a desfiintat sentinta penale nr. 1672/23.05.2008 pronuntata de J u d e c a t o r i a I a s i, in parte in latura penala, in sensul reducerii pedepsei principale aplicate. Rejudecand cauza, a dispus reducerea pedepsei principale aplicate inculpatului T. B. de la 8(opt) ani inchisoare la 6 (sase) ani inchisoare. S-a dispus mentinerea tuturor celorlalte dispozitii ale sentintei penale apelate. In baza disp. art. 192 al. 3 Cod procedura penala, cheltuielile ocazionate cu solutionarea prezentului apel au ramas in sarcina statului. In termenul prevazut de art. 3853 alin. 1 Cod procedura penala impotriva deciziei penale pronuntate de tribunal au declarat recurs inculpatul T. B. si partea vatamata G. B.-N. pentru motive de nelegalitate si netemeinicie. Criticile formulate de inculpatul T. B. vizeaza urmatoarele aspecte: In latura penala: - incalcarea prevederilor art. 292 alin. 2 Cod procedura penala referitoare la compunerea instantei de judecata in tot cursul judecarii cauzei ce atrage casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel prin prisma principiului continuitatii completului de judecata ca principiu de desfasurare a judecatii cauzelor raportat la art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului si la Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti (cazul de casare prevazut de art. 3859 alin. 1 pct. 3 Cod procedura penala; - nepronuntarea instantei de apel cu privire la unele probe administrate (declaratia martorului N. D., singurul martor credibil care a relatat aspecte relevante in stabilirea situatiei de fapt de natura sa influenteze solutia procesului - caz de casare prevazut de art. 3859 alin. 1 pct. 10 Cod procedura penala. In latura civila: - reanalizarea justetei sumelor reprezentand despagubiri materiale la plata carora inculpatul a fost obligat catre partea vatamata. Partea vatamata G. B. N. a criticat solutia pronuntata de tribunal sub aspectul laturii penale sustinand ca in mod nejustificat s-a dat o eficienta sporita dispozitiilor art. 74 Cod penal referitoare la circumstantele atenuante judiciare cu consecinta coborarii pedepsei sub limita stabilita de prima instanta, cuantum ce nu are acoperire in realitate a gradului de pericol social concret al faptei comise. Se solicita admiterea recursului, casarea deciziei pronuntate de tribunal si mentinerea solutiei instantei de fond. Prezenta in instanta, la termenul de judecata din data de 5 ianuarie 2010 partea vatamata G. B. N. a declarat ca isi retrage plangerea prealabila formulata impotriva inculpatului T. B., pentru savarsirea infractiunii de viol . Conform art. 279 Cod procedura penala, punerea in miscare a actiunii penale in cazul infractiunii de viol, prevazuta de art. 197 alin. 1 Cod procedura penala, se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Cum, potrivit art. 131 alin. 2 Cod procedura penala retragerea plangerii prealabile, in fata instantei de judecata, de catre partea vatamata -majora, are ca efect inlaturarea raspunderii penale a inculpatului in conditiile in care acesta nu a cerut continuarea procesului penal in baza art. 13 alin. 1 Cod procedura penala, solutia legala este incetarea procesului penal in conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2 lit. b si art. 10 lit. h Cod procedura penala. In temeiul considerentelor expuse, urmeaza ca in baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala sa se admita recursurile declarate de inculpat si partea vatamata si sa se caseze integral hotararile pronuntate. Procedand la rejudecarea cauzei, in baza art. 11 pct. 2 lit. b si art. 10 lit. h Cod procedura penala, cu referire la art. 197 alin. 4 Cod procedura penala se va dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului la plangerea prealabila formulata de partea vatamata pentru savarsirea infractiunii de viol in forma continuata, prev. de art. 197 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. b Cod penal, prin retragerea plangerii prealabile. In baza art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod procedura penala partea vatamata va fi obligata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat (sumele care au fost cheltuite in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de fond). In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursurilor declarate de inculpat si partea vatamata vor ramane in sarcina statului, deoarece cheltuielile judiciare determinate de activitatile judiciare prin care se tinde la cenzurarea legalitatii si temeiniciei solutiei pronuntate de instanta ierarhic inferioara, au un regim juridic deosebit. In acest sens, potrivit art. 192 alin. 2, in cazul declararii apelului ori recursului sau al introducerii oricarei alte cereri, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori si-a retras apelul, recursul sau cererea. In temeiul acestei dispozitii legale, cheltuielile judiciare pot fi suportate de catre oricare parte din proces, precum si de catre orice persoana, in conditiile in care unor asemenea subiecti li s-a respins apelul ori recursul, si-au retras apelul sau recursul, ori li s-a respins apelul, recursul sau cererea a fost retrasa. In raport de aceasta reglementare, in cazul in care apelul, recursul sau cererea au fost admise, partea nu poate fi obligata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, indiferent de temeiul sau limitele admiterii apelului, recursului sau cererii (decizia de indrumare nr. 8/1972 a Plenului Tribunalului Suprem, CD 1972, p.47-49). Intr-o asemenea situatie partii nu i se poate retine o culpa procesuala deoarece initiativa sa procesuala se dovedeste utila si in consecinta nu s-ar justifica obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE : Admite recursurile declarate de inculpatul T. B. si partea vatamata G. B. N. impotriva Deciziei penale nr. 205 din 15.04. 2009 a T r i b u n a l u l u i I a s i si a Sentintei penale nr. 1672/23 mai 2008 a J u d e c a t o r i e i I a s i, pe care le caseaza integral si rejudecand : In baza disp. art. 11 pct. 2 lit. "b" raportat la art. 10 lit. "h" Cod procedura penala inceteaza procesul penal pornit impotriva inculpatului T. B., pentru savarsirea infractiunii de viol in forma continuata prevazuta de art. 197 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. "b" Cod penal, prin retragerea plangerii prealabile de catre partea vatamata G. B. N. . In baza art. 192 alin.1 punctul 2 lit. "c" Cod procedura penala, obliga partea vatamata sa achite 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat la fond. Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs raman in sarcina statului . Definitiva . Pronuntata in sedinta publica, azi 5.01.2010. PRESEDINTE JUDECATOR (...) (...) (...) (...) Grefier (...) (...) Red.S.G. Tehnored.F.O. 2 ex. 20.01.2010 T r i b u n a l u l I a s i: -T. O. E. -U. H. D. OPINIE SEPARATA PRIVIND CHELTUIELILE JUDICIARE Contrar opiniei majoritare apreciem ca cheltuielile judiciare trebuiau suportate de partea vatamata in totalitate. Solutia de admitere a recursurilor nu s-a intemeiat pe unul din cazurile de casare enumerate la art. 3859 Cod procedura penala ci pe manifestarea de vointa a partii vatamate, parte care a inteles sa-si retraga plangerea impotriva inculpatului pentru fapta de viol prevazuta de art. 197 al. 1 Cod penal. In cazul retragerii plangerii prealabile, indiferent de faza procesuala in care intervine aceasta manifestare de vointa, cheltuielile judiciare avansate de stat in cursul solutionarii cauzei, sunt suportate de partea vatamata potrivit art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. "c" Cod procedura penala. Prin urmare si plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cursul solutionarii recursurilor trebuiau suportate de partea care si-a retras plangerea prealabila. Judecator (...) (...) Red.D.A. Tehnored.F.O. 2 ex. 20.01.2010
Daca ai o speta asemanatoare, si vrei parerea GRATUITA a unui avocat, trimite-ne intrebarile tale.
Iti recomandam si urmatoarele spete

  • Hotararea 1421 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 2117/R/2008 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 759 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 59/R - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 310 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 142 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 177 - Civil - reziliere contract
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2022