Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
« Inapoi la Legislatie
Legea privind calitatea aerului inconjurator
Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 452 din 28/06/2011


 

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege are ca scop protejarea sanatatii umane si a mediului ca intreg prin reglementarea masurilor destinate mentinerii calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator stabilite prin prezenta lege si imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri.
Art. 2. - Prezenta lege prevede masuri la nivel national privind:
a) definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului inconjurator destinate sa evite si sa previna producerea unor evenimente daunatoare si sa reduca efectele acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg;
b) evaluarea calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii pe baza unor metode si criterii comune, stabilite la nivel european;
c) obtinerea informatiilor privind calitatea aerului inconjurator pentru a sprijini procesul de combatere a poluarii aerului si a disconfortului cauzat de acesta, precum si pentru a monitoriza pe termen lung tendintele si imbunatatirile rezultate in urma masurilor luate la nivel national si european;
d) garantarea faptului ca informatiile privind calitatea aerului inconjurator sunt puse la dispozitia publicului;
e) mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare si/sau imbunatatirea acesteia in celelalte cazuri;
f) promovarea unei cooperari crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene in vederea reducerii poluarii aerului;
g) indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile, conventiile si tratatele internationale la care Romania este parte.
Art. 3. - In sensul prezentei legi termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) aer inconjurator - aerul din troposfera, cu exceptia celui de la locurile de munca, astfel cum sunt definite prin Hotararea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, unde publicul nu are de regula acces si pentru care se aplica dispozitiile privind sanatatea si siguranta la locul de munca;
b) poluant - orice substanta prezenta in aerul inconjurator si care poate avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane si/sau a mediului ca intreg;
c) nivel - concentratia unui poluant in aerul inconjurator sau depunerea acestuia pe suprafete intr-o perioada de timp data;
d) evaluare - orice metoda utilizata pentru a masura, calcula, previziona sau estima niveluri;
e) valoare-limita - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, in scopul evitarii si prevenirii producerii unor evenimente daunatoare si reducerii efectelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg, ce se atinge intr-o perioada data si care nu trebuie depasit odata ce a fost atins;
f) nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, care daca este depasit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu si asupra oamenilor;
g) marja de toleranta - procentul din valoarea-limita cu care poate fi depasita acea valoare, conform conditiilor stabilite in prezenta lege;
h) planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc masuri pentru atingerea valorilor-limita sau ale valorilor-tinta;
i) valoare-tinta - nivelul stabilit, in scopul evitarii si prevenirii producerii unor evenimente daunatoare si reducerii efectelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg, care trebuie sa fie atins pe cat posibil intr-o anumita perioada;
j) prag de alerta - nivelul care, daca este depasit, exista un risc pentru sanatatea umana la o expunere de scurta durata a populatiei, in general, si la care trebuie sa se actioneze imediat;
k) prag de informare - nivelul care, daca este depasit, exista un risc pentru sanatatea umana la o expunere de scurta durata pentru categorii ale populatiei deosebit de sensibile si pentru care este necesara informarea imediata si adecvata;
l) prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului inconjurator, se poate utiliza o combinatie de masurari fixe si tehnici de modelare si/sau masurari indicative;
m) prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului inconjurator, este suficienta utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectiva;
n) obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie sa fie atins, pe termen lung, cu exceptia cazurilor in care acest lucru nu este realizabil prin masuri proportionate, cu scopul de a asigura o protectie efectiva a sanatatii umane si a mediului;
o) contributii din surse naturale - emisii de poluanti care nu rezulta direct sau indirect din activitati umane, incluzand evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, activitatile seismice, activitatile geotermale, incendiile de pe terenuri salbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul in atmosfera al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;
p) zona - parte a teritoriului tarii delimitata in scopul evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator;
q) aglomerare - zona care reprezinta o conurbatie cu o populatie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populatia este mai mica ori egala cu 250.000 de locuitori, avand o densitate a populatiei pe km2 mai mare de 3.000 de locuitori;
r) PM10 - particule in suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;
s) PM2,5 - particule in suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm;
s) indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor masurari efectuate in amplasamentele de fond urban de pe intreg teritoriul tarii si care ofera indicii cu privire la expunerea populatiei. Acesta este utilizat pentru calcularea tintei nationale de reducere a expunerii si a obligatiei referitoare la concentratia de expunere;
t) obligatia referitoare la concentratia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele daunatoare asupra sanatatii umane, care trebuie atins intr-o perioada data;
t) tinta nationala de reducere a expunerii - reducerea procentuala a expunerii medii a populatiei, stabilita pentru anul de referinta cu scopul de a reduce efectele daunatoare asupra sanatatii umane, care trebuie sa fie atinsa, acolo unde este posibil, intr-o perioada data;
u) amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane in care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, in general, a populatiei urbane;
v) oxizi de azot - suma concentratiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) si de dioxid de azot, exprimata in unitati de concentratie masica a dioxidului de azot (µg/m3);
w) masurari fixe - masurari efectuate in puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, in conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor;
x) masurari indicative - masurari care respecta obiective de calitate a datelor mai putin stricte decat cele solicitate pentru masurari in puncte fixe;
y) compusi organici volatili COV - compusi organici proveniti din surse antropogene si biogene, altii decat metanul, care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot in prezenta luminii solare;
z) substante precursoare ale ozonului - substante care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevazute la lit. B din anexa nr. 9;
aa) depuneri totale sau acumulate - cantitatea totala de poluanti care este transferata din atmosfera pe suprafete cum ar fi sol, vegetatie, apa, cladiri etc., cu o anumita arie, intr-un anumit interval de timp;
bb) arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren - cantitatea totala a acestor elemente si a compusilor lor continuta in fractia PM10;
cc) hidrocarburi aromatice policiclice - compusi organici formati in totalitate din carbon si hidrogen, alcatuiti din cel putin doua cicluri aromatice condensate;
dd) mercur total gazos - vapori de mercur elementar si radicali gazosi de mercur, de exemplu din compusi de mercur solubili in apa care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista in faza gazoasa;
ee) zona de protectie - suprafata de teren din jurul punctului in care se efectueaza masurari fixe, delimitata astfel incat orice activitate desfasurata in interiorul ei, ulterior instalarii echipamentelor de masurare, sa nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului inconjurator pentru care acesta a fost amplasat;
ff) titular de activitate - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza, controleaza sau este delegata cu putere economica decisiva privind o activitate cu potential impact asupra calitatii aerului inconjurator;
gg) emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in aerul inconjurator prin ferestre, usi si alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intra in mod normal in categoria surselor dirijate de poluare;
hh) emisii din surse fixe - emisii eliberate in aerul inconjurator de utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, din activitatile de constructii, din alte lucrari fixe care produc sau prin intermediul carora se evacueaza substante poluante;
ii) emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate in aerul inconjurator de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere interna;
jj) emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate in aerul inconjurator din surse de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specific.
Art. 4. - (1) Punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se realizeaza prin Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului, denumit in continuare SNEGICA, care asigura cadrul organizatoric, institutional si legal de cooperare intre autoritatile si institutiile publice, cu competente in domeniu, in scopul evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator, in mod unitar, pe intreg teritoriul Romaniei, precum si pentru informarea populatiei si a organismelor europene si internationale privind calitatea aerului inconjurator.
(2) SNEGICA cuprinde, ca parti integrante, urmatoarele doua sisteme:
a) Sistemul National de Monitorizare a Calitatii Aerului, denumit in continuare SNMCA, care asigura cadrul organizatoric, institutional si legal pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare a calitatii aerului inconjurator, in mod unitar, pe teritoriul Romaniei;
b) Sistemul National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti Atmosferici, denumit in continuare SNIEPA, care asigura cadrul organizatoric, institutional si legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanti in atmosfera, in mod unitar, pe intreg teritoriul tarii.
(3) SNEGICA indeplineste urmatoarele atributii:
a) asigura evaluarea calitatii aerului inconjurator, in mod unitar, in aglomerarile si zonele de pe intreg teritoriul tarii;
b) asigura clasificarea si delimitarea ariilor din zone si aglomerari in regimuri de evaluare si in regimuri de gestionare a calitatii aerului inconjurator;
c) asigura realizarea inventarului national privind emisiile de poluanti in atmosfera;
d) asigura elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de mentinere a calitatii aerului, a planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;
e) asigura informatiile necesare realizarii rapoartelor catre organismele europene si internationale;
f) asigura informarea publicului cu privire la calitatea aerului inconjurator.
(4) SNMCA indeplineste urmatoarele atributii:
a) asigura monitorizarea calitatii aerului inconjurator prin Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului, denumita in continuare RNMCA, obiectiv de interes public national, aflata in administrarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare si masurare amplasate in punctele fixe si echipamentele de laborator aferente acestora, precum si echipamentele necesare colectarii, prelucrarii, transmiterii datelor si informarii publicului privind calitatea aerului inconjurator;
b) asigura calitatea si controlul calitatii datelor, compatibilitatea si comparabilitatea acestora in intregul sistem;
c) asigura obtinerea de informatii in timp real cu privire la calitatea aerului inconjurator si informarea publicului cu privire la aceasta;
d) asigura obtinerea datelor privind calitatea aerului in vederea indeplinirii obligatiilor de raportare in conformitate cu prevederile legislatiei europene si ale conventiilor si acordurilor internationale in domeniu la care Romania este parte.
(5) SNIEPA indeplineste urmatoarele atributii:
a) asigura colectarea datelor necesare in vederea elaborarii inventarelor locale si a inventarului national privind emisiile de poluanti in atmosfera;
b) asigura elaborarea si validarea inventarelor locale si a inventarului national privind emisiile de poluanti atmosferici;
c) asigura raportarea inventarului national in conformitate cu prevederile legislatiei europene si ale conventiilor internationale in domeniu la care Romania este parte.
Art. 5. - (1) Autoritatile si institutiile publice cu competente in realizarea atributiilor SNEGICA sunt:
a) autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si autoritatile publice care functioneaza in subordinea, sub autoritatea si in coordonarea sa;
b) autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si autoritatile publice care functioneaza in subordinea si sub autoritatea sa;
c) autoritatea publica centrala pentru sanatate si autoritatile publice care functioneaza in subordinea si sub autoritatea sa;
d) autoritatea publica centrala pentru transporturi si autoritatile publice care functioneaza in subordinea si sub autoritatea sa;
e) autoritatea publica centrala pentru industrie;
f) autoritatea publica centrala pentru comert;
g) autoritatea publica centrala pentru agricultura si autoritatile publice care functioneaza in subordinea si sub autoritatea sa;
h) autoritatea publica centrala pentru amenajarea teritoriului si lucrari publice;
i) autoritatea publica centrala pentru administratie publica si autoritatile publice care functioneaza in subordinea sa;
j) autoritatea publica centrala pentru ordine publica si siguranta nationala si autoritatile publice care functioneaza in subordinea sa;
k) consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
l) primariile, primariile sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile locale si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
m) Institutul National de Statistica si directiile teritoriale din subordinea sa.
(2) Autoritatile si institutiile prevazute la alin. (1) lit. a) se conformeaza prevederilor lit. C din anexa nr. 4.
(3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului este autoritatea cu rol de reglementare, decizie si control in domeniul evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii.
(4) Atributiile si responsabilitatile autoritatilor si institutiilor publice mentionate la alin. (1) sunt prevazute la art. 7-23.
(5) Furnizarea datelor si informatiilor necesare realizarii atributiilor fiecarei autoritati si institutii publice in cadrul SNEGICA se face cu titlu gratuit.
(6) In scopul monitorizarii impactului poluarii atmosferice asupra sanatatii populatiei si mediului, masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in puncte fixe de masurare detinute si exploatate de catre institutii publice sau autoritati ale administratiei publice locale, de catre operatori economici, organizatii neguvernamentale sau alte persoane juridice private se realizeaza cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Art. 6. - (1) In scopul evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator pe intreg teritoriul tarii se stabilesc aglomerari, zone de evaluare a calitatii aerului inconjurator si zone de gestionare a calitatii aerului inconjurator.
(2) Aglomerarile si zonele de evaluare a calitatii aerului inconjurator sunt prevazute in anexa nr. 2.
(3) Evaluarea calitatii aerului inconjurator se realizeaza pe intreg teritoriul tarii prin aplicarea prevederilor sectiunii 1 a cap. III.
(4) In fiecare zona sau aglomerare se delimiteaza arii, in functie de regimurile de evaluare, conform prevederilor subsectiunii 1.1 a cap. III.
(5) Gestionarea calitatii aerului inconjurator se realizeaza pe intreg teritoriul tarii prin aplicarea prevederilor sectiunii a 2-a a cap. III.
(6) In fiecare zona si aglomerare se delimiteaza arii, in functie de regimurile de gestionare, conform prevederilor subsectiunii 2.1 a cap. III si se evidentiaza grafic pe harta zonei sau aglomerarii, pentru fiecare poluant in parte. In urma delimitarii se intocmesc liste, care cuprind unitatile administrativteritoriale din fiecare arie, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


CAPITOLUL II
Atributii si responsabilitati

Art. 7. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) urmareste aplicarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza, avizeaza, promoveaza si, dupa caz, aproba actele normative, precum si masurile necesare pentru aplicarea unitara pe intreg teritoriul tarii a prevederilor privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator, stabilite prin legislatia europeana si prin conventiile internationale in domeniu la care Romania este parte;
c) coordoneaza elaborarea, actualizarea si aplicarea normelor si reglementarilor privind controlul si masurarea emisiilor de poluanti in aerul inconjurator;
d) coordoneaza SNEGICA si administreaza RNMCA;
e) coordoneaza realizarea inventarului national privind emisiile de poluanti in atmosfera si il avizeaza in vederea transmiterii acestuia Comisiei Europene si organismelor internationale la care Romania este parte;
f) organizeaza si coordoneaza la nivel national evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator, inclusiv prin asigurarea elaborarii de studii privind dispersia poluantilor in atmosfera, in scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare si contributiilor surselor naturale la depasirea valorilor-limita;
g) stabileste numarul, tipul si amplasamentul punctelor fixe de masurare si poluantii evaluati, potrivit prevederilor sectiunii 1 a cap. III;
h) avizeaza incadrarea ariilor in regimuri de evaluare a calitatii aerului inconjurator si initierea programelor de masurari indicative;
i) realizeaza metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de actiune pe termen scurt si a planurilor de mentinere a calitatii aerului si o supune aprobarii Guvernului;
j) asigura mentinerea sau imbunatatirea calitatii aerului inconjurator prin urmarirea aplicarii de catre autoritatile si organismele competente sau institutiile specializate a masurilor pentru gestionarea calitatii aerului inconjurator;
k) raporteaza datele si informatiile, inclusiv cele referitoare la planurile de calitate a aerului, in termenele si formatele stabilite de catre Comisia Europeana si in conformitate cu prevederile conventiilor internationale in domeniu la care Romania este parte;
l) avizeaza raportul privind calitatea aerului inconjurator la nivel national pentru anul anterior, cu referire la toti poluantii care intra sub incidenta prezentei legi;
m) aproba propunerile pentru sistemele de masurare: metode, echipamente, retele si laboratoare, utilizate pentru monitorizarea calitatii aerului si metodele, sistemele si echipamentele pentru controlul si masurarea emisiilor;
n) aproba procedurile standard de operare si procedurilecadru de asigurare si control al calitatii datelor provenite din RNMCA;
o) avizeaza in cadrul sistemului de asigurare a calitatii datelor programele de comparari interlaboratoare la nivel national;
p) aproba participarea Laboratorului National de Referinta pentru Calitatea Aerului la programele europene de comparari interlaboratoare, organizate de Comisia Europeana;
q) stabileste pe baza unor studii zonele de protectie pentru toate punctele fixe de masurare si informeaza autoritatile competente cu privire la delimitarea acestora;
r) aproba listele cu unitatile administrativ-teritoriale intocmite in urma incadrarii in regimuri de gestionare a ariilor din zone si aglomerari;
s) informeaza autoritatile publice competente cu privire la rezultatele evaluarii calitatii aerului inconjurator si la incadrarea ariilor din zone si aglomerari in regimuri de gestionare;
s) asigura informarea publicului potrivit prevederilor cap. V;
t) indeplineste obligatiile asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romania este parte si asigura participarea la cooperarea internationala in domeniu;
t) coopereaza cu autoritatile care au competente in domeniu, din celelalte state membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeana.
Art. 8. - Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului, denumit in continuare CECA, structura in cadrul institutiei publice cu competente in implementarea politicilor si legislatiei in domeniul protectiei mediului, are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura suportul tehnic pentru elaborarea actelor normative, precum si pentru stabilirea masurilor necesare aplicarii unitare pe intreg teritoriul tarii a prevederilor privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator;
b) elaboreaza raportul privind calitatea aerului inconjurator la nivel national pentru anul anterior, conform prevederilor art. 63, cu referire la toti poluantii care intra sub incidenta prezentei legi, si il supune spre avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
c) elaboreaza anual inventarul national privind emisiile de poluanti in atmosfera si raportul aferent, utilizand metodologia recomandata de Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu, si le supune spre avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
d) participa la activitatile de evaluare si gestionare a calitatii aerului inconjurator la nivel national;
e) propune amplasarea de puncte fixe de monitorizare, pe care le supune avizarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
f) colecteaza si valideaza inventarele locale de emisii de poluanti in atmosfera in vederea realizarii evaluarii calitatii aerului inconjurator;
g) gestioneaza si certifica datele provenite din RNMCA;
h) elaboreaza proceduri privind activitatea de validare a datelor de calitate a aerului inconjurator provenite din RNMCA;
i) realizeaza clasificarea in regimuri de evaluare si regimuri de gestionare a ariilor din zone si aglomerari, pe baza rezultatelor masurarilor si a studiilor de modelare, conform prevederilor art. 27, 34 si 42, si o supune spre avizare, respectiv spre aprobare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
j) avizeaza planurile de mentinere a calitatii aerului si planurile de calitate a aerului elaborate conform metodologiei prevazute la art. 54;
k) elaboreaza rapoartele privind informatiile prevazute la art. 70, 72 si 73 si le supune spre avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
l) elaboreaza programe de masurari indicative si le supune spre avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
m) elaboreaza anual, pana la data de 31 august, raportul privind evaluarea calitatii aerului inconjurator, la nivel national, pentru anul calendaristic anterior, prevazut la art. 68 si 69, in formatele stabilite de Comisia Europeana, si il supune spre avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
n) elaboreaza anual, pana la data de 30 noiembrie, raportul privind informatiile referitoare la planurile de calitate a aerului, prevazute la art. 71, in formatele stabilite de catre Comisia Europeana;
o) asigura datele necesare pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului inconjurator la nivel national, potrivit prevederilor cap. V;
p) coreleaza masurarile de poluanti in puncte fixe, dupa caz, cu programul de masurare si cu strategia de monitorizare ale Programului European de Monitorizare si Evaluare a Poluantilor, denumit in continuare EMEP;
q) pune la dispozitia autoritatii publice centrale pentru sanatate datele certificate de calitate a aerului inconjurator provenite din RNMCA in scopul identificarii si evaluarii riscurilor pentru sanatatea umana;
r) pune la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura datele certificate de calitate a aerului inconjurator provenite din RNMCA in scopul identificarii si evaluarii riscurilor pentru starea vegetatiei si a padurilor;
s) colaboreaza cu organismele similare din statele membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeana in baza mandatului aprobat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.
Art. 9. - Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului, denumit in continuare LNRCA, structura in cadrul institutiei publice cu competente in implementarea politicilor si legislatiei in domeniul protectiei mediului, are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura suportul tehnic pentru elaborarea actelor normative, precum si pentru stabilirea masurilor necesare aplicarii unitare pe intreg teritoriul tarii a prevederilor privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator;
b) asigura suportul tehnic si stiintific pentru activitatea de monitorizare a calitatii aerului inconjurator si de masurare a emisiilor;
c) propune autoritatii publice centrale pentru protectia mediului sistemele de masurare: metode, echipamente, retele si laboratoare, utilizate pentru monitorizarea calitatii aerului si metode, sisteme si echipamente pentru controlul si masurarea emisiilor;
d) stabileste si imbunatateste continuu metodele de determinare a concentratiilor poluantilor in aerul inconjurator si demonstreaza, dupa caz, echivalenta acestora cu metodele de referinta;
e) elaboreaza rapoarte care cuprind informatii privind metodele pentru prelevarea si masurarea compusilor mentionati la art. 75 si le supune spre aprobare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
f) elaboreaza procedurile standard de operare si procedurile de asigurare si control al calitatii datelor provenite din RNMCA si le supune spre aprobare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
g) asigura exactitatea masurarilor de calitate a aerului inconjurator desfasurate in cadrul RNMCA, conform prevederilor lit. C din anexa nr. 4, inclusiv prin organizarea exercitiilor de intercomparare, la nivel national;
h) asigura trasabilitatea masurarilor din RNMCA la etaloanele si materialele de referinta nationale si internationale;
i) verifica calitatea analizelor, testelor si determinarii indicatorilor specifici, asistand institutiile responsabile cu efectuarea de activitati de masurare a emisiilor cu privire la aspecte de asigurare a calitatii si a exactitatii masurarilor inclusiv prin auditul extern al calitatii, cu respectarea legislatiei specifice in vigoare;
j) organizeaza si controleaza activitatea unitatilor de calibrare organizate in cadrul autoritatilor publice locale pentru protectia mediului;
k) asigura trasabilitatea masurarilor din RNMCA la etaloanele si materialele de referinta prin calibrarea echipamentelor fata de etaloanele nationale de referinta pe care le detine;
l) calibreaza etaloanele nationale fata de etaloanele primare internationale, in particular a fotometrului pentru determinarea ozonului;
m) pastreaza si gestioneaza etalonul national primar de ozon in conditiile legii;
n) verifica asigurarea calitatii masurarilor in puncte fixe detinute si exploatate de catre institutii publice sau autoritati ale administratiei publice locale, de catre titulari de activitate, organizatii neguvernamentale sau alte persoane juridice private;
o) participa la programele europene de comparari interlaboratoare organizate de Comisia Europeana;
p) propune si organizeaza programele de comparare interlaboratoare privind masurarile de calitatea aerului inconjurator si a emisiilor de poluanti la nivel national si le supune avizarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
q) efectueaza studii comparative la nivel national si international cu privire la activitatile de masurare a calitatii aerului inconjurator si a emisiilor de poluanti.
Art. 10. - Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului organizate la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura aplicarea dispozitiilor prezentei legi la nivel teritorial;
b) efectueaza si deruleaza activitati de monitorizare a calitatii aerului inconjurator la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea si validarea datelor privind calitatea aerului inconjurator;
c) asigura exactitatea masurarilor de calitate a aerului inconjurator si a obiectivelor de calitate a datelor prin respectarea procedurilor standard de operare a echipamentelor si de asigurare si control al calitatii, stabilite la nivel national;
d) asigura pastrarea datelor de calitate a aerului inconjurator si a rezultatelor masurarilor din puncte fixe, prin organizarea si gestionarea unei baze de date la nivel local;
e) colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate la nivel local ale celorlalte autoritati publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale si cu titularii de activitate in vederea colectarii datelor necesare elaborarii inventarelor locale de emisii pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator;
f) verifica datele si realizeaza validarea primara a datelor necesare elaborarii inventarelor locale de emisii;
g) elaboreaza, conform metodologiilor specifice, inventarul emisiilor de poluanti in atmosfera la nivel local si il transmit CECA;
h) furnizeaza CECA informatii privind regimul de functionare a unitatilor economice, harta administrativa, informatiile necesare pentru pozitionarea surselor de poluare fixe, liniare si de suprafata, precum si alte informatii necesare validarii inventarelor de emisii la nivel local si elaborarii inventarului national;
i) raspund solicitarilor CECA in vederea certificarii datelor provenite din RNMCA si a elaborarii rapoartelor la nivel national;
j) elaboreaza, impreuna cu titularul de activitate si cu autoritatile implicate, planurile de actiune pe termen scurt si monitorizeaza, impreuna cu autoritatea publica de inspectie si control in domeniul protectiei mediului, aplicarea acestora;
k) informeaza titularul de activitate si autoritatile implicate in cazul aparitiei riscului de depasire a pragului de alerta si/sau a pragului de informare si declanseaza planul de actiune pe termen scurt;
l) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, alte autoritati locale implicate si populatia, in cazul aparitiei riscului de depasire a pragului de alerta si/sau a pragului de informare;
m) participa la elaborarea planurilor de mentinere a calitatii aerului si a planurilor de calitate a aerului si monitorizeaza, impreuna cu autoritatea publica de inspectie si control in domeniul protectiei mediului, aplicarea acestora;
n) monitorizeaza, la nivel teritorial, efectele aplicarii masurilor prin care se reduce si/sau se mentine, dupa caz, nivelul poluantilor sub valorile-limita, valorile-tinta, respectiv sub obiectivul pe termen lung, pentru asigurarea unei bune calitati a aerului inconjurator in conditiile unei dezvoltari durabile;
o) elaboreaza rapoarte privind stadiul si efectele realizarii masurilor din planurile de calitate a aerului, din planurile de mentinere a calitatii aerului si din planurile de actiune pe termen scurt, conform metodologiei prevazute la art. 54;
p) urmaresc includerea in autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu a masurilor cuprinse in planurile de calitate a aerului si a masurilor din planurile de actiune pe termen scurt si, dupa caz, propun revizuirea autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu;
q) elaboreaza si transmit CECA, anual, pana la data de 15 februarie, raportul privind evaluarea calitatii aerului inconjurator pentru anul anterior, cu referire cel putin la toti poluantii care intra sub incidenta prezentei legi;
r) transmit autoritatilor administratiei publice locale informatiile privind amplasamentul statiei si zona de protectie aferenta, in vederea includerii acestora in planurile de urbanism;
s) permit desfasurarea unor lucrari cu caracter temporar sau a anumitor activitati in interiorul zonei de protectie, cu respectarea prevederilor art. 41;
s) pun la dispozitia serviciilor publice de la nivel local ale autoritatilor publice centrale pentru sanatate, agricultura si dezvoltare rurala, lucrari publice si a autoritatilor administratiei publice locale informatiile disponibile necesare in activitatea de elaborare si punere in aplicare a strategiilor sectoriale care pot afecta calitatea aerului inconjurator;
t) colaboreaza cu organismele guvernamentale abilitate care avizeaza importul/exportul produselor, bunurilor si altor materiale cu regim special de comercializare care pot afecta calitatea aerului inconjurator, in conformitate cu legislatia nationala si cu conventiile internationale in domeniu la care Romania este parte;
t) elaboreaza raportul privind calitatea aerului inconjurator la nivel teritorial, pentru anul anterior, conform prevederilor art. 63, cu referire la toti poluantii care intra sub incidenta prezentei legi;
u) asigura informarea publicului cu privire la calitatea aerului inconjurator la nivel teritorial, potrivit prevederilor cap. V;
v) urmaresc aplicarea la nivel teritorial a programelor si masurilor pentru respectarea conventiilor, acordurilor si tratatelor internationale in domeniu la care Romania este parte.
Art. 11. - Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale de inspectie si control in domeniul protectiei mediului au urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura controlul in vederea respectarii dispozitiilor prezentei legi;
b) controleaza aplicarea masurilor din planurile de mentinere a calitatii aerului, din planurile de calitate a aerului si din planurile de actiune pe termen scurt;
c) verifica transmiterea datelor de catre operatorii economici in vederea elaborarii inventarelor locale de emisii, la autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului;
d) verifica respectarea utilizarii echipamentelor, prevazute in actele de reglementare emise de autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, de catre operatorii economici, in scopul realizarii automonitorizarii emisiilor de poluanti in atmosfera;
e) verifica respectarea conditiilor stabilite prin prezenta lege in interiorul zonei de protectie;
f) informeaza autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului cu privire la rezultatele controalelor efectuate, potrivit prevederilor prezentei legi, la solicitarea acesteia;
g) informeaza institutiile care au obligatii potrivit prevederilor prezentei legi, in cazul constatarii unor neconformitati.
Art. 12. - Organismul national de meteorologie si climatologie are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) transmite, la cerere, autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, informatii cu privire la climatologia zonei;
b) realizeaza prognoze meteorologice pe termen scurt si le transmite, la cerere, autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului, in scopul aplicarii planurilor de actiune pe termen scurt si a monitorizarii efectelor masurilor luate.
Art. 13. - Autoritatea publica centrala ce raspunde de silvicultura are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza studii pentru a determina relatia dintre calitatea aerului inconjurator si starea vegetatiei si a padurilor, pe care le pune la dispozitia autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
c) evalueaza riscurile si elaboreaza rapoarte anuale cu privire la starea vegetatiei si a padurilor corelata cu datele de calitate a aerului inconjurator, pe care le pune la dispozitia autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
d) colaboreaza prin autoritatile publice teritoriale din subordine cu autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului in vederea elaborarii rapoartelor privind calitatea aerului inconjurator la nivel teritorial, potrivit prevederilor art. 63;
e) participa prin autoritatile publice teritoriale din subordine la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de mentinere a calitatii aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;
f) poate efectua activitati suplimentare de monitorizare a calitatii aerului inconjurator si masurari indicative, cu prelevare pasiva sau secventiala in puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea vegetatiei si a padurilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 14. - (1) Autoritatea publica centrala pentru sanatate are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza strategiile din domeniul prevenirii imbolnavirilor determinate de poluarea atmosferei;
c) elaboreaza metodologiile de evaluare a riscului asupra starii de sanatate a populatiei, vizand si protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii, ca urmare a expunerii la poluantii atmosferici;
d) evalueaza riscurile asupra starii de sanatate a populatiei, vizand si protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii, si elaboreaza rapoarte anuale cu privire la starea de sanatate a populatiei la nivel national corelata cu datele de calitate a aerului inconjurator, pe care le pune la dispozitia autoritatii publice centrale pentru mediu;
e) poate efectua activitati suplimentare de monitorizare a calitatii aerului inconjurator si masurari indicative, cu prelevare pasiva sau secventiala in puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea de sanatate a populatiei, potrivit prevederilor prezentei legi;
f) participa la elaborarea si reactualizarea normelor si reglementarilor privind calitatea aerului inconjurator;
g) informeaza populatia cu privire la riscurile pentru sanatatea populatiei in relatie cu calitatea aerului inconjurator;
h) raporteaza organismelor internationale specializate datele referitoare la starea de sanatate a populatiei in relatie cu calitatea aerului inconjurator.
(2) Structurile teritoriale ale autoritatii publice centrale pentru sanatate au urmatoarele responsabilitati:
a) participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;
b) in cazul in care sunt informate de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului despre existenta riscului de depasire a pragului de alerta si/sau a pragului de informare, evalueaza in regim de urgenta riscurile pentru sanatatea populatiei si propun masuri imediate si preventive care trebuie luate pentru protectia sanatatii populatiei, in general, si pentru protectia grupurilor sensibile, in special, inclusiv copiii.
Art. 15. - Autoritatea publica centrala pentru transporturi are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza si pune in aplicare strategiile de dezvoltare a transporturilor, tinand cont de necesitatea reducerii si limitarii poluarii atmosferei, dezvoltand politici pentru sustinerea modalitatilor si tehnologiilor de transport mai putin poluante;
c) asigura, la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, elaborarea de programe pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera provenite din sectorul transporturi si le transmite spre avizare acesteia;
d) elaboreaza reglementari specifice in domeniul transportului si stabileste conditiile tehnice pentru mijloacele de transport, in vederea diminuarii impactului emisiilor asupra calitatii aerului inconjurator;
e) elaboreaza norme privind transportul marfurilor periculoase care pot afecta calitatea aerului inconjurator;
f) certifica prin omologare si prin inspectie tehnica incadrarea mijloacelor de transport in normele tehnice in scopul protectiei atmosferei;
g) pune la dispozitie anual, pana la data de 1 martie, prin autoritatile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, dupa caz, autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului si CECA toate informatiile necesare elaborarii inventarelor de emisii provenite din trafic, in conformitate cu metodologiile recomandate de Comisia Europeana si de Agentia Europeana de Mediu.
Art. 16. - Autoritatea publica centrala pentru industrie are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza strategiile sectoriale pentru activitatile industriale, luand in considerare impactul asupra calitatii aerului inconjurator si a mediului ca intreg;
c) elaboreaza norme privind calitatea combustibililor si norme privind manipularea acestora, tinand cont de necesitatea reducerii si limitarii poluarii atmosferei;
d) asigura, la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera provenite din activitatile industriale aflate in coordonare si le transmite spre avizare acesteia;
e) exercita functii de reglementare si control privind proiectarea, construirea si operarea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor care pot afecta calitatea aerului inconjurator.
Art. 17. - Autoritatea publica centrala pentru comert are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice centrale interesate, reglementari privind contingentarea productiei si consumurilor si interdictia de plasare pe piata a anumitor tipuri de substante cu impact asupra calitatii aerului inconjurator, reglementate prin tratate la care Romania este parte;
c) elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice centrale interesate, reglementari privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea aerului inconjurator, conditiile de plasare pe piata a acestora, restrictiile de producere si utilizare pentru fiecare tip sau clasa de produse.
Art. 18. - Autoritatea publica centrala pentru agricultura are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) elaboreaza si pune in aplicare strategia de dezvoltare a agriculturii, luand in considerare impactul asupra calitatii aerului inconjurator si a mediului ca intreg;
c) elaboreaza, impreuna cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, norme pentru desfasurarea activitatilor specifice cu impact asupra calitatii aerului inconjurator, cum ar fi: tratamentele fitosanitare, fertilizarea solurilor, activitati din sectorul zootehnic, si urmareste aplicarea lor;
d) pune la dispozitie anual, pana la data de 1 martie, prin autoritatile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, dupa caz, autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului si CECA toate informatiile necesare elaborarii inventarelor de emisii provenite din activitati specifice, in conformitate cu metodologiile recomandate de Comisia Europeana si de Agentia Europeana de Mediu.
Art. 19. - Autoritatea publica centrala pentru amenajarea teritoriului si lucrari publice are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) asigura elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism luand in considerare prevederile prezentei legi si ale altor acte normative in vigoare din domeniu.
Art. 20. - (1) Autoritatea publica centrala pentru domeniul administratiei publice si domeniul ordinii publice si sigurantei nationale are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel national, respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) acorda sprijin si indrumare metodologica autoritatilor administratiei publice locale si aparatului de specialitate al acestora, in scopul aplicarii uniforme a dispozitiilor legale privind calitatea aerului inconjurator;
c) elaboreaza strategii si programe de dezvoltare a infrastructurii unitatilor administrativ-teritoriale si a serviciilor publice de interes general, luand in considerare cerintele prezentei legi si ale altor acte normative in vigoare din domeniu;
d) asigura, la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera provenite din activitatile industriale aflate in coordonare si le transmite spre avizare acesteia.
(2) Institutia prefectului are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel de judet si al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea dispozitiilor prezentei legi;
b) coordoneaza elaborarea si aplicarea planurilor de mentinere a calitatii aerului si a planurilor de calitate a aerului, intocmite pentru mai multe unitati administrativ-teritoriale invecinate.
(3) Politia Romana, prin structurile subordonate, are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) organizeaza si asigura masurile de reglementare, fluidizare si dirijare a circulatiei rutiere, conform competentelor;
b) colaboreaza cu alte autoritati publice pentru imbunatatirea organizarii, sistematizarii, semnalizarii si semaforizarii traficului rutier.
Art. 21. - (1) Presedintele consiliului judetean are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel judetean, respectarea dispozitiilor prezentei legi aflate in sfera lor de responsabilitate;
b) propune spre aprobare consiliului judetean planurile de calitate a aerului care contin masuri si/sau actiuni comune pentru mai multe unitati administrativ-teritoriale invecinate, in termen de 30 de zile de la data avizarii acestora de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului;
c) transmite, anual, autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului raportul privind realizarea masurilor cuprinse in planul de mentinere a calitatii aerului.
(2) Consiliul judetean, prin aparatul propriu de specialitate, sau, dupa caz, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, la propunerea primariilor sectoarelor municipiului Bucuresti, are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) elaboreaza planurile de mentinere a calitatii aerului si le aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa avizarea acestora de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului;
b) realizeaza masurile din planurile de mentinere a calitatii aerului si din planurile de calitate a aerului si/sau masurile si actiunile din planurile de actiune pe termen scurt, care intra in responsabilitatea lor, si asigura fonduri financiare in acest scop.
Art. 22. - Primarii au urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) asigura, la nivel local, respectarea dispozitiilor prezentei legi aflate in sfera lor de responsabilitate;
b) integreaza cerintele prezentei legi si ale altor acte normative in vigoare din domeniu in strategia de dezvoltare durabila la nivel local;
c) asigura elaborarea planurilor de calitate a aerului si le supun aprobarii consiliului local in termen de 30 de zile dupa avizarea acestora de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului;
d) participa la elaborarea planurilor de mentinere a calitatii aerului si pune in aplicare masurile prevazute in plan care intra in responsabilitatea lor;
e) participa la elaborarea planului de actiuni pe termen scurt si aplica masurile prevazute in plan, in cazul in care activitatile care conduc la aparitia unui risc de depasire a pragurilor de alerta si/sau a pragului de informare sunt in responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale;
f) transmit, anual, autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului raportul privind realizarea masurilor cuprinse in planul de calitate a aerului;
g) furnizeaza autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului informatiile si documentatia necesare in vederea evaluarii si gestionarii calitatii aerului inconjurator;
h) realizeaza masurile din planurile de mentinere a calitatii aerului si din planurile de calitate a aerului si/sau masurile si actiunile din planurile de actiune pe termen scurt, care intra in responsabilitatea lor, si asigura fonduri financiare in acest scop;
i) includ amplasamentul punctului fix de masurare si zona de protectie aferenta in planurile de urbanism;
j) marcheaza prin panouri de avertizare limita zonei de protectie a punctelor fixe de masurare;
k) la solicitarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, iau toate masurile necesare pentru amplasarea punctelor fixe de masurare si a punctelor de masurare indicative, astfel incat pozitionarea si distribuirea lor sa corespunda cerintelor si criteriilor de amplasare prevazute in prezenta lege;
l) asigura informarea publicului cu privire la calitatea aerului inconjurator, la nivel local, potrivit prevederilor cap. V.
Art. 23. - Institutul National de Statistica si directiile regionale si judetene din subordine au urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) furnizeaza, la solicitarea CECA, datele si informatiile necesare elaborarii inventarelor de emisii de poluanti in aer, in conformitate cu metodologia europeana in vigoare;
b) furnizeaza, dupa caz, CECA si autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului date si rezultate din cercetarile statistice realizate potrivit Programului anual de cercetari statistice, aprobat prin hotarare a Guvernului;
c) stabileste, dupa caz, in conditiile legii, impreuna cu CECA informatiile suplimentare necesare elaborarii rapoartelor cu privire la evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator si le introduce in Programul anual de cercetari statistice.
Art. 24. - Titularul de activitate are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) aplica si respecta dispozitiile prezentei legi;
b) anunta, de indata, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului la producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale etc;
c) participa la elaborarea planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;
d) aplica masurile de reducere a emisiilor de poluanti in aer, cuprinse in planurile de calitate a aerului;
e) la declansarea de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului a planului de actiune pe termen scurt, ia masuri urgente si eficace de reducere a emisiilor de poluanti in aer in conformitate cu planul, astfel incat concentratia acestora in aerul inconjurator sa fie redusa pana la atingerea nivelului valorii-limita, inclusiv prin oprirea temporara a activitatii, daca este cazul;
f) monitorizeaza emisiile de poluanti in aerul inconjurator, utilizand metodele si echipamentele stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, si transmite rezultatele autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului;
g) transmite autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului toate informatiile solicitate in vederea realizarii inventarelor de emisii, in conformitate cu metodologia recomandata de Comisia Europeana si de Agentia Europeana de Mediu;
h) asigura puncte de prelevare si control al emisiilor de poluanti in aer, in conformitate cu actele de reglementare;
i) informeaza autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului in cazul inregistrarii depasirii valorilor-limita de emisie impuse prin actele de reglementare.


CAPITOLUL III
Evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator


SECTIUNEA 1
Evaluarea calitatii aerului inconjurator


SUBSECTIUNEA 1.1
Regimul de evaluare

Art. 25. - (1) In vederea evaluarii calitatii aerului inconjurator pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, in fiecare zona sau aglomerare se delimiteaza arii care se clasifica in regimuri de evaluare in functie de pragurile superior si inferior de evaluare, prevazute la pozitia A.1 din anexa nr. 3, dupa cum urmeaza:
a) regim de evaluare A, in care nivelul este mai mare decat pragul superior de evaluare;
b) regim de evaluare B, in care nivelul este mai mic decat pragul superior de evaluare, dar mai mare decat pragul inferior de evaluare;
c) regim de evaluare C, in care nivelul este mai mic decat pragul inferior de evaluare.
(2) Clasificarea in regimuri de evaluare se revizuieste cel putin o data la 5 ani, in conformitate cu procedurile prevazute la pozitia A.2 din anexa nr. 3.
(3) Clasificarea in regimuri de evaluare se poate revizui la intervale mai scurte de timp, in cazul unor modificari semnificative ale activitatilor care au efecte asupra concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este relevant, de oxizi de azot, particule in suspensie, cum ar fi PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel sau benzo(a)piren.
Art. 26. - (1) Evaluarea calitatii aerului inconjurator in aglomerarile si zonele de pe intreg teritoriul tarii se efectueaza luand in considerare clasificarea in regimul de evaluare prevazut la art. 25, pe baza criteriilor de evaluare prevazute la art. 27, 34 si la lit. A din anexa nr. 5, a metodelor de referinta pentru masurare si a obiectivelor de calitate a datelor stabilite prin prezenta lege.
(2) Poluantii pentru care se realizeaza evaluarea calitatii aerului inconjurator sunt prevazuti in anexa nr. 1.
(3) Cerintele pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren sunt prevazute in anexa nr. 3.
(4) Obiectivele de calitate a datelor sunt prevazute in anexa nr. 4.
(5) Amplasarea punctelor de prelevare pentru masurarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren se realizeaza cu respectarea prevederilor anexei nr. 5.
(6) Criteriile pentru determinarea numarului minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe sunt prevazute in anexa nr. 6.
(7) Metodele de referinta pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur in aerul inconjurator si de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur in depuneri sunt prevazute in anexa nr. 7.

SUBSECTIUNEA 1.2
Evaluarea calitatii aerului inconjurator privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, particulele in suspensie, plumbul, benzenul si monoxidul de carbon

Art. 27. - (1) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regim de evaluare A pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie, plumb, benzen si monoxid de carbon, evaluarea calitatii aerului inconjurator se realizeaza prin masurari in puncte fixe. Aceste masurari in puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare si/sau masurari indicative pentru a furniza informatii adecvate in legatura cu distributia spatiala a calitatii aerului inconjurator.
(2) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regim de evaluare B pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie, plumb, benzen si monoxid de carbon, evaluarea calitatii aerului inconjurator se poate realiza prin utilizarea unei combinatii de masurari in puncte fixe si tehnici de modelare si/sau masurari indicative.
(3) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regim de evaluare C pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie, plumb, benzen si monoxid de carbon, tehnicile de modelare sau tehnicile de estimare obiective ori ambele sunt suficiente pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator.
Art. 28. - (1) Suplimentar fata de cerintele prevazute la art. 27, in statiile de fond rural, amplasate departe de surse importante de poluare, se efectueaza masurari pentru a obtine cel putin informatii privind concentratia masica totala si concentratiile speciilor chimice componente ale particulelor in suspensie - PM2,5 prevazute la lit. B din anexa nr. 8, exprimate ca medii anuale.
(2) Masurarile prevazute la alin. (1) se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii:
a) instalarea unui punct de prelevare la fiecare 100.000 km2;
b) amplasarea cel putin a unei statii de monitorizare sau, prin acord cu statele membre invecinate ale Uniunii Europene, a uneia ori a mai multor statii comune de masurare, care sa acopere zonele invecinate relevante, in scopul realizarii rezolutiei spatiale necesare;
c) corelarea masurarilor, acolo unde este adecvat, cu strategia de monitorizare si programul de masurare ale EMEP.
(3) Masurarea concentratiei masice a particulelor in suspensie se efectueaza potrivit prevederilor anexei nr. 8 si respectand obiectivele de calitate a datelor pentru masurarile de concentratie masica a particulelor in suspensie - PM2,5 prevazute la pozitiile A.1 si A.3 si la lit. C din anexa nr. 4.
Art. 29. - (1) Punctele de prelevare pentru masurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, particulelor in suspensie PM10 si PM2,5, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon se amplaseaza potrivit criteriilor prevazute la lit. A din anexa nr. 5.
(2) In fiecare zona sau aglomerare unde masurarile in puncte fixe reprezinta unica sursa de informare pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator, numarul de puncte de prelevare pentru fiecare poluant relevant este mai mare ori egal cu numarul minim de puncte de prelevare prevazut la pozitia A.1 din anexa nr. 6.
(3) In zonele si aglomerarile in care informatiile din punctele de prelevare pentru masurari in puncte fixe sunt suplimentate cu informatii rezultate din tehnici de modelare si/sau masurari indicative, numarul total de puncte de prelevare prevazut la pozitia A.1 din anexa nr. 6 poate fi redus cu pana la 50%, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) metodele suplimentare furnizeaza informatii suficiente atat pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator in raport cu valorile-limita sau cu pragurile de alerta, cat si pentru informarea adecvata a publicului;
b) numarul de puncte de prelevare instalate si rezolutia spatiala a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentratiei poluantului respectiv in conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevazute la pozitiile A.1 si A.3 din anexa nr. 4 si permit ca rezultatele evaluarii sa respecte criteriile prevazute la lit. B din anexa nr. 4.
Rezultatele provenite din modelare si/sau din masurarile indicative sunt luate in considerare la evaluarea calitatii aerului inconjurator in raport cu valorile-limita.
(4) In cazul in care masurarile in puncte fixe sunt singura sursa de informare pentru evaluarea respectarii nivelurilor critice pentru protectia vegetatiei in zone, altele decat aglomerarile, numarul de puncte de prelevare nu trebuie sa fie mai mic decat numarul minim prevazut la pozitia A.3 din anexa nr. 6. In cazul in care informatiile sunt suplimentate de masurari indicative sau modelare, numarul minim de puncte de prelevare poate fi redus cu pana la 50%, cu conditia ca evaluarile concentratiilor poluantului respectiv sa poata fi facute in conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevazute la pozitiile A.1 si A.3 din anexa nr. 4.
(5) Procedurile de selectare si de revizuire a amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevazute la pozitia A.4 din anexa nr. 5.
Art. 30. - (1) Metodele de referinta si criteriile pentru masurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen si monoxid de carbon din aerul inconjurator sunt prevazute la lit. A si C din anexa nr. 7.
(2) Pot fi utilizate alte metode de masurare, cu respectarea conditiilor prevazute la lit. B din anexa nr. 7.

SUBSECTIUNEA 1.3
Evaluarea calitatii aerului inconjurator privind ozonul

Art. 31. - (1) In toate zonele si aglomerarile unde concentratiile de ozon au depasit obiectivele pe termen lung prevazute la pozitia D.4 din anexa nr. 3, in cursul oricaruia dintre cei 5 ani anteriori de masurare, evaluarea calitatii aerului inconjurator se realizeaza prin masurari in puncte fixe.
(2) In cazul in care nu sunt disponibile date pentru o perioada de 5 ani, pentru a determina daca obiectivele pe termen lung prevazute la alin. (1) au fost depasite, se pot combina rezultatele campaniilor de masurare de scurta durata, desfasurate in perioade si locuri considerate ca avand cele mai mari niveluri, cu rezultatele obtinute din inventare de emisii si modelare.
Art. 32. - (1) Punctele de prelevare pentru masurarea ozonului se amplaseaza in conformitate cu criteriile prevazute la lit. B din anexa nr. 5.
(2) In zonele sau aglomerarile unde masurarile in puncte fixe reprezinta unica sursa de informare pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator, numarul de puncte de prelevare pentru ozon este mai mare sau egal cu numarul minim de puncte de prelevare prevazut la pozitia C.1 din anexa nr. 6.
(3) In zonele si aglomerarile in care informatiile provenite din masurari in puncte fixe sunt suplimentate cu informatii rezultate din tehnici de modelare si/sau masurari indicative, numarul de puncte de prelevare pentru ozon prevazut la pozitia C.1 din anexa nr. 6 poate fi redus, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) metodele suplimentare furnizeaza informatii suficiente pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator in ceea ce priveste valorile-tinta, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare si alerta;
b) numarul de puncte de prelevare de instalat si rezolutia spatiala a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentratiei de ozon in conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevazute la pozitiile A.1 si A.3 din anexa nr. 4 si permit rezultatelor evaluarii sa respecte criteriile prevazute la lit. B din anexa nr. 4;
c) numarul punctelor de prelevare din fiecare zona sau aglomerare este ori cel putin un punct de prelevare la doua milioane de locuitori, ori unul la 50.000 km2, numarul ales fiind numarul cel mai mare care rezulta, dar nu mai putin de un punct de prelevare in fiecare zona sau aglomerare;
d) in toate punctele de prelevare ramase, cu exceptia statiilor de fond rural astfel cum sunt prevazute la pozitia B.1 din anexa nr. 5, se masoara dioxidul de azot.
Rezultatele provenite din modelare si/sau din masurari indicative sunt luate in considerare pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator in raport cu valorile-tinta.
(4) In minimum 50% din punctele de prelevare pentru ozon se fac masurari de dioxid de azot, conform pozitiei C.1 din anexa nr. 6. Aceste masurari trebuie sa fie continue, cu exceptia celor din statiile de fond rural, astfel cum sunt prevazute la pozitia B.1 din anexa nr. 5, unde se pot folosi si alte metode de masurare.
(5) In zonele si aglomerarile in care, in cursul fiecaruia dintre cei 5 ani anteriori de masurari, concentratiile s-au situat sub valoarea obiectivelor pe termen lung, numarul de puncte de prelevare pentru masurari in puncte fixe se determina conform pozitiei C.2 din anexa nr. 6.
(6) La nivel national se asigura cel putin un punct de prelevare, care furnizeaza date privind concentratiile de substante precursoare ale ozonului prevazute in anexa nr. 9. Numarul si amplasarea statiilor unde se masoara substante precursoare ale ozonului se aleg tinand cont de obiectivele prevazute in anexa nr. 9 si de metodele prevazute la pct. 2 si 6 ale lit. A din anexa nr. 7.
(7) Procedurile de selectare si de revizuire a amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevazute la pozitia B.3 din anexa nr. 5.
Art. 33. - (1) Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de ozon din aerul inconjurator este prevazuta la pct. 8 al lit. A din anexa nr. 7.
(2) Alte metode de masurare pot fi utilizate cu respectarea conditiilor prevazute la lit. B din anexa nr. 7.

SUBSECTIUNEA 1.4
Evaluarea calitatii aerului inconjurator privind arsen, cadmiu, mercur, nichel si benzo(a)piren

Art. 34. - (1) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regim de evaluare A si in regim de evaluare B pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren, evaluarea calitatii aerului inconjurator se realizeaza prin masurari in puncte fixe, cu respectarea prevederilor pozitiilor A.2 si A.3 din anexa nr. 5 si ale lit. B din anexa nr. 6. Aceste masurari in puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare pentru a furniza un nivel adecvat al informatiilor privind calitatea aerului inconjurator.
(2) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regim de evaluare B pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren si in care, pentru o perioada reprezentativa, nivelurile determinate conform pozitiei A.2 din anexa nr. 3 se situeaza intre pragul inferior si pragul superior de evaluare, evaluarea calitatii aerului inconjurator se poate realiza utilizand o combinatie de masurari in puncte fixe, inclusiv tehnici de modelare si masurari indicative, cu respectarea prevederilor pozitiilor A.2 si A.3 din anexa nr. 4.
(3) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regim de evaluare C pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren si in care nivelul determinat conform pozitiei A.2 din anexa nr. 3 este mai mic decat pragul inferior de evaluare, evaluarea calitatii aerului inconjurator se poate realiza utilizand numai tehnici de modelare sau tehnici de estimari obiective.
(4) In zonele si aglomerarile unde poluantii trebuie masurati, masurarile se realizeaza in puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevari aleatorii. Numarul masurarilor trebuie sa fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentratiilor poluantilor.
Art. 35. - Procedurile de selectare si de revizuire ale amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevazute la pozitia A.4 din anexa nr. 5.
Art. 36. - (1) In vederea evaluarii contributiei de benzo(a)piren in aerul inconjurator, intr-un numar limitat de puncte de prelevare se monitorizeaza si alte hidrocarburi aromatice policiclice, intre care trebuie sa fie inclusi cel putin: benzo(a)antracen, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3,-cd)piren si dibenz(a,h)antracen.
(2) Punctele de monitorizare pentru hidrocarburile aromatice policiclice prevazute la alin. (1) sunt aceleasi cu punctele de prelevare pentru benzo(a)piren; selectarea lor se face astfel incat sa poata fi identificate variatiile induse de conditiile geografice si tendintele pe termen lung, iar amplasarea se realizeaza conform lit. A din anexa nr. 5.
Art. 37. - (1) Indiferent de nivelurile concentratiilor, la fiecare 100.000 km2 se instaleaza cel putin o statie de fond pentru masurarea arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului si a celorlalte hidrocarburi aromatice policiclice prevazute la art. 36 alin. (1) si a depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren si hidrocarburi aromatice policiclice prevazute la art. 36 alin. (1).
(2) In vederea obtinerii rezolutiei spatiale dorite si a unor rezultate reprezentative, statele vecine membre ale Uniunii Europene pot conveni amplasarea de statii de masurare comune, in conditiile legii.
(3) In statiile de fond prevazute la alin. (1) se efectueaza masurari de mercur bivalent, gazos si sub forma de particule.
(4) Masurarile trebuie sa fie corelate, dupa caz, cu programul de masurare si cu strategia de monitorizare ale EMEP.
(5) Punctele de monitorizare pentru acesti poluanti se stabilesc astfel incat sa poata fi identificate variatiile induse de conditiile geografice si tendintele pe termen lung, iar amplasarea se realizeaza conform lit. A din anexa nr. 5.
Art. 38. - In regiunile in care este necesara evaluarea impactului asupra ecosistemelor se ia in considerare posibilitatea utilizarii bioindicatorilor.
Art. 39. - (1) In zonele si aglomerarile in care informatiile obtinute din masurarile in puncte fixe sunt completate cu informatii din alte surse, cum ar fi inventare de emisii, masurari indicative sau modelari ale calitatii aerului inconjurator, numarul statiilor de masurare in puncte fixe care trebuie instalate si rezolutia spatiala pentru celelalte tehnici trebuie sa fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanti in conformitate cu pozitia A.2 din anexa nr. 5 si pozitiile A.2 si A.3 din anexa nr. 4.
(2) Obiectivele de calitate a datelor sunt prevazute la pozitiile A.2 si A.3 din anexa nr. 4. In situatia in care evaluarea se realizeaza prin modelarea calitatii aerului inconjurator, se aplica prevederile pozitiei A.3 din anexa nr. 4.
Art. 40. - (1) Metodele de referinta pentru prelevarea si analiza arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, hidrocarburilor aromatice policiclice in aerul inconjurator sunt prevazute la pct. 9, 10, 11 si 12 ale lit. A din anexa nr. 7.
(2) Metodele de referinta pentru determinarea depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice sunt prevazute la pct. 13 al lit. A din anexa nr. 7.

SUBSECTIUNEA 1.5
Zona de protectie

Art. 41. - (1) Pentru a asigura reprezentativitatea datelor de calitate a aerului, pentru fiecare punct fix de masurare se stabileste, prin studii specifice de evaluare a calitatii aerului inconjurator, la microscara, o zona de protectie, luand in considerare cel putin urmatoarele aspecte:
a) tipul punctului fix de masurare;
b) topografia/orografia terenului;
c) poluantul/poluantii luati in considerare;
d) conditiile micrometeorologice;
e) constructiile semnificative din aria respectiva;
f) sursele de emisie a poluantilor in atmosfera.
(2) Zona de protectie este evidentiata in planurile de urbanism.
(3) In interiorul zonei de protectie se amplaseaza panouri de avertizare pe care se marcheaza semnificatia si limitele zonei.
(4) In zona de protectie este interzisa executarea oricaror lucrari sau desfasurarea oricaror activitati care ar putea influenta reprezentativitatea datelor de calitate a aerului inconjurator, fara informarea prealabila a autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului. Informarea este insotita de documente care demonstreaza prin metode sau tehnici specifice de evaluare a calitatii aerului inconjurator modul in care este afectata calitatea aerului inconjurator.
(5) Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului analizeaza in cel mai scurt timp posibil de la data informarii si transmite titularului conditiile in care se pot desfasura activitati sau lucrari cu caracter temporar in zona de protectie.
(6) Demararea lucrarilor cu caracter temporar sau a activitatilor este permisa numai dupa primirea raspunsului de la autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului.
(7) Emiterea actelor de reglementare se face luandu-se in considerare prevederile referitoare la zona de protectie definita in prezenta lege.


SECTIUNEA a 2-a
Gestionarea calitatii aerului inconjurator


SUBSECTIUNEA 2.1
Regimul de gestionare

Art. 42. - In vederea gestionarii calitatii aerului inconjurator, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie, respectiv PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, in fiecare zona sau aglomerare se delimiteaza arii care se clasifica in regimuri de gestionare in functie de rezultatul evaluarii calitatii aerului inconjurator, realizata cu respectarea prevederilor sectiunii 1 din cap. III, dupa cum urmeaza:
a) regim de gestionare I - reprezinta ariile din zonele si aglomerarile in care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorilelimita plus marja de toleranta, acolo unde este aplicabila, prevazute la lit. B si pozitia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule in suspensie PM2,5 sunt mai mari decat valorile-tinta prevazute la lit. C si pozitia G.4 din anexa nr. 3;
b) regim de gestionare II - reprezinta ariile din zonele si aglomerarile in care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decat valorile-limita, prevazute la lit. B si pozitia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule in suspensie PM2,5 sunt mai mici decat valorile-tinta prevazute la lit. C si pozitia G.4 din anexa nr. 3.
Art. 43. - (1) In ariile din zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare I se elaboreaza planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limita corespunzatoare sau, respectiv, valorile-tinta.
(2) In ariile din zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare II se elaboreaza planuri de mentinere a calitatii aerului.
Art. 44. - In toate zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare I pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, autoritatile competente trebuie sa specifice ariile in care s-au depasit valorile-tinta, precum si sursele care au contribuit la aceasta. Pentru aceste zone se stabilesc masuri care sa nu implice costuri disproportionate, directionate mai ales catre sursele predominante de emisii, in scopul atingerii valorilor-tinta. In cazul instalatiilor industriale care intra sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, atingerea valorilor-tinta se realizeaza prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din aceasta ordonanta de urgenta.
Art. 45. - (1) In ariile din zonele si aglomerarile clasificate in regim de gestionare I, daca este cazul, se mentioneaza distinct si justificat:
a) daca depasirea valorii-limita pentru un anumit poluant atmosferic s-a datorat unor evenimente naturale;
b) daca depasirea valorii-limita pentru PM10 s-a datorat resuspensiei in aer a particulelor in urma tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii.
(2) Depasirile valorilor-limita care se demonstreaza ca sunt datorate surselor naturale, prevazute la alin. (1) lit. a), transmise spre informare Comisiei Europene, conform art. 72 alin. (1), nu sunt considerate depasiri in sensul prezentei legi.
(3) Demonstrarea contributiei surselor naturale ori a resuspensiei in aer a particulelor in urma tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii se face conform ghidurilor elaborate de Comisia Europeana.
Art. 46. - In scopul protectiei vegetatiei se asigura conformarea cu nivelurile critice, prevazute la lit. F din anexa nr. 3, evaluate in conformitate cu pozitia A.1 din anexa nr. 5.
Art. 47. - (1) In scopul reducerii expunerii la PM2,5, pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, in vederea atingerii tintei nationale de reducere a expunerii, stabilite la pozitia G.2 din anexa nr. 3, pana in anul precizat de aceasta.
(2) Pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare astfel incat indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5 pentru anul 2015, stabilit in conformitate cu pozitia G.1 din anexa nr. 3, sa nu depaseasca valoarea obligatiei referitoare la concentratia de expunere stabilita la pozitia G.3 din anexa nr. 3.
(3) Indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5 se stabileste in conformitate cu pozitia G.1 din anexa nr. 3.
(4) Distributia si numarul punctelor de prelevare pentru masurarea concentratiilor de PM2,5, stabilite conform lit. A din anexa nr. 5, pe baza carora este calculat indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5, reflecta in mod adecvat expunerea generala a populatiei. Numarul punctelor de prelevare nu trebuie sa fie mai mic decat cel obtinut prin aplicarea prevederilor pozitiei A.2 din anexa nr. 6.
Art. 48. - (1) In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, astfel incat concentratiile de PM2,5 din aerul inconjurator sa nu depaseasca valoarea-tinta, incepand cu data specificata, potrivit prevederilor pozitiei G.4 din anexa nr. 3.
(2) In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau masurile necesare astfel incat concentratiile de PM2,5 din aerul inconjurator sa nu depaseasca valoarea-limita, incepand cu data specificata, potrivit prevederilor pozitiei G.5 din anexa nr. 3. Respectarea acestei cerinte este evaluata in conformitate cu lit. A din anexa nr. 5.
(3) Marja de toleranta prevazuta la pozitia G.5 din anexa nr. 3 se aplica in conformitate cu art. 43 alin. (1) si art. 52 alin. (1) si (2).
Art. 49. - (1) In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente iau toate masurile necesare, care nu presupun costuri disproportionate, astfel incat concentratiile de ozon in aerul inconjurator sa nu depaseasca valorile-tinta si obiectivele pe termen lung, prevazute la pozitiile D.3 si D.4 din anexa nr. 3.
(2) Pentru zonele si aglomerarile in care nivelul concentratiei de ozon depaseste valoarea-tinta, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 trebuie sa se asigure ca sunt implementate masurile din programul national elaborat in conformitate cu art. 10 din Hotararea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.
(3) In cazul in care masurile prevazute la alin. (2) nu sunt suficiente, se implementeaza un plan de calitate a aerului pentru a atinge valorile-tinta de la data prevazuta la pozitia D.3 din anexa nr. 3, cu exceptia cazurilor in care aplicarea acestuia implica costuri disproportionate.
(4) Pentru zonele si aglomerarile in care nivelul concentratiilor de ozon depaseste nivelurile obiectivelor pe termen lung, dar se situeaza sub valorile-tinta sau sunt egale cu acestea, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 elaboreaza si pun in aplicare masuri-cost eficiente cu scopul indeplinirii obiectivului pe termen lung.
(5) In zonele si aglomerarile in care nivelurile de ozon indeplinesc obiectivele pe termen lung, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 iau masuri care nu presupun costuri disproportionate prin care sa mentina aceste niveluri sub obiectivele pe termen lung si sa asigure cea mai buna calitate a aerului inconjurator compatibila cu principiile dezvoltarii durabile si un inalt nivel de protectie a mediului si a sanatatii umane, in masura in care factori cum ar fi natura transfrontiera a poluarii cu ozon si conditiile meteorologice o permit.
(6) Masurile prevazute la alin. (4) trebuie sa fie in concordanta cu programul national si planurile de calitate a aerului prevazute la alin. (2) si (3).
Art. 50. - In zonele si aglomerarile de pe intreg teritoriul tarii, autoritatile competente prevazute la art. 7-23 iau toate masurile necesare care nu presupun costuri disproportionate astfel incat, incepand cu data de 31 decembrie 2012, concentratiile de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, din aerul inconjurator sa nu depaseasca valoarea-tinta, potrivit prevederilor lit. C din anexa nr. 3.
Art. 51. - Prorogarea termenelor de atingere a valorilorlimita si derogarea de la obligatia de a aplica anumite valori-limita se realizeaza in urmatoarele conditii:
a) atunci cand, intr-o anumita zona sau aglomerare, conformarea la valorile-limita pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atinsa pana la termenele precizate la pozitia B.2 din anexa nr. 3, se pot proroga aceste termene pentru acea zona sau aglomerare cu cel mult 5 ani, cu conditia intocmirii unui plan de calitate a aerului, in conformitate cu art. 52, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplica prorogarea. Acest plan de calitate a aerului este completat cu informatiile prevazute la lit. B din anexa nr. 10 si demonstreaza realizarea conformarii la valorile-limita inaintea expirarii noului termen;
b) atunci cand, intr-o anumita zona sau aglomerare, conformarea la valorile-limita pentru PM10, prevazute la pozitia B.2 din anexa nr. 3, nu poate fi atinsa din cauza unor caracteristici de dispersie specifice arealului, conditiilor climatice nefavorabile sau contributiilor transfrontiere, obligatia de a aplica aceste valori-limita se respecta incepand cu data de 11 iunie 2011, sub rezerva indeplinirii conditiilor prevazute la lit. a) si a demonstrarii faptului ca au fost luate toate masurile necesare la nivel national, regional si local pentru respectarea termenelor;
c) in cazul aplicarii conditiilor prevazute la lit. a) sau b), valoarea-limita pentru fiecare poluant nu trebuie depasita cu mai mult decat marja de toleranta prevazuta la pozitia B.2 din anexa nr. 3 pentru fiecare dintre poluantii respectivi.

SUBSECTIUNEA 2.2
Planuri de calitate a aerului

Art. 52. - (1) In cazul depasirii acelor valori-limita pentru care termenele de respectare, prevazute la pozitiile B.2 si G.5 din anexa nr. 3, au fost depasite, planurile de calitate a aerului cuprind masuri potrivite, astfel incat perioada de depasire sa fie cat mai scurta cu putinta. Planurile de calitate a aerului pot include, in plus, masuri specifice vizand protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii.
(2) Planurile de calitate a aerului cuprind cel putin informatiile prevazute la lit. A din anexa nr. 10 si pot include masuri din cadrul planurilor de actiune pe termen scurt, intocmite potrivit prevederilor art. 53.
(3) In toate zonele si aglomerarile, in ariile clasificate in regimul de gestionare I pentru mai multi poluanti se elaboreaza, acolo unde este cazul, planuri integrate de calitate a aerului.
(4) In scopul atingerii obiectivelor relevante de mediu, la elaborarea planurilor de calitate a aerului trebuie sa se asigure, pe cat posibil, concordanta cu alte planuri/programe intocmite conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, ale Hotararii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere si ale Hotararii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, republicata.
(5) Planurile de calitate a aerului se elaboreaza pentru unitati administrativ-teritoriale, respectiv pentru sectoare ale municipiului Bucuresti sau parti din acestea si se aproba prin hotarare a consiliului local, respectiv prin hotarari ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in conditiile legii.
(6) In cazul in care planul de calitate a aerului se elaboreaza pentru doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale invecinate apartinand aceluiasi judet ori pentru doua sau mai multe sectoare ale municipiului Bucuresti, acesta se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(7) In cazul in care este necesara elaborarea planului de calitate a aerului pentru unitati administrativ-teritoriale invecinate apartinand mai multor judete sau pentru municipiul Bucuresti cu judetele invecinate, acesta se realizeaza in comun de catre consiliile judetene implicate, respectiv consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se aproba de fiecare dintre ele prin hotarari.

SUBSECTIUNEA 2.3
Planuri de actiune pe termen scurt

Art. 53. - (1) Se defineste riscul de depasire a pragurilor de alerta ca fiind situatia in care concentratiile masurate pentru 3 ore consecutiv sunt egale sau mai mari decat 90% din valoarea pragurilor de alerta corespunzatoare, prevazute la lit. E din anexa nr. 3.
(2) In situatia in care, intr-o anumita zona sau aglomerare, exista riscul de depasire a pragurilor de alerta, prevazute la lit. E din anexa nr. 3, se intocmesc planuri de actiune pe termen scurt care contin masurile ce trebuie luate pentru a reduce riscul sau durata depasirii. Atunci cand, intr-o anumita zona sau aglomerare, exista riscul ca nivelurile poluantilor sa depaseasca una sau mai multe dintre valorile-limita si/sau valorile-tinta prevazute la pozitiile B.2, D.3, G.4 si G.5 din anexa nr. 3, se pot intocmi, acolo unde este cazul, planuri de actiune pe termen scurt.
(3) In cazul in care exista riscul de depasire a pragului de alerta pentru ozon, prevazut la pozitia E.2 din anexa nr. 3, se intocmesc planuri de actiune pe termen scurt numai atunci cand se considera ca exista un potential semnificativ de reducere a riscului, a duratei sau a severitatii depasirii, luandu-se in considerare conditiile nationale geografice, meteorologice si economice. La intocmirea unui astfel de plan de actiune pe termen scurt se iau in considerare prevederile Deciziei Comisiei 2004/279/CE din 19 martie 2004 de orientare pentru punerea in aplicare a Directivei 2002/3/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ozonul din aerul inconjurator, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L87 din 25 martie 2004.
(4) Planurile de actiune pe termen scurt pot contine, de la caz la caz, masuri eficiente de control si, unde este necesar, de suspendare a activitatilor care contribuie la riscul depasirii valorilor-limita sau valorilor-tinta ori pragurilor de alerta corespunzatoare, in conditiile legii.
(5) Planurile de actiune pe termen scurt pot include masuri referitoare la traficul rutier, lucrarile de constructii, nave aflate la dana, utilizarea instalatiilor industriale sau a produselor industriale si incalzirea locuintelor. Aceste planuri pot lua in considerare actiuni specifice pentru protectia grupurilor sensibile ale populatiei, inclusiv copiii.
Art. 54. - Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de actiune pe termen scurt si a planurilor de mentinere a calitatii aerului se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 55. - (1) In situatia in care se depaseste oricare dintre pragurile de alerta, valorile-limita sau valorile-tinta, plus marja de toleranta corespunzatoare ori obiectivul pe termen lung, prevazute la lit. E si la pozitiile B.2, D.3, D.4, G.4 si G.5 din anexa nr. 3, din cauza unui transport transfrontier de poluanti atmosferici sau de precursori ai acestora, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului coopereaza direct cu autoritatea omoloaga din statele vecine membre ale Uniunii Europene ori prin autoritatea publica centrala pentru realizarea politicii externe a statului roman cu autoritatea omoloaga din statele vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene si, acolo unde este cazul, stabileste actiuni comune, cum ar fi elaborarea de planuri comune sau corelate de calitate a aerului in scopul eliminarii acestor depasiri prin aplicarea unor masuri potrivite, care nu presupun costuri disproportionate.
(2) Comisia Europeana este invitata sa participe la orice actiune de cooperare dintre cele prevazute la alin. (1).
(3) In cazul in care se intocmesc planuri comune de actiune pe termen scurt care se refera la zone invecinate cu alte state membre ale Uniunii Europene, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului se asigura ca autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene invecinate primesc toate informatiile relevante.
(4) In cazul in care intr-o zona sau aglomerare din vecinatatea granitei se depaseste pragul de informare si/sau pragul de alerta, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza cat de repede este posibil autoritatile competente din statele vecine membre ale Uniunii Europene interesate.
(5) La elaborarea planurilor prevazute la alin. (1) si (3) si la informarea publicului, prevazuta la alin. (4), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin autoritatea publica centrala pentru realizarea politicii externe a statului roman, dupa caz, face eforturi pentru a coopera cu tarile terte si in special cu tarile candidate.

SUBSECTIUNEA 2.4
Planuri de mentinere a calitatii aerului

Art. 56. - (1) Planul de mentinere a calitatii aerului se elaboreaza, dupa caz, de catre consiliul judetean, pentru unitati administrativ-teritoriale apartinand aceluiasi judet, sau de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentru sectoarele municipiului Bucuresti si se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(2) Planul de mentinere a calitatii aerului contine masuri pentru pastrarea nivelului poluantilor sub valorile-limita, respectiv sub valorile-tinta si pentru asigurarea celei mai bune calitati a aerului inconjurator in conditiile unei dezvoltari durabile.


CAPITOLUL IV
Emisiile in atmosfera

Art. 57. - (1) Desfasurarea activitatilor existente, precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra calitatii aerului inconjurator se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu emise conform legislatiei in vigoare.
(2) Autorizatia de mediu/Autorizatia integrata de mediu stabileste valori-limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii desfasurate, tinand cont de cele mai bune tehnici aplicabile in domeniu, precum si de nivelul calitatii aerului inconjurator la nivel local.
(3) In zonele in care sunt depasite valorile-limita privind calitatea aerului inconjurator pentru unul sau mai multi poluanti, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului stabilesc, dupa caz, pentru acesti poluanti valori-limita de emisie mai restrictive decat valorile stabilite de legislatia in vigoare specifica activitatii desfasurate.
(4) In cazul depasirii valorilor-limita de emisie pentru unul sau mai multi poluanti, autoritatea competenta decide sa ia toate masurile necesare pentru inlaturarea cauzelor si consecintelor asupra calitatii aerului inconjurator ale acestor depasiri, inclusiv intreruperea temporara a activitatii instalatiei care a generat aceasta situatie.
(5) In cazul depasirii valorilor-limita de emisie pentru unul sau mai multi poluanti, titularii activitatilor au obligatia sa informeze autoritatile competente si sa se conformeze masurilor impuse de acestea.
Art. 58. - (1) Titularii de activitate au obligatia sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti si sa raporteze, periodic, informatiile solicitate catre autoritatea competenta, conform actelor de reglementare in baza carora isi desfasoara activitatea.
(2) Rezultatele monitorizarii se inregistreaza, se prelucreaza si se prezinta intr-o forma adecvata, stabilita de autoritatea competenta pentru protectia mediului.
Art. 59. - (1) Titularii de activitati au obligatia de a lua toate masurile care se impun in vederea limitarii emisiilor de poluanti in atmosfera, inclusiv prin colectarea si dirijarea emisiilor fugitive si utilizarea unor echipamente de retinere a poluantilor la sursa.
(2) Transferul de poluanti din aer catre un alt factor de mediu, ca urmare a masurilor de reducere a poluarii aerului inconjurator, este permis in conditiile mentinerii nivelului poluantilor sub valorile-limita pentru acel factor de mediu, cu acordul autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului.
(3) Este permisa utilizarea metodelor si sistemelor de imbunatatire a calitatii aerului inconjurator care nu conduc la depasirea normelor stabilite de legislatia in vigoare pentru locul de munca.
Art. 60. - (1) Emisiile de poluanti in atmosfera cu impact asupra sanatatii omului si mediului se supun taxarii, iar sumele aferente se fac venit la Fondul pentru mediu, in conditiile legii.
(2) Stabilirea taxelor prevazute la alin. (1) se reglementeaza prin lege, iar reactualizarea cuantumului acestor taxe se face prin hotarare a Guvernului.
Art. 61. - (1) Autoritatea publica centrala pentru transporturi si autoritatea publica centrala pentru industrie, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, stabilesc, dupa caz, valorile-limita pentru poluantii emisi de sursele mobile, in conformitate cu prevederile standardelor europene si internationale.
(2) Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligatia sa asigure incadrarea in limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursa, precum si sa le supuna inspectiilor tehnice, conform prevederilor legislatiei in vigoare.
(3) In cazul in care este posibil din punct de vedere tehnic si economic, sursele difuze se transforma in surse de emisii dirijate.


CAPITOLUL V
Informarea publicului

Art. 62. - (1) Autoritatile publice pentru protectia mediului asigura informarea publicului, precum si a organizatiilor interesate, cum ar fi: organizatiile de protectie a mediului, cele de protectie a consumatorului, organizatiile care reprezinta interesele unor grupuri sensibile ale populatiei, celelalte organisme relevante in domeniul sanatatii si organizatiile industriale relevante, in mod adecvat si in timp util, privind:
a) calitatea aerului inconjurator in conformitate cu anexa nr. 11;
b) orice decizii de prorogare in conformitate cu art. 51 lit. a);
c) orice exceptari in conformitate cu art. 51 lit. b);
d) planurile de calitate a aerului prevazute la art. 51 lit. a), planurile de actiune pe termen scurt prevazute la art. 53 alin. (2) si (3), precum si programele prevazute la art. 49 alin. (2) si (3), inclusiv rezultatele investigarii fezabilitatii si continutului specific si rapoarte cu privire la stadiul implementarii masurilor.
(2) Primarii, consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, asigura informarea publicului, precum si a organizatiilor interesate, cum ar fi organizatiile de protectie a mediului, cele de protectie a consumatorului, organizatiile care reprezinta interesele unor grupuri sensibile ale populatiei, celelalte organisme relevante in domeniul sanatatii si organizatiile industriale relevante, in mod adecvat si in timp util, privind planurile de calitate a aerului, prevazute la art. 52, respectiv planurile de mentinere a calitatii aerului, prevazute la art. 56, si rapoartele referitoare la stadiul indeplinirii masurilor, in conditiile legii.
(3) Informatiile sunt puse la dispozitia publicului cu titlu gratuit, prin intermediul oricaror mijloace media usor accesibile, inclusiv internetul sau alte mijloace de telecomunicatii potrivite, si tin cont de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii nationale pentru informatii spatiale in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 190/2010.
(4) Informatiile prevazute la art. 55 alin. (4) sunt puse la dispozitia publicului.
Art. 63. - (1) Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului organizata la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti pune la dispozitia publicului, anual, pana la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului inconjurator pentru anul anterior, cu referire la toti poluantii care intra sub incidenta prezentei legi.
(2) Aceste rapoarte cuprind informatii privind nivelurile care depasesc valorile-limita, valorile-tinta, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare si cele de alerta pentru perioadele de mediere corespunzatoare. Aceste informatii sunt insotite de o evaluare sumara a efectelor depasirilor respective asupra mediului ca intreg si asupra sanatatii umane, in baza rapoartelor privind efectele calitatii aerului inconjurator asupra sanatatii umane, elaborate si transmise de autoritatile publice de sanatate.
(3) Aceste rapoarte mai pot include, unde este cazul, informatii suplimentare si evaluari privind protectia padurilor si vegetatiei in baza rapoartelor elaborate si transmise de autoritatile publice care raspund de silvicultura, precum si informatii privind alti poluanti pentru care prezenta lege contine prevederi de monitorizare, cum ar fi, intre altele, anumite substante precursoare ale ozonului nereglementate, prevazute la lit. B din anexa nr. 9.
(4) CECA pune la dispozitia publicului, anual, pana la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului inconjurator la nivel national pentru anul anterior, care include informatii din rapoartele elaborate conform prevederilor alin. (1), tendinta evolutiei calitatii aerului inconjurator comparativ cu anii anteriori, precum si o evaluare sumara a efectelor depasirilor pragurilor de calitate asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg.
Art. 64. - In cazul in care pragul de informare sau oricare dintre pragurile de alerta prevazute la lit. E din anexa nr. 3 sunt depasite, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului organizata la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti informeaza publicul prin intermediul mass-media sau al internetului.
Art. 65. - (1) Informatia privind calitatea aerului inconjurator este publica, daca nu intra sub incidenta prevederilor altor acte normative de protejare a informatiei.
(2) Toate autoritatile publice sunt obligate sa asigure accesul la informatie si participarea publicului la luarea deciziilor in acest domeniu, in conditiile si termenele prevazute de legislatia in vigoare.
(3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza publicul cu privire la autoritatile si organismele cu atributii si responsabilitati pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator.
Art. 66. - Toate informatiile furnizate publicului trebuie sa fie clare, inteligibile si accesibile.


CAPITOLUL VI
Transmiterea informatiilor si raportarea

Art. 67. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene informatiile privind calitatea aerului inconjurator, in termenele si formatele stabilite de catre aceasta.
Art. 68. - (1) Pana la punerea in aplicare a masurilor de implementare elaborate de Comisia Europeana, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite acesteia:
a) informatii cu privire la nivelul concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen sau monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren;
b) in termen de 9 luni de la sfarsitul fiecarui an informatii despre zonele si aglomerarile in care nivelurile unuia sau mai multor poluanti depasesc valorile-limita plus marjele de toleranta, sau a valorii-limita, in cazul poluantilor pentru care nu a fost fixata o marja de toleranta sau dupa caz a valorilor-tinta, despre datele sau perioadele cand aceste depasiri au fost inregistrate, despre valorile inregistrate si despre cauzele fiecarui caz de depasire inregistrata.
(2) Pana la punerea in aplicare a masurilor de implementare elaborate de Comisia Europeana, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite acesteia informatii cu privire la nivelul concentratiilor de ozon, pentru fiecare luna, din aprilie si pana in septembrie, cu titlu provizoriu, astfel:
a) cel mai tarziu la sfarsitul lunii urmatoare, data, numarul total de ore de depasire, valorile maxime de ozon pe o ora, pentru fiecare zi de depasire a pragului de informare si/sau alerta;
b) cel mai tarziu la data de 31 octombrie a fiecarui an, informatiile pentru intreaga perioada aprilie-septembrie si, in plus, pentru fiecare zi in care a fost depasit obiectivul pe termen lung sau valoarea-tinta, data si valoarea maxima zilnica a mediei pe 8 ore.
(3) Pana la punerea in aplicare a masurilor de implementare elaborate de Comisia Europeana, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite acesteia, in termen de 9 luni de la sfarsitul fiecarui an, informatiile cu privire la nivelul concentratiilor de ozon, precum si informatiile validate pentru anul anterior referitoare la:
a) data, numarul total de ore de depasire, valorile maxime de ozon pe o ora, pentru fiecare zi de depasire a pragului de informare si/sau alerta;
b) informatiile prevazute la alin. (2) si, in plus, pentru fiecare zi in care a fost depasit obiectivul pe termen lung sau valoareatinta, data si valoarea maxima zilnica a mediei pe 8 ore;
c) concentratiile medii anuale pentru substantele precursoare ale ozonului, prevazute in anexa nr. 9;
d) valorile AOT40 pentru protectia vegetatiei si a padurii calculate conform pozitiei D.1 din anexa nr. 3.
Art. 69. - (1) Pentru informatiile colectate incepand cu al doilea an calendaristic dupa intrarea in vigoare a masurilor de implementare elaborate de Comisia Europeana, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite acesteia, in termen de 9 luni de la sfarsitul fiecarui an, urmatoarele:
a) informatii cu privire la modificarile delimitarilor zonelor si aglomerarilor pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator, definite conform art. 6;
b) lista zonelor si aglomerarilor in care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanti depasesc valorile-limita, plus marjele de toleranta, acolo unde este cazul, ori care depasesc valorile-tinta sau nivelurile critice, prevazute la lit. F si la pozitiile B.2, D.3, G.4 si G.5 din anexa nr. 3.
(2) Pentru zonele si aglomerarile prevazute la alin. (1) lit. b) autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, in termen de 9 luni de la sfarsitul fiecarui an, informatii despre:
a) nivelurile evaluate si, daca sunt relevante, datele si perioadele cand aceste niveluri au fost observate;
b) evaluarea contributiilor surselor naturale si a resuspensiei in aer a particulelor in urma tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii, daca este cazul, la nivelurile evaluate, conform prevederilor art. 45.
Art. 70. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, cu titlu provizoriu, informatii privind depasirile pragurilor de alerta sau de informare: nivelul inregistrat, locul si perioada in care a fost inregistrata depasirea.
Art. 71. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene informatii privind planurile de calitatea aerului, respectiv planurile integrate de calitatea aerului, in cel mai scurt timp posibil, dar nu mai tarziu de 2 ani de la sfarsitul anului in care au fost inregistrate depasirile.
Art. 72. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, spre informare, pentru un anumit an, listele cu zonele si aglomerarile unde depasirile valorilor-limita pentru un anumit poluant sunt atribuite contributiilor din surse naturale.
(2) Informatiile furnizate se refera la concentratii si surse de poluare, precum si la demonstrarea faptului ca depasirile valorilor-limita pot fi atribuite surselor naturale.
Art. 73. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene, pentru un anumit an, daca este cazul, listele cu zonele si aglomerarile unde depasirile valorilor-limita pentru PM10 sunt datorate resuspensiei particulelor ca urmare a tratarii carosabilului cu nisip sau sare in timpul iernii.
(2) Informatiile furnizate se refera la concentratii si surse de poluare, precum si la demonstrarea faptului ca depasirile valorilor-limita pot fi atribuite resuspensiei particulelor si ca au fost luate toate masurile rezonabile pentru reducerea concentratiilor.
Art. 74. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene zonele sau aglomerarile unde considera ca sunt aplicabile conditiile prevazute la art. 51 lit. a) sau b) si transmite acesteia planul de calitate a aerului prevazut la art. 51 lit. a), inclusiv toate informatiile necesare Comisiei Europene, pentru ca aceasta sa evalueze daca toate conditiile relevante sunt sau nu indeplinite.
(2) Se considera ca sunt indeplinite conditiile relevante pentru aplicarea art. 51 lit. a) sau b) atunci cand Comisia Europeana nu ridica obiectii in termen de 9 luni de la primirea notificarii.
(3) In cazul unor obiectii ale Comisiei Europene, la solicitarea acesteia, planurile de calitate a aerului se modifica sau se furnizeaza planuri noi.
Art. 75. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana in legatura cu metodele utilizate pentru prelevarea si masurarea:
a) compusilor organici volatili precursori ai ozonului, prevazuti in anexa nr. 9;
b) arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului si benzo(a)pirenului;
c) compozitiei chimice a particulelor in suspensie PM2,5 .
Art. 76. - Metodele utilizate pentru evaluarea preliminara a calitatii aerului inconjurator pentru poluantii arsen, cadmiu, mercur, nichel si benzo(a)piren sunt transmise pentru informare Comisiei Europene.
Art. 77. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisia Europeana cu privire la prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limita prevazuta la art. 51 si transmite planurile de calitate a aerului elaborate in acest scop.


CAPITOLUL VII
Sanctiuni

Art. 78. - Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.


SECTIUNEA 1
Contraventii

Art. 79. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmatoarelor obligatii:
a) obligatiile ce revin titularilor de activitati care detin surse fixe de poluare atmosferica de a participa la elaborarea programelor de reducere a emisiilor, a planurilor de calitate a aerului si a planurilor de actiune pe termen scurt;
b) obligatiile ce revin titularilor de activitati care detin surse fixe de poluare atmosferica, conform prevederilor cuprinse in programele de reducere a emisiilor, in planurile de mentinere a calitatii aerului, in planurile de calitate a aerului si in planurile de actiune pe termen scurt;
c) obligatiile ce revin titularilor de activitati la declansarea de catre autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului a planului de actiune pe termen scurt, de a lua masuri urgente si eficiente de reducere a emisiilor de poluanti in aer, astfel incat concentratia acestora in aerul inconjurator sa fie redusa pana la atingerea nivelului valorii-limita, inclusiv prin oprirea temporara a activitatii, daca este cazul.
(2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmatoarelor obligatii:
a) obligatia utilizatorilor de surse mobile de a asigura incadrarea in limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursa, precum si de a le supune inspectiilor tehnice, conform prevederilor legislatiei in vigoare. Aceasta prevedere nu este aplicabila utilizatorilor de autovehicule rutiere pentru care se aplica legislatia in vigoare privind circulatia pe drumurile publice;
b) obligatia de a se supune tuturor procedurilor si cerintelor legale care conduc la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului inconjurator si a mediului ca intreg;
c) obligatia de transformare a surselor difuze in surse de emisii dirijate, in cazul in care este posibil din punct de vedere tehnic si economic.
(3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 2.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmatoarelor obligatii:
a) obligatia titularului de activitate de a furniza autoritatilor competente informatiile solicitate pentru elaborarea inventarelor de emisii de poluanti atmosferici;
b) obligatia titularului de activitate de a informa autoritatile competente in cazul depasirii valorilor-limita de emisie, impuse prin actele de reglementare.
(4) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmatoarelor obligatii:
a) prevederile referitoare la protectia atmosferei din acordul si/sau autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu;
b) obligatiile titularilor de activitate care detin surse fixe de poluare atmosferica de a se supune controlului autoritatilor competente, conform legislatiei in vigoare;
c) obligatiile titularilor de activitate de a anunta, de indata, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului despre producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale.
(5) Nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) si c) si ale art. 22 lit. c), d), f)-j) de catre primari, presedintii consiliilor judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 7.500 lei.
Art. 80. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 79 se fac de personalul imputernicit din cadrul autoritatilor publice de inspectie si control pentru protectia mediului, conform atributiilor stabilite prin lege.
(2) Contraventiilor prevazute la art. 79 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 79, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.


SECTIUNEA a 2-a
Infractiuni

Art. 81. - Constituie infractiuni si se pedepsesc dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neelaborarea, de catre titularii activitatilor care constituie surse fixe importante de emisii, a planurilor pentru situatii de urgenta, care stabilesc masurile aplicabile in interiorul amplasamentului, precum si nesolicitarea aprobarii de la autoritatile competente pentru masurile stabilite a se aplica in afara amplasamentului;
b) cu inchisoare de la 1 la 5 ani pentru neoprirea in caz de pericol iminent a functionarii instalatiilor care constituie sursa de pericol cu impact asupra calitatii aerului inconjurator sau neanuntarea autoritatilor competente cu privire la pericol.
Art. 82. - Infractiunile prevazute la art. 81 se constata de catre personalul imputernicit din cadrul autoritatilor publice centrale competente si din unitatile teritoriale ale acestora, precum si din cadrul autoritatilor publice locale, conform atributiilor stabilite prin lege. Actele de constatare se transmit organului de urmarire penala competent.


CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale


SECTIUNEA 1
Dispozitii tranzitorii

Art. 83. - (1) Prevederile Ordinului ministrului mediului si gospodarii apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2007, raman in vigoare pana la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului pentru aprobarea metodologiei prevazute la art. 54.
(2) Prevederile Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, raman in vigoare pana la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului de aprobare a normativului revizuit.


SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii finale

Art. 84. - Anexele nr. 1-11 fac parte integranta din prezenta lege si se actualizeaza prin hotarare a Guvernului in functie de adaptarile la progresul tehnic in conformitate cu procedura prevazuta de legislatia europeana in domeniu, fara a conduce insa la modificarea directa sau indirecta a valorilorlimita, respectiv a valorilor-tinta, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 85. - Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 86. - (1) La data intrarii in vigoare a legii se abroga:
a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 633 din 6 decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 655/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 739 din 9 octombrie 2002, cu completarile ulterioare;
c) Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor-limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5 ), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002, cu completarile ulterioare;
d) Hotararea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 4 mai 2004, cu completarile ulterioare;
e) Hotararea Guvernului nr. 586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 3 mai 2004;
f) Hotararea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 496 din 2 iunie 2004;
g) Hotararea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 476 din 27 mai 2004;
h) Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice in aerul inconjurator, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2007.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, dispozitiile contrare cuprinse in Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, in Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, cu modificarile ulterioare, in STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate si in STAS 10331/1992 privind principii si reguli generale de supraveghere a calitatii aerului, precum si orice alta dispozitie contrara isi inceteaza aplicabilitatea cu privire la poluantii atmosferici reglementati prin prezenta lege.
Art. 87. - (1) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului elaboreaza metodologia prevazuta la art. 54, care va fi aprobata prin hotarare a Guvernului.
(2) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului elaboreaza si aproba, prin ordin al conducatorului acesteia, normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului inconjurator in vederea facilitarii informarii publicului.

*

Prezenta lege transpune in legislatia nationala prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat pentru Europa, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 si ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice in aerul inconjurator, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 26 ianuarie 2005.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

     
  p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
IOAN OLTEAN
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 15 iunie 2011.
Nr. 104.


ANEXA Nr. 1


LISTA
poluantilor atmosferici luati in considerare in evaluarea calitatii aerului inconjurator

1. Dioxid de sulf (SO2)
2. Dioxid de azot (NO2)
3. Oxizi de azot (NOx)
4. Particule in suspensie (PM10 si PM2,5)
5. Plumb (Pb)
6. Benzen (C6H6 )
7. Monoxid de carbon (CO)
8. Ozon (O3 )
9. Arsen (As)
10. Cadmiu (Cd)
11. Nichel (Ni)
12. Hidrocarburi aromatice policiclice/Benzo(a)piren (BaP)
13. Mercur (Hg)


ANEXA Nr. 2


AGLOMERARILE SI ZONELE DE EVALUARE
a calitatii aerului inconjurator

I. Aglomerari
1. municipiul Bacau;
2. municipiul Baia Mare;
3. municipiul Brasov;
4. municipiul Braila;
5. municipiul Bucuresti;
6. municipiul Cluj-Napoca;
7. municipiul Constanta;
8. municipiul Craiova;
9. municipiul Galati;
10. municipiul Iasi;
11. municipiul Pitesti;
12. municipiul Ploiesti;
13. municipiul Timisoara.
II. Zone
1. Alba - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Alba
2. Arad - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Arad
3. Arges - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Arges, cu exceptia aglomerarii Pitesti
4. Bacau - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Bacau, cu exceptia aglomerarii Bacau
5. Bihor - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Bihor
6. Bistrita-Nasaud - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Bistrita-Nasaud
7. Botosani - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Botosani
8. Brasov - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Brasov, cu exceptia aglomerarii Brasov
9. Braila - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Braila, cu exceptia aglomerarii Braila
10. Buzau - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Buzau
11. Caras-Severin - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Caras-Severin
12. Calarasi - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Calarasi
13. Cluj - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Cluj, cu exceptia aglomerarii Cluj-Napoca
14. Constanta - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Constanta, cu exceptia aglomerarii Constanta
15. Covasna - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Covasna
16. Dambovita - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Dambovita
17. Dolj - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Dolj, cu exceptia aglomerarii Craiova
18. Galati - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Galati, cu exceptia aglomerarii Galati
19. Giurgiu - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Giurgiu
20. Gorj - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Gorj
21. Harghita - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Harghita
22. Hunedoara - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Hunedoara
23. Ialomita - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Ialomita
24. Iasi - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Iasi, cu exceptia aglomerarii Iasi
25. Ilfov - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Ilfov
26. Maramures - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Maramures, cu exceptia aglomerarii Baia Mare
27. Mehedinti - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Mehedinti
28. Mures - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Mures
29. Neamt - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Neamt
30. Olt - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Olt
31. Prahova - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Prahova, cu exceptia aglomerarii Ploiesti
32. Satu Mare - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Satu Mare
33. Salaj - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Salaj
34. Sibiu - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Sibiu
35. Suceava - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Suceava
36. Teleorman - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Teleorman
37. Timis - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Timis, cu exceptia aglomerarii Timisoara
38. Tulcea - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Tulcea
39. Vaslui - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Vaslui
40. Valcea - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Valcea
41. Vrancea - reprezinta delimitarea administrativa a judetului Vrancea


ANEXA Nr. 3


DETERMINAREA CERINTELOR
pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul inconjurator intr-o anumita zona sau aglomerare

A. Pragurile superior si inferior de evaluare
A.1. Se aplica urmatoarele praguri superior si inferior de evaluare:
1. Dioxid de sulf

       
   

Protecția sanatații

Protecția vegetației

  Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-limita pentru 24 de ore (75 µg/m3, a nu se depasi de mai mult de 3 ori intr-un an calendaristic) 60% din nivelul critic pentru perioada de iarna (12 µg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-limita pentru 24 de ore (50 µg/m3, a nu se depasi de mai mult de 3 ori intr-un an calendaristic) 40% din nivelul critic pentru perioada de iarna (8 µg/m3)

2. Dioxid de azot si oxizi de azot

         
   

Valoarea-limita orara pentru protecția sanatații umane (NO2)

Valoarea-limita anuala pentru protecția sanatații umane (NO2)

Nivelul critic anual pentru protecția vegetației si ecosistemelor naturale (NOx)
  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limita (140 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an calendaristic) 80% din valoarea-limita (32 µg/m3) 80% din nivelul critic (24 µg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limita (100 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an calendaristic) 65% din nivelul critic (26 µg/m3) 65% din nivelul critic (19,5 µg/m3)

3. Particule in suspensie (PM10)

       
   

Media pe 24 de ore

Media anuala

  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limita (35 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 35 de ori intr-un an calendaristic) 70% din valoarea-limita (28 µg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limita (25 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 35 de ori intr-un an calendaristic) 50% din valoarea-limita (20 µg/m3)

4. Plumb

     
   

Media anuala

  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limita (0,35 µg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limita (0,25 µg/m3)

5. Benzen

     
   

Media anuala

  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limita (3,5 µg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-limita (2 µg/m3)

6. Monoxid de carbon

     
   

Media pe 8 ore

  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limita (7 mg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limita (5 mg/m3)

7. Arsen

     
   

Media pe 24 de ore

  Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-tinta (3,6 ng/m3)
  Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-tinta (2,4 ng/m3)

8. Cadmiu

     
   

Media pe 24 de ore

  Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-tinta (3 ng/m3)
  Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-tinta (2 ng/m3)

9. Nichel

     
   

Media pe 24 de ore

  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-tinta (14 ng/m3)
  Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-tinta (10 ng/m3)

10. Benzo(a)piren

     
   

Media pe 24 de ore

  Pragul superior de evaluare 60% din valoarea-tinta (0,6 ng/m3)
  Pragul inferior de evaluare 40% din valoarea-tinta (0,4 ng/m3)

A.2. Determinarea depasirilor pragurilor superior si inferior de evaluare
Depasirile pragurilor superior si inferior de evaluare se determina in baza concentratiilor din 5 ani anteriori, daca sunt disponibile suficiente date. Se considera ca un prag de evaluare a fost depasit daca a fost depasit in cel putin 3 din cei 5 ani anteriori.
Pentru determinarea depasirii pragurilor de evaluare, atunci cand datele disponibile acopera mai putin de 5 ani, se pot combina informatii rezultate din campanii de masurare de scurta durata, desfasurate pe parcursul unui an in puncte in care este probabil sa apara cele mai mari niveluri de poluare, cu informatii extrase din inventare de emisii si din modelare.
B. Valori-limita pentru protectia sanatatii umane
B.1. Criterii
Fara a aduce atingere prevederilor anexei nr. 4, pentru agregarea datelor si calculul parametrilor statistici se utilizeaza urmatoarele criterii:

     
  Parametru Proportia necesara de date valide
  Valori orare 75% (adica 45 de minute)
  Valori medii pe 8 ore 75% din valori (adica 6 ore)
  Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore 75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adica 18 medii pe 8 ore pe zi)
  Valori pe 24 de ore 75% din mediile orare (adica cel putin 18 valori orare)
  Media anuala 90%1) din valorile pe o ora sau (daca nu sunt disponibile) din valorile pe
24 de ore de-a lungul anului

1) Cerintele privind calcularea mediei anuale nu includ pierderile de date datorate verificarilor zilnice ale etalonarii, calibrarii periodice sau lucrarilor normale de intretinere a instrumentelor.

B.2. Valori-limita

         
  Perioada de mediere Valoarea-limita Marja de toleranta Data la care trebuie respectata valoarea-limita
  Dioxid de sulf
  o ora 350 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 24 de ori intr-un an calendaristic (150 µg/m3) 43% 1)
  24 de ore 125 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 3 ori intr-un an calendaristic Nu 1)
  Dioxid de azot
  o ora 200 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an calendaristic (100 µg/m3) 50% in 2002, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010
  An calendaristic 40 µg/m3 (20 µg/m3) 50% in 2002, redusa la 1 ianuarie 2005 si apoi din 12 in 12 luni cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010
  Benzen
  An calendaristic 5 µg/m3 (5 µg/m3) 100% la 1 ianuarie 2004, redusa la 1 ianuarie 2007 si apoi o data la 12 luni cu 1µg/m3, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010
  Monoxid de carbon
  Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore2) 10 mg/m3 60% 1)
  Plumb
  An calendaristic 0,5 µg/m3 3) 100% 3)
  PM10
  o zi 50 µg/m3, a nu se depasi mai mult de 35 de ori intr-un an calendaristic 50% 1)
  An calendaristic 40 µg/m3 20% 1)

1) In vigoare de la 1 ianuarie 2007.
2) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege dupa examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore calculata astfel este atribuita zilei in care perioada de mediere se termina; altfel spus, prima perioada de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsa intre ora 17,00 din ziua precedenta si ora 1,00 din ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsa intre orele 16,00 si 24,00 din ziua respectiva.
3) In vigoare de la 1 ianuarie 2007. Valoarea-limita trebuie respectata doar la 1 ianuarie 2010 in vecinatatea imediata a surselor industriale situate in siturile contaminate de decenii de activitati industriale. In astfel de cazuri, valoarea-limita pana la 1 ianuarie 2010 va fi de 1,0 µg/m3, care se aplica pe o arie extinsa la cel mult 1.000 m fata de surse.

C. Valori-tinta pentru arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren

     
  Poluant Valoarea-tinta*)
  Arsen 6 ng/mc
  Cadmiu 5 ng/mc
  Nichel 20 ng/mc
  Benzo(a)piren 1 ng/mc

*) Pentru continutul total din fractia PM10, mediat pentru un an calendaristic.

D. Valori-tinta si obiective pe termen lung pentru ozon
D.1. Definitii
AOT40 [exprimat in (µg/m3) x ore] inseamna suma diferentelor dintre concentratiile orare mai mari decat 80 µg/m3 (= 40 parti pe miliard) si 80 µg/m3 pe o perioada data de timp, folosind doar valorile pe o ora masurate zilnic intre 8,00 si 20,00, ora Europei Centrale (CET).
D.2. Criterii
Se utilizeaza urmatoarele criterii pentru agregarea datelor si calculul parametrilor statistici:

     
  Parametru Procentul necesar de date valide
  Valori orare 75% (adica 45 de minute)
  Valori medii pe 8 ore 75% din valori (adica 6 ore)
  Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore calculata pe baza mediilor orare mobile pe 8 ore 75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adica 18 medii pe 8 ore pe zi)
  AOT40 90% din valorile orare masurate in timpul perioadei definite pentru calcularea valorii AOT401)
  Media anuala 75% din valorile orare masurate in timpul verii (aprilie-septembrie) si 75% din valorile masurate in timpul iernii (ianuarie-martie, octombrie- decembrie), masurate separat
  Numar de depasiri si valori maxime lunare 90% din valorile maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore (27 de valori zilnice disponibile pe luna) 90% din valorile orare masurate intre orele 8,00 si 20,00 CET
  Numar de depasiri si valori maxime anuale 5 din 6 luni in timpul verii (aprilie-septembrie)

1) In cazurile in care nu sunt disponibile toate datele masurate posibile, valorile AOT40 sunt calculate cu ajutorul urmatorului factor:

AOT40estimare = AOT40masurate x (numarul total posibil de ore*) / numar de valori orare masurate)

___________
*) Egal cu numarul de ore din perioada de timp prevazuta in definitia AOT40 (intre orele 8,00 si 20,00 CET, de la 1 mai pana la 31 iulie in fiecare an, pentru protectia vegetatiei, si din 1 aprilie pana la 30 septembrie in fiecare an, pentru protectia padurilor).

D.3. Valorile-tinta

         
  Obiectiv Perioada de mediere Valoarea-tinta Data la care trebuie respectata valoarea-tinta1)
  Protectia sanatatii umane Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore2) 120 µg/m3, a nu se depasi in mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3 ani3) 1 ianuarie 2010
  Protectia vegetatiei mai-iulie AOT40 (calculata pe baza valorilor orare) 18 000 µg/m3 x ora, medie pe 5 ani3) 1 ianuarie 2010

1) Conformarea la valorile-tinta se evalueaza incepand cu aceasta data, respectiv 2010 va fi primul an ale carui date vor fi utilizate pentru a calcula conformarea pe urmatorii 3 sau 5 ani, dupa caz.
2) Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor mobile pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore calculata astfel este atribuita zilei in care perioada de mediere se termina. Altfel spus, prima perioada de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsa intre ora 17,00 din ziua precedenta si ora 1,00 din ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsa intre orele 16,00 si 24,00 din ziua respectiva.
3) Daca mediile pe 3 sau 5 ani nu pot fi determinate pe baza unei serii complete si consecutive de date anuale, minimum de date anuale necesare pentru verificarea respectarii valorilor-tinta vor fi dupa cum urmeaza:
- pentru valoarea-tinta privind protectia sanatatii umane: date valide, timp de un an;
- pentru valoarea-tinta privind protectia vegetatiei: date valide, timp de 3 ani.

D.4. Obiectivele pe termen lung

         
  Obiectiv Perioada de mediere Obiectiv pe termen lung Data la care obiectivul trebuie sa fie atins
  Protectia sanatatii umane Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic 120 µg/m3 neprecizata
  Protectia vegetatiei mai-iulie AOT40 (calculat din valorile orare)
6.000 µg/m3 x ora
neprecizata

E. Praguri de informare si alerta
E.1. Praguri de alerta pentru alti poluanti in afara ozonului
Depasirea pragului de alerta trebuie inregistrata timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mica.

     
  Poluant Prag de alerta
  Dioxid de sulf 500 µg/m3
  Dioxid de azot 400 µg/m3

E.2. Prag de informare si alerta pentru ozon

       
  Scop Perioada de mediere Prag
  Informare o ora 180 µg/m3
  Alerta o ora1) 240 µg/m3

1) Pentru punerea in aplicare a art. 53 din prezenta lege, depasirea pragului de alerta trebuie masurata sau prognozata pentru 3 ore consecutive.

F. Niveluri critice pentru protectia vegetatiei

       
  Perioada de mediere Nivel critic Marja de toleranta
  Dioxid de sulf
  An calendaristic si iarna (1 octombrie- 31 martie) 20 µg/m3 Nu
  Oxizi de azot
  An calendaristic 30 µg/m3 NOx Nu

G. Indicatorul mediu de expunere, tinta nationala de reducere a expunerii, obligatia la concentratia de expunere, valoarea-tinta, valorile-limita, marja de toleranta, pragurile superior si inferior de evaluare pentru particule in suspensie - PM2,5
G.1. Indicatorul mediu de expunere
Indicatorul mediu de expunere, denumit in continuare IME, exprimat in µg/m3 se determina pe baza masurarilor efectuate in statiile de fond urban din zone si aglomerari, pe intreg teritoriul tarii. Acesta trebuie evaluat ca si concentratie medie anuala pe 3 ani calendaristici consecutivi, mediata pe toate punctele de prelevare stabilite in temeiul lit. A, pozitia A.2 din anexa nr. 6. Pentru Romania, IME pentru anul de referinta 2010 este concentratia medie a anilor 2009, 2010 si 2011.
IME pentru anul 2020 este concentratia medie pe 3 ani consecutivi, mediata pe toate punctele de prelevare pentru anii 2018, 2019 si 2020. IME este utilizat pentru a evalua conformarea la obiectivul national de reducere a expunerii.
IME pentru anul 2015 este concentratia medie pe 3 ani consecutivi, mediata pe toate punctele de prelevare pentru anii 2013, 2014 si 2015. IME este utilizat pentru a evalua conformarea la concentratia de expunere.
G.2. Tinta nationala de reducere a expunerii

       
  Tinta de reducere a expunerii in raport cu IME in 2010 Anul cand trebuie atinsa tinta de reducere
a expunerii
  Concentratia initiala in µg/m3 Tinta de reducere in procente 2020
  < 8,5 = 8,5 0%
  = 8,5 - < 13 10%
  = 13 - < 18 15%
  = 18 - < 22 20%
  >= 22 Toate masurile necesare pentru atingerea tintei de 18 µg/m3

Atunci cand IME exprimat in µg/m3 pentru anul de referinta este egal sau mai mic de 8,5 µg/m3, tinta de reducere a expunerii este zero. Tinta de reducere este de asemenea zero in cazurile in care IME atinge nivelul de 8,5 µg/m3 in orice moment in perioada 2010-2020 si este mentinut la acest nivel sau la un nivel inferior.
G.3. Obligatia la concentratia de expunere

     
  Obligatia la concentratia de expunere Anul cand trebuie atinsa obligatia la concentratia de expunere
  20 µg/m3 2015

G.4. Valoarea-tinta

       
  Perioada de mediere Valoarea-tinta Data pana la care trebuie atinsa valoarea-tinta
  An calendaristic 25 µg/m3 1 ianuarie 2010

G.5. Valoarea-limita

         
  Perioada de mediere Valoare-limita Marja de toleranta Data pana la care trebuie atinsa valoarea-limita
  ETAPA 1
  An calendaristic 25 µg/m3 20% la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ, redusa la 1 ianuarie a anului urmator, apoi la fiecare 12 luni, cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la
1 ianuarie 2015
1 ianuarie 2015
  ETAPA a 2-a1)
  An calendaristic 20 µg/m3   1 ianuarie 2020

1) Etapa a 2-a - valoare-limita indicativa; se va revizui de catre Comisia Europeana in 2013, luand in considerare noi informatii cu privire la efectele asupra sanatatii si mediului, fezabilitatea tehnica si experienta statelor membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste valoarea-tinta.

G.6. Pragurile superior si inferior de evaluare

     
    Media anuala PM2,51)
  Pragul superior de evaluare 70% din valoarea-limita (17 µg/m3)
  Pragul inferior de evaluare 50% din valoarea-limita (12 µg/m3)

1) Pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru PM2,5 nu se aplica masurarilor efectuate pentru evaluarea conformitatii cu obiectivul de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protectia sanatatii umane.


ANEXA Nr. 4


Obiective de calitate a datelor

A. Obiective de calitate a datelor pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator
A.1. Obiective de calitate a datelor pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, monoxid de carbon, benzen, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, ozon, NO si NO2 masurati ca precursori

           
    Dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot si monoxid de carbon Benzen Particule in suspensie PM10 si PM2,5 si plumb Ozon, NO si NO2 corespunzatori
  Masurari fixe1)
Incertitudine
Captura minima de date
Timpul minim acoperit:
- fond urban si trafic
- platforme industriale
15%
90%
-
-
25%
90%
35%2)
90%
25%
90%
-
-
15%
90% in timpul verii
75% in timpul iernii
-
-
  Masurari indicative
Incertitudine
Captura minima de date
Timpul minim acoperit:
25%
90%
14%4)
30%
90%
14%3)
50%
90%
14%4)
30%
90%
>10% in timpul verii
  Incertitudinea modelarii:
Orar
Medii de 8 ore
Medii zilnice
Medii anuale
50%
50%
50%
30%
-
-
-
50%
-
-
nedefinita inca
50%
50%
50%
-
-
  Estimarea obiectiva
Incertitudine
75% 100% 100% 75%

1) Se pot efectua masurari aleatorii in locul masurarilor continue pentru benzen, plumb si particule in suspensie, in cazul in care se demonstreaza ca incertitudinea, inclusiv incertitudinea legata de prelevarea aleatorie de probe, respecta obiectivul de calitate de 25% si ca timpul minim acoperit este superior timpului minim stabilit pentru masurari indicative. Prelevarea aleatorie de probe trebuie sa fie distribuita uniform pe toata perioada anului pentru a evita obtinerea unor rezultate incorecte. Incertitudinea legata de prelevarea aleatorie de probe poate fi determinata prin procedura prevazuta in standardul SR ISO 11222 Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii masurarilor de calitate a aerului pe perioada de mediere. In cazul in care se folosesc masurari aleatorii pentru evaluarea cerintelor privind valoarea-limita a PM10, trebuie evaluata percentila 90.4 (care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 50 µg/m3) in locul numarului de depasiri, care este puternic influentat de acoperirea de date.
2) Distribuit pe toata perioada anului pentru a fi reprezentativ pentru diferite conditii de climat si trafic.
3) Masurari aleatorii o zi pe saptamana, distribuite uniform pe toata perioada anului, sau 8 saptamani, distribuite uniform pe toata durata anului.
4) Masurari aleatorii o data pe saptamana, distribuite uniform pe toata perioada anului, sau 8 saptamani, distribuite uniform pe toata durata anului.

A.2. Obiective de calitate a datelor pentru BaP, As, Cd, Ni, HAP, altele decat BaP si Hg total gazos si depuneri totale

           
    BaP As, Cd, Ni HAP, altele decat
BaP si Hg total gazos
Depuneri totale
  Masurari fixe5)
Incertitudine
Captura minima de date
Timpul minim acoperit6)
50%
90%
33%
40%
90%
50%
50%
90%
-
70%
90%
-
  Masurari indicative
Incertitudine
Captura minima de date
Timpul minim acoperit6)
50%
90%
14%
40%
90%
14%
50%
90%
14%
70%
90%
33%
  Modelare
Incertitudine
60% 60% 60% 60%
  Estimarea obiectiva
Incertitudine
100% 100% 100% 100%

5) Cerintele cu privire la colectarea minima de date si perioada minima luata in considerare nu cuprind pierderile de date din cauza calibrarii regulate sau a intretinerii normale a instrumentelor. Probele de benzo(a)piren si de alte hidrocarburi aromatice policiclice se preleveaza la 24 de ore. Probele individuale prelevate pe o perioada de pana la o luna pot fi combinate si analizate ca o proba compusa, luandu-se masuri pentru asigurarea stabilitatii probelor pe perioada respectiva.
Cei 3 izomeri benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten se determina analitic cu dificultate, de aceea ei pot fi raportati ca suma.
Pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel se recomanda prelevarea la 24 de ore. Prelevarea probelor trebuie distribuita uniform de-a lungul zilelor din saptamana si de-a lungul anului. Pentru determinarea ratelor de depunere sunt recomandate prelevarile lunare sau saptamanale efectuate in cursul unui an intreg.
Se poate utiliza prelevarea umeda in loc de prelevarea uscata numai daca se poate demonstra ca diferenta dintre rezultatele obtinute prin cele doua metode este mai mica decat 10%. Rata de depunere se exprima in micrograme/m2/zi.
6) Se poate utiliza un timp minim de acoperire mai mic decat cel indicat in tabel, dar nu mai mic de 14% pentru masurari fixe si de 6% pentru masurarile indicative, numai daca se poate demonstra ca este respectat intervalul de incertitudine de 95% pentru media anuala, calculat conform obiectivelor de calitate a datelor prevazute in standardul SR ISO 11222 - Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii masurarilor de calitate a aerului pe perioada de mediere.

A.3. Incertitudinea metodelor de evaluare
Incertitudinea metodelor de evaluare (exprimata cu un nivel de incredere de 95%) se stabileste in conformitate cu principiile ghidului CEN (SR ENV 13005 - Ghidul pentru exprimarea incertitudinii de masurare), Metodologia ISO 5725 - Exactitatea (justetea si fidelitatea) metodelor de masurare si a rezultatelor masurarilor si ghidului prevazut in raportul CEN (SR CR 14377 Calitatea aerului. Abordare pentru estimarea incertitudinii pentru metodele de masurare de referinta pentru aerul inconjurator). Procentele incertitudinilor din tabel sunt date ca repere in raport cu valorile concentratiilor individuale calculate ca medii pe intervalul de timp asociat valorii-limita sau valorii-tinta, dupa caz, cu un interval de incredere de 95%. Incertitudinea in cazul masurarilor fixe este aplicabila domeniului de concentratii aplicabil valorii-limita sau valorii-tinta, dupa caz.
Incertitudinea pentru modelare se defineste ca fiind deviatia maxima a nivelurilor de concentratii masurate si calculate pe perioada asociata valorii-limita corespunzatoare sau valorii-tinta, pentru 90% din punctele individuale de monitorizare, fara a tine seama de accidente (evenimente).
Incertitudinea pentru modelare este aplicabila domeniului de concentratii adecvat valorii-limita sau valorii-tinta. Masurarile fixe care se selecteaza pentru compararea cu rezultatele modelarii trebuie sa fie reprezentative pentru scara modelului.
Incertitudinea pentru estimarea obiectiva se defineste ca fiind deviatia maxima a nivelurilor de concentratii masurate si calculate pe perioada asociata valorii-limita corespunzatoare sau valorii-tinta pentru ozon, fara a tine seama de momentul cand au loc evenimentele. Cerintele privind captura minima de date si timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate verificarilor zilnice ale etalonarii, calibrarii periodice sau lucrarilor normale de intretinere a instrumentelor.
B. Rezultatele evaluarii calitatii aerului inconjurator
Pentru zonele si aglomerarile unde, pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator se folosesc alte mijloace de evaluare decat masurarea concentratiilor pentru a suplimenta informatiile din masurari sau ca unice mijloace de evaluare a calitatii aerului, se furnizeaza urmatoarele informatii:
- o descriere a activitatilor de evaluare efectuate;
- metodele specifice folosite si descrierile acestora;
- sursele de date si informatii;
- o descriere a rezultatelor, inclusiv incertitudinile si, in special, informatii privind suprafetele, sau, dupa caz, lungimea drumurilor din cadrul zonei sau aglomerarii in care concentratiile depasesc oricare valoare-limita, valoare-tinta sau obiectiv pe termen lung plus marja de toleranta daca este cazul, si suprafetele in care concentratiile depasesc pragul superior sau inferior de evaluare;
- populatia potential expusa la niveluri care depasesc oricare dintre valorile-limita stabilite in vederea protejarii sanatatii umane.
C. Asigurarea calitatii pentru evaluarea calitatii aerului inconjurator: validarea datelor
Pentru a asigura exactitatea masurarilor si conformarea cu obiectivele de calitate a datelor prevazute la lit. A, autoritatile si organismele competente, desemnate in conformitate cu art. 7-10 din lege, au urmatoarele obligatii:
- sa asigure trasabilitatea masurarilor efectuate in scopul evaluarii calitatii aerului inconjurator, in conformitate cu cerintele mentionate in standardul SR EN ISO/CEI 17025 "Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari", la pct. 5.6.2.2.;
- sa stabileasca un sistem de asigurare si control al calitatii care prevede o intretinere periodica pentru asigurarea acuratetii dispozitivelor de masurare din cadrul retelelor si a statiilor individuale gestionate;
- sa implementeze un sistem de asigurare si control al calitatii pentru procesul de colectare si raportare a datelor. Institutiile desemnate pentru aceasta sarcina participa activ la programele conexe de asigurare a calitatii la scara comunitara;
- LNRCA, desemnat de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, conform art. 9, sa participe la exercitiile de intercomparare la scara comunitara privind poluantii reglementati de prezenta lege, sa fie acreditat in conformitate cu standardul SR EN ISO 17025 pana in 2011 pentru metodele de referinta mentionate in anexa nr. 7.


ANEXA Nr. 5


EVALUAREA
calitatii aerului inconjurator si amplasarea punctelor de prelevare

A. Evaluarea calitatii aerului inconjurator si amplasarea punctelor de prelevare pentru masurarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen si monoxid de carbon din aerul inconjurator, precum si pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren din aerul inconjurator si din depuneri
A.1. Generalitati
Calitatea aerului inconjurator se evalueaza in toate zonele si aglomerarile in conformitate cu urmatoarele criterii:
1. Calitatea aerului inconjurator se evalueaza in toate amplasamentele, cu exceptia celor enumerate la pct. 2, in conformitate cu criteriile stabilite la pozitiile A.2 si A.3 pentru amplasarea punctelor de prelevare pentru masurarile fixe. Principiile prevazute la pozitiile A.2 si A.3 se aplica, de asemenea, in masura in care sunt relevante, identificarii amplasamentelor specifice in care este determinata concentratia poluantilor relevanti, atunci cand calitatea aerului inconjurator este evaluata prin masurari indicative sau prin modelare.
2. Respectarea valorilor-limita stabilite in scopul protectiei sanatatii umane nu se evalueaza in urmatoarele amplasamente:
a) toate amplasamentele din zone in care publicul nu are acces si unde nu exista locuinte permanente;
b) in incinta obiectivelor industriale in cazul carora se aplica prevederile referitoare la sanatate si siguranta la locul de munca, in conformitate cu art. 3 alin. (1) din prezenta lege;
c) pe partea carosabila a soselelor si drumurilor, precum si pe spatiile care separa sensurile de mers ale acestora, cu exceptia cazurilor in care pietonii au in mod normal acces la spatiile respective.
A.2. Amplasarea la macroscara a punctelor de prelevare
1. Protectia sanatatii umane
a) Punctele de prelevare destinate protejarii sanatatii umane se amplaseaza in asa fel incat sa furnizeze date despre urmatoarele:
- ariile din interiorul zonelor si aglomerarilor in care apar cele mai mari concentratii la care populatia este susceptibila a fi expusa in mod direct sau indirect pentru o perioada de timp semnificativa in raport cu perioadele de mediere ale valorii/valorilorlimita/tinta;
- nivelurile din alte perimetre (arii) din zonele si aglomerarile reprezentative pentru nivelul de expunere a populatiei;
- depunerile care reprezinta expunerea indirecta a populatiei prin lantul alimentar.
b) In general, punctele de prelevare se amplaseaza astfel incat sa se evite masurarea unor micromedii din imediata vecinatate. Un punct de prelevare se amplaseaza astfel incat sa fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de strada cu o lungime egala sau mai mare de 100 m, in cazul statiilor de trafic, pentru o arie egala sau mai mare de 250 m x 250 m, in cazul statiilor de tip industrial, si de cativa km2, in cazul statiilor de fond urban.
c) Statiile de fond urban sunt amplasate astfel incat nivelul de poluare sa fie influentat de contributiile integrate ale tuturor surselor din directia opusa vantului. Nivelul de poluare nu trebuie sa fie dominat de o sursa unica, cu exceptia cazului in care o astfel de situatie este tipica pentru o zona urbana mai mare. Punctele de prelevare trebuie sa fie reprezentative pentru evaluarea calitatii aerului pe o arie de mai multi km2.
d) Statiile de fond rural se amplaseaza astfel incat nivelul de poluare caracteristic sa nu fie influentat de aglomerarile sau de zonele industriale din vecinatatea sa, adica de zonele aflate la o distanta mai mica de 5 km.
e) Atunci cand se evalueaza aportul surselor industriale, cel putin unul dintre punctele de prelevare este instalat pe directia dominanta a vantului dinspre sursa, in cea mai apropiata zona rezidentiala. Atunci cand concentratia de fond nu este cunoscuta, se amplaseaza un punct de prelevare suplimentar inaintea sursei de poluare, pe directia dominanta a vantului.
In mod deosebit acolo unde sunt depasite pragurile de evaluare, punctele de prelevare se amplaseaza astfel incat sa fie monitorizat modul in care sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile (BAT).
f) Punctele de prelevare trebuie, de asemenea, sa fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se afla in imediata lor vecinatate.
g) Punctele de prelevare pentru As, Cd, Ni, BaP si depuneri vor fi situate, cand este posibil, pe acelasi amplasament cu cele pentru prelevarea PM10 .
2. Protectia vegetatiei si a ecosistemelor naturale
Punctele de prelevare destinate protectiei vegetatiei si ecosistemelor naturale se amplaseaza la peste 20 km distanta de aglomerari sau la peste 5 km distanta de alte arii construite, instalatii industriale, autostrazi sau sosele cu un trafic care depaseste 50.000 de vehicule pe zi. Punctul de prelevare trebuie sa fie amplasat in asa fel incat aerul prelevat sa fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o zona inconjuratoare de cel putin 1.000 km2. Un punct de prelevare poate sa fie amplasat la o distanta mai mica sau sa fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o arie mai putin extinsa, din motive care tin de conditiile geografice sau de necesitatea de a proteja unele arii vulnerabile.
A.3. Amplasarea la microscara a punctelor de prelevare
Se tine cont de urmatoarele criterii:
- fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu va fi limitat (liber pe un arc de 270 de grade) sau obstructionat de elemente care sa afecteze circulatia aerului in apropierea sondei (in mod normal, sonda se plaseaza la cativa metri distanta de cladiri, balcoane, copaci sau alte obstacole si la mai putin de 0,5 m de cea mai apropiata cladire in cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la fatada cladirilor);
- in general orificiul de admisie al sondei de prelevare este pozitionat intre 1,5 m (inaltimea de respiratie) si 4 m distanta fata de sol. In alte cazuri pot fi necesare pozitionari la inaltime mai mare (de pana la 8 m). Acestea sunt indicate si daca statia este reprezentativa pentru o arie mai mare;
- orificiul de prelevare nu se plaseaza in imediata apropiere a surselor pentru a evita captarea directa de emisii neamestecate cu aerul inconjurator;
- orificiul de evacuare al sondei de prelevare trebuie sa fie plasat in asa fel incat sa se evite recircularea aerului evacuat catre orificiul de admisie;
- sondele de prelevare din statiile de trafic rutier se amplaseaza la cel putin 25 m de extremitatea intersectiilor mari si la cel mult 10 m de bordura trotuarului; pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren din aerul inconjurator sondele de prelevare din statiile de trafic rutier se amplaseaza la cel putin 25 m de extremitatea intersectiilor mari si cel putin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulatie;
- pentru masurarea depunerilor in statiile de fond rural se aplica, pe cat posibil, ghidurile si criteriile EMEP.
De asemenea, se iau in considerare urmatorii factori:
- sursele de interferenta;
- securitatea;
- accesul la energie electrica si la comunicatiile telefonice;
- vizibilitatea amplasamentului in raport cu imprejurimile sale;
- siguranta publicului si a operatorilor;
- oportunitatea amplasarii unor sisteme de prelevare pentru mai multi poluanti in acelasi loc;
- planurile de urbanism.
A.4. Documentarea si revizuirea selectiei amplasamentelor
Procedura de selectare a amplasamentului trebuie sa fie complet documentata in faza de clasificare a tipurilor de statii de prelevare, prin mijloace cum ar fi fotografiile ariei inconjuratoare cu coordonate geografice si harti detaliate. Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate de timp, cu reactualizarea documentatiei, pentru a verifica daca se respecta in continuare criteriile de selectie.
B. Criteriile de clasificare si amplasare a punctelor de prelevare pentru evaluarea concentratiilor de ozon
Masurarilor fixe li se aplica urmatoarele:
B.1. Amplasarea la macroscara

         
  Tipul statiei Obiectivele masurarii Reprezentativitate1) Criteriile amplasarii la macroscara
  Urbana Protectia sanatatii umane: evaluarea expunerii populatiei urbane la ozon, adica acolo unde densitatea populatiei si concentratiile de ozon sunt relativ ridicate si reprezentative pentru expunerea populatiei in general Cativa km2 Departe de influenta emisiilor locale precum traficul, statiile de benzina etc.
Spatii aerisite in care pot fi masurate niveluri bine omogenizate;
Spatii precum zonele rezidentiale si comerciale ale oraselor, parcurile (departe de arbori), marile bulevarde sau piete cu trafic foarte redus ori inexistent, spatii deschise utilizate in general in amenajarile educative, sportive sau recreative.
  Suburbana Protectia sanatatii umane si a vegetatiei:
evaluarea expunerii populatiei si a vegetatiei situate la marginea aglomerarilor urbane, acolo unde pot aparea cele mai ridicate niveluri de ozon, la care pot fi expuse in mod direct sau indirect populatia si vegetatia
Cateva zeci de km2 La oarecare distanta de zonele de emisii maxime, in directia/directiile dominante ale vanturilor si in conditii favorabile formarii ozonului;
In zonele in care populatia, culturile sensibile si ecosistemele naturale situate la marginea unei aglomerari sunt expuse la niveluri de ozon ridicate; In cazul in care este necesar, de asemenea, cateva statii suburbane in directia opusa vantului fata de zona de emisii maxime, cu scopul de a determina nivelurile regionale de fond ale ozonului.
  Rurale Protectia sanatatii umane si a vegetatiei:
evaluarea expunerii populatiei, a culturilor si a ecosistemelor naturale la concentratiile de ozon la scara subregionala
Niveluri subregionale
(cateva sute de km2)
Statiile pot fi amplasate in localitati mici si/sau arii cu sisteme eco-naturale, paduri sau culturi; Reprezentativ pentru ozon, departe de influenta surselor locale de emisie din imediata vecinatate, de tipul instalatiilor industriale si a drumurilor;
In situri in spatii deschise, dar nu pe varfurile muntilor mai inalti.
  Fond rural Protectia vegetatiei si a sanatatii umane:
evaluarea expunerii culturilor si ecosistemelor naturale la concentratiile de ozon la scara regionale, precum si a expunerii populatiei
Niveluri regionale/ nationale/continentale (de la 1.000 la 10.000 km2) Statii situate in areale cu o densitate scazuta a populatiei, de exemplu ecosistemele naturale, padurile, la o distanta de cel putin 20 de km de zonele urbane si industriale si indepartate de emisiile locale;
De evitat zonele cu conditii locale crescute de formare a inversiunii in apropierea solului, precum si varfurile muntilor mai inalti;
Nu sunt recomandate zonele de coasta cu cicluri eoliene diurne pronuntate cu caracter local.

1) In masura in care este posibil, punctele de prelevare ar trebui sa fie reprezentative pentru amplasamente similare care nu se gasesc in imediata lor vecinatate.

In ceea ce priveste statiile rurale si de fond rural, amplasarea punctelor de prelevare este corelata, daca este cazul, cu cerintele de monitorizare care decurg din Regulamentul (CE) nr. 1737/2006 al Comisiei din 7 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European si al Consiliului privind supravegherea padurilor si interactiunile ecologice in cadrul Comunitatii*).
___________
*) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 30 noiembrie 2006, p. 1.

B.2. Amplasarea la microscara
Pe cat posibil, se aplica procedura privind amplasarea la microscara prevazuta la lit. A, pozitia A.3., asigurandu-se de asemenea ca sonda de admisie este pozitionata foarte departe de surse precum cosurile furnalelor si cosurile de incinerare si la mai mult de 10 m de cel mai apropiat drum, distanta crescand in functie de intensitatea traficului.
B.3. Documentarea si revizuirea selectiei amplasamentelor
Se aplica procedurile prevazute la lit. A, pozitia A.4., efectuandu-se verificarea si interpretarea corecta a datelor de monitorizare in contextul conditiilor meteorologice si proceselor fotochimice care afecteaza concentratiile de ozon masurate la amplasamentele in cauza.


ANEXA Nr. 6


CRITERII
pentru determinarea numarului minim de puncte de prelevare pentru masurari fixe

A. Criterii de determinare a numarului minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie (PM10 si PM2,5 ), plumb, benzen, monoxid de carbon in aerul inconjurator
A.1. Numarul minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe necesare evaluarii conformarii la valorile-limita pentru protectia sanatatii umane si a pragurilor de alerta in zonele si aglomerarile in care masurarea fixa este singura sursa de informatii.
1. Surse difuze

           
  Populatia aglomerarii sau a zonei (mii) In cazul in care concentratiile maxime depasesc pragul superior de evaluare1) In cazul in care concentratiile maxime se situeaza intre pragul superior si cel inferior de evaluare
  Poluanti, cu exceptia PM PM2) (suma dintre PM10
si PM2,5)
Poluanti, cu exceptia PM PM2) (suma dintre PM10
si PM2,5)
  0-249 1 2 1 1
  250-499 2 3 1 2
  500-749 2 3 1 2
  750-999 3 4 1 2
  1.000-1.499 4 6 2 3
  1.500-1.999 5 7 2 3
  2.000-2.749 6 8 3 4
  2.750-3.749 7 10 3 4
  3.750-4.749 8 11 3 6
  4.750-5.999 9 13 4 6
  >= 6.000 10 15 4 7

1) Pentru dioxidul de azot, particule in suspensie, benzen si monoxidul de carbon: numarul trebuie sa includa cel putin o statie de monitorizare de fond urban si o statie de trafic, cu conditia sa nu creasca astfel numarul punctelor de prelevare. Pentru acesti poluanti, numarul total de statii de fond urban necesar conform lit. A, pozitia A.1., pct. 1 nu trebuie sa fie de peste doua ori mai mare sau mai mic decat numarul total de statii de tip trafic prevazut la lit. A. Se mentin punctele de prelevare unde s-au inregistrat depasiri ale valorii-limita pentru PM10 in ultimii 3 ani, cu exceptia cazului in care este necesara reamplasarea acestora datorita unor circumstante exceptionale, in special amenajarea teritoriala.
2) In cazul in care concentratiile de PM2,5 si PM10 sunt masurate in conformitate cu art. 30 alin. (1) la aceeasi statie de monitorizare, se considera ca este vorba despre doua puncte de prelevare diferite. Numarul total de puncte de prelevare pentru PM2,5 prevazut la lit. A, pozitia A.1., pct. 1 nu trebuie sa fie de peste doua ori mai mare sau mai mic decat numarul total de puncte de prelevare pentru PM10 prevazut la lit. A. Numarul de puncte de prelevare pentru PM2,5 din fondul urban al aglomerarilor si al zonelor urbane trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute la lit. A, pozitia A.2.

2. Surse punctuale
Pentru evaluarea poluarii in apropierea surselor punctuale, numarul de puncte de prelevare pentru masurarile fixe se calculeaza pe baza densitatilor de emisii, a hartii probabile de distributie a poluarii in aerul inconjurator si a expunerii potentiale a populatiei.
A.2. Numarul minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe in scopul evaluarii conformarii la obiectivul de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protectia sanatatii umane
Se va stabili cate un punct de prelevare pentru fiecare milion de locuitori in aglomerarile urbane si cate un punct de prelevare pentru zonele urbane cu o populatie mai mare de 100.000 de locuitori. Aceste puncte de prelevare pot sa coincida cu punctele de prelevare mentionate la lit. A.
A.3. Numarul minim de puncte de prelevare pentru masurarile fixe efectuate in scopul evaluarii respectarii nivelurilor critice pentru protectia vegetatiei in zone, altele decat aglomerarile

     
  In cazul in care concentratiile maxime depasesc pragul superior de evaluare In cazul in care concentratiile maxime
se situeaza intre pragul superior si cel inferior de evaluare
  o statie la 20.000 km2 o statie la 40.000 km2

In zonele insulare, numarul de puncte de prelevare pentru masurarile fixe se calculeaza tinandu-se seama de harta probabila de distributie a poluarii in aerul inconjurator si de expunerea potentiala a vegetatiei.
B. Criterii de determinare a numerelor de puncte de prelevare pentru masurarile fixe ale concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul inconjurator
Numarul minim de statii de prelevare pentru masurari fixe necesare
1. Surse difuze

           
  Populatia aglomerarii sau a zonei (mii) In cazul in care concentratiile maxime depasesc pragul superior de evaluare3) In cazul in care concentratiile maxime se situeaza intre pragul superior si cel inferior de evaluare
  As, Cd, Ni BaP As, Cd, Ni BaP
  0-749 1 1 1 1
  750-1.999 2 2 1 1
  2.000-3.749 2 3 1 1
  3.750-4.749 3 4 2 2
  4.750-5.999 4 5 2 2
  >=6.000 5 5 2 2

3) Va cuprinde cel putin o statie de fond urban, iar pentru BaP inca o statie de trafic, fara ca prin aceasta sa creasca numarul statiilor.

2. Surse punctuale
Pentru evaluarea poluarii in vecinatatea surselor punctiforme, numarul de puncte fixe de prelevare se stabileste tinand cont de densitatea emisiilor, de tipurile de distributie probabila a poluarii aerului si de expunerea potentiala a populatiei.
Punctele de prelevare trebuie sa fie amplasate astfel incat sa fie monitorizata aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), asa cum sunt ele definite conform legislatiei in vigoare.
C. Criteriile de determinare a numarului minim de puncte de prelevare pentru masurari fixe ale concentratiilor de ozon
C.1. Numarul minim de puncte de prelevare pentru masurarile continue fixe in vederea evaluarii respectarii valorilor-tinta, a obiectivelor pe termen lung si pragurilor de informare si alerta atunci cand astfel de masurari sunt singura sursa de informare

         
  Populatie
(x 1.000)
Aglomerari
(urbane si suburbane)1)
Alte zone
(suburbane si rurale)1)
Fond rural
  < 250   1 O densitate medie de o statie/50.000 km2 pentru totalitatea zonelor pe tara2)
  < 500 1 2
  < 1.000 2 2
  < 1.500 3 3
  < 2.000 3 4
  < 2.750 4 5
  < 3.750 5 6
  > 3.750 o statie suplimentara la 2 milioane de locuitori o statie suplimentara la 2 milioane de locuitori

1) Cel putin o statie in zonele suburbane, unde populatia poate fi cel mai expusa. In aglomerari, cel putin 50% dintre statii sunt situate in zonele suburbane.
2) Se recomanda amplasarea unei statii la 25.000 km2 pentru zonele cu topografie complexa.

C.2. Numarul minim de puncte de prelevare pentru masurarile in puncte fixe in zonele si aglomerarile care indeplinesc obiectivele pe termen lung
Numarul punctelor de prelevare pentru ozon trebuie sa fie suficient pentru a permite, in combinatie cu alte mijloace de evaluare suplimentara, precum modelarea calitatii aerului inconjurator si masurarile in acelasi loc ale dioxidului de azot, observarea evolutiei poluarii cu ozon si verificarea respectarii obiectivelor pe termen lung. Numarul statiilor situate in aglomerari si in alte zone poate fi redus la o treime din numarul precizat la lit. C, pozitia C.1. In cazul in care informatiile provenite de la statiile de masurare fixe constituie singura sursa de informare, trebuie pastrata cel putin o statie de monitorizare. Daca dintr-o evaluare suplimentara rezulta ca intr-o anumita zona nu este necesara mentinerea niciunei statii, coordonarea cu numarul de statii situate in zonele invecinate trebuie sa garanteze o evaluare adecvata a concentratiilor de ozon din aceasta zona fata de obiectivele pe termen lung. Numarul de statii de fond rural este de o statie la 100.000 km2 .


ANEXA Nr. 7


METODE DE REFERINTA
pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur si depuneri

A. Metode de referinta pentru masurari
1. Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf
Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf este cea prevazuta in standardul SR EN 14212 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de sulf prin fluorescenta in ultraviolet".
2. Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot
Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in standardul SR EN 14211 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de azot si monoxid de azot prin chemiluminiscenta".
3. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea plumbului
Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este cea descrisa la lit. A, pct. 4 din prezenta anexa. Metoda de referinta pentru masurarea plumbului este cea prevazuta in standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru determinarea Pb, Cd, As si Ni in fractia PM10 a particulelor in suspensie".
4. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea concentratiei de PM10
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea concentratiei de PM10 este cea prevazuta in standardul SR EN 12341 "Calitatea aerului. Determinarea fractiei PM10 de materii sub forma de pulberi in suspensie. Metoda de referinta si proceduri de incercare in teren pentru demonstrarea echivalentei cu metoda de masurare de referinta".
5. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 este cea prevazuta in standardul SR EN 14907 "Calitatea aerului. Metoda standardizata de masurare gravimetrica pentru determinarea fractiei masice de PM2,5 a particulelor in suspensie".
6. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea benzenului
Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este cea prevazuta in standardul SR EN 14662 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiilor de benzen" - partile 1, 2 si 3.
7. Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon
Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este cea prevazuta in standardul SR EN 14626 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de monoxid de carbon prin spectroscopie in infrarosu nedispersiv".
8. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de ozon
Metoda de referinta pentru masurarea ozonului este cea prevazuta in standardul SR EN 14625 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de ozon prin fotometrie in ultraviolet".
9. Metoda de referinta pentru prelevarea si analiza arsenului, cadmiului si nichelului in aerul inconjurator
Metoda de referinta pentru prelevarea As, Cd si Ni este cea descrisa la lit. A pct. 4 din prezenta anexa. Metoda de referinta pentru analiza As, Cd si Ni este cea prevazuta in standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru determinarea Pb, Cd, As si Ni in fractia PM10 a particulelor in suspensie".
10. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea benzo(a)pirenului in aerul inconjurator
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea BaP este cea prevazuta in standardul SR EN 15549 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de benzo(a)piren in aerul inconjurator".
11. Metode de referinta pentru prelevarea si analiza hidrocarburilor aromatice policiclice in aerul inconjurator
In absenta standardelor CEN pentru prelevarea si analiza HAP se utilizeaza metoda descrisa in standardul SR ISO 12884 "Aer inconjurator. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (faza gazoasa si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmata de analiza prin cromatografie in faza gazoasa/spectrometrie de masa".
12. Metode de referinta pentru prelevarea si analiza mercurului in aerul inconjurator
Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur total gazos in aerul inconjurator este cea prevazuta in standardul SR EN 15852 "Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizata pentru determinarea mercurului gazos total".
13. Metodele de referinta pentru prelevarea si analiza concentratiei de arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice in depuneri
Metoda de referinta pentru prelevarea depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice are la baza expunerea unui cilindru (calibrat) etalonat, cu dimensiuni standardizate.
Metoda de referinta pentru prelevarea si analiza concentratiei de arsen, cadmiu si nichel in depuneri este cea prevazuta in standardul SR EN 15841 "Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru determinarea continutului de arsen, cadmiu, nichel si plumb in depuneri din atmosfera".
Metoda de referinta pentru prelevarea si analiza concentratiei de mercur in depuneri este cea prevazuta in standardul SR EN 15853 "Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizata pentru determinarea depunerilor de mercur".
In absenta standardelor CEN pentru analiza HAP se utilizeaza metoda descrisa in standardul SR ISO 12884 "Aer inconjurator. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (faza gazoasa si particule). Prelevare pe adsorbant si filtru urmata de analiza prin cromatografie in faza gazoasa/spectrometrie de masa".
14. Tehnici de referinta pentru modelarea calitatii aerului inconjurator
Tehnicile de referinta pentru modelarea calitatii aerului inconjurator nu sunt inca stabilite. Orice amendamente facute in vederea adaptarii acestui punct la progresul stiintific si tehnic va respecta procedurile europene.
B. Demonstrarea echivalentei
1. Se pot folosi orice alte metode daca se demonstreaza ca rezultatele acestora sunt echivalente cu cele ale metodelor prevazute la lit. A. In cazul particulelor in suspensie se poate utiliza orice alta metoda, daca se poate demonstra ca exista o corelatie intre rezultatele acesteia si rezultatele metodei de referinta. In acest caz, rezultatele obtinute prin acea metoda trebuie sa fie corectate astfel incat sa fie echivalente cu rezultatele care ar fi fost obtinute prin metoda de referinta.
2. Atunci cand se folosesc factori provizorii pentru determinarea echivalentei, acestia sunt ulterior confirmati si/sau modificati in conformitate cu ghidurile Comisiei Europene.
3. Atunci cand este cazul, factorul de corectie se aplica, de asemenea, datelor de masurare obtinute in trecut, in scopul obtinerii unei comparabilitati mai mari a datelor.
C. Standardizarea
Pentru poluantii gazosi, volumul trebuie sa fie standardizat la o temperatura de 293 K si o presiune atmosferica de 101,3 kPa. Pentru particulele in suspensie si substantele care urmeaza sa fie analizate din particulele in suspensie (de exemplu, plumbul) volumul de prelevare se raporteaza la conditiile de mediu, in particular la temperatura si la presiunea atmosferica inregistrate la data masurarilor.
D. Introducerea de noi echipamente
Toate echipamentele noi care au fost achizitionate in scopul punerii in aplicare a prezentei legi trebuie sa fie in conformitate cu metoda de referinta sau o metoda echivalenta pana la 11 iunie 2011.
Toate echipamentele folosite pentru masurarile fixe trebuie sa fie in conformitate cu metoda de referinta sau o metoda echivalenta pana la 11 iunie 2013.
E. Recunoasterea reciproca a datelor
In procesul de omologare efectuat cu scopul de a demonstra ca echipamentele de masurare satisfac exigentele metodelor de referinta enumerate la lit. A, autoritatile si organismele competente desemnate in conformitate cu art. 9 din prezenta lege accepta rapoarte de incercare emise in alte state membre ale Uniunii Europene de laboratoare acreditate in conformitate cu SR EN ISO 17025 "Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari", pentru efectuarea acestor incercari.


ANEXA Nr. 8


MASURARI
in statii de fond rural, indiferent de concentratie

A. Obiective
Obiectivul principal al acestor masurari este furnizarea de informatii adecvate cu privire la nivelul de fond al poluarii. Aceste informatii sunt esentiale pentru aprecierea nivelurilor crescute ale concentratiilor de poluanti din ariile mai poluate (cum ar fi fondul urban, zonele industriale, zonele cu trafic rutier), pentru evaluarea contributiilor din transportul poluantilor atmosferici la lunga distanta, pentru analiza contributiei surselor de poluare si pentru intelegerea comportamentului unor poluanti specifici, cum ar fi particulele in suspensie. In plus, aceste informatii sunt esentiale pentru cresterea gradului de utilizare a modelarii dispersiei si in zonele urbane.
B. Substante
Rezultatele masurarilor de PM2,5 trebuie sa cuprinda cel putin concentratia masica si concentratiile componentilor specifici pentru caracterizarea compozitiei sale chimice. Se au in vedere cel putin urmatoarele specii chimice:

           
  SO42- Na+ NH4+ Ca2+ carbon elementar (CE)
  NO3- K+ Cl- Mg2+ carbon organic (CO)

C. Amplasarea
Masurarile in ariile de fond rural se fac in conformitate cu pozitiile A.1.-A.3. din anexa nr. 5.


ANEXA Nr. 9


MASURAREA
substantelor precursoare ale ozonului

A. Obiective
Principalele obiective ale acestor masurari sunt: analiza tendintelor substantelor precursoare ale ozonului, verificarea eficientei strategiilor de reducere a emisiilor, verificarea consistentei inventarelor de emisii si stabilirea legaturii intre sursele de emisie si concentratiile de poluanti.
Un alt obiectiv este facilitarea intelegerii proceselor de formare ale ozonului si de dispersie a substantelor precursoare ale acestuia, precum si aplicarea modelelor fotochimice.
B. Substante
Masurarea substantelor precursoare ale ozonului trebuie sa includa cel putin oxizii de azot (NO si NO2) si compusii organici volatili (COV) adecvati. Lista compusilor organici volatili recomandati pentru masurare este prezentata mai jos:

         
    1-Butena Izopren Etil benzen
  Etan Trans-2-Butena n-Hexan m+p-Xilen
  Etilena cis-2-Butena i-Hexan o-Xilen
  Acetilena 1,3-Butadiena n-Heptan 1,2,4-Trimetilbenzen
  Propan n-Pentan n-Octan 1,2,3-Trimetilbenzen
  Propena i-Pentan i-Octan 1,3,5-Trimetilbenzen
  n-Butan 1-Pentena Benzen Formaldehida
  i-Butan 2-Pentena Toluen Hidrocarburi totale nonmetanice

C. Amplasare
Masurarile sunt efectuate in special in ariile urbane si suburbane, in orice amplasament de monitorizare considerat adecvat pentru indeplinirea obiectivelor monitorizarii mentionate la lit. A.


ANEXA Nr. 10


Informatiile care urmeaza a fi incluse in planurile locale, regionale sau nationale de imbunatatire a calitatii aerului inconjurator

A. Informatiile care urmeaza a fi furnizate conform art. 52 (planuri de calitatea aerului)
1. Localizarea poluarii excesive
a) regiune;
b) oras (harta);
c) statie de masurare (harta, coordonate geografice).
2. Informatii generale
a) tip de zona (oras, zona industriala sau rurala);
b) estimarea zonei poluate (km2) si a populatiei expuse poluarii;
c) date climatice utile;
d) date relevante privind topografia;
e) informatii suficiente privind tipul de tinte care necesita protectie in zona.
3. Autoritati responsabile
Numele si adresele persoanelor responsabile de elaborarea si punerea in practica a planurilor de imbunatatire.
4. Natura si evaluarea poluarii
a) concentratiile observate in anii anteriori (inaintea aplicarii masurilor de imbunatatire);
b) concentratiile masurate de la inceputul proiectului;
c) tehnicile utilizate pentru evaluare.
5. Originea poluarii
a) lista principalelor surse de emisie responsabile de poluare (harta);
b) cantitatea totala a emisiilor din aceste surse (tone/an);
c) informatii privind poluarea importata din alte regiuni.
6. Analiza situatiei
a) detaliile factorilor responsabili de depasire (de exemplu, transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanti secundari in atmosfera);
b) detaliile posibilelor masuri de imbunatatire a calitatii aerului.
7. Detalii privind masurile sau proiectele de imbunatatire care existau inainte de 11 iunie 2008, si anume:
a) masuri locale, regionale, nationale, internationale;
b) efectele observate ale acestor masuri.
8. Detalii privind masurile sau proiectele adoptate in vederea reducerii poluarii in urma intrarii in vigoare a prezentei legi:
a) enumerarea si descrierea tuturor masurilor prevazute de proiect;
b) calendarul aplicarii;
c) estimarea imbunatatirii planificate a calitatii aerului si a perioadei de timp preconizate conform necesarului pentru atingerea acestor obiective.
9. Detalii privind masurile sau proiectele planificate sau in curs de cercetare pe termen lung.
10. Lista publicatiilor, documentelor, activitatilor etc. utilizate pentru a suplimenta informatiile necesare conform prezentei anexe.
B. Informatiile care urmeaza a fi furnizate conform art. 51 lit. a)
1. Toate informatiile sunt sub forma stabilita la lit. A din prezenta anexa.
2. Informatii privind stadiul aplicarii urmatoarelor directive:
1. Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la masurile preconizate impotriva poluarii aerului cu emisiile poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scanteie ale autovehiculelor 1);
2. Directiva 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor 2);
3. Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii 3);
4. Directiva 97/68/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la masurile impotriva emisiei de poluanti gazosi si de pulberi provenind de la motoarele cu ardere interna care urmeaza sa fie instalate pe echipamentele mobile fara destinatie rutiera 4);
5. Directiva 98/70/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei si a motorinei si de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului 5);
6. Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii 6);
7. Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea continutului de sulf din anumiti combustibili lichizi si de modificare a Directivei 93/12/CEE 7);
8. Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deseurilor 8);
9. Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor in atmosfera a anumitor poluanti provenind de la instalatii de ardere de dimensiuni mari 9);
10. Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici 10);
11. Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili cauzate de utilizarea de solventi organici in anumite vopsele si lacuri si in produsele de refinisare a vehiculelor si de modificare a Directivei 1993/13/CE 11);
12. Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 iulie 2005 de modificare a Directivei 1999/32/CE cu privire la continutul de sulf al combustibililor marini 12);
13. Directiva 2005/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la masurile care trebuie luate impotriva emisiilor de gaze si de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate la vehicule si impotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scanteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule 13);
14. Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice si de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului 14) .
___________
1) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 76, din 6 aprilie 1970, p. 1. Directiva modificata ultima data prin Directiva 2006/96/CE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 363, din 20 decembrie 2006, p. 81).
2) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 365, din 31 decembrie 1994, p. 24. Directiva modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozitiilor privind comitetele care asista Comisia in exercitarea competentelor de executare prevazute de actele care fac obiectul procedurii mentionate la articolul 251 din Tratatul CE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 284, din 31 octombrie 2003, p. 1).
3) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 24, din 29 ianuarie 2008, p. 8.
4) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 59, din 27 februarie 1998, p. 1. Directiva modificata ultima data prin Directiva 2006/105/CE.
5) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 350, din 28 decembrie 1998, p. 58. Directiva modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
6) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 85, din 29 martie 1999, p. 1. Directiva modificata ultima data prin Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 143, din 30 aprilie 2004, p. 87).
7) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 121, din 11 mai 1999, p. 13. Directiva modificata ultima data prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 191, din 22 iulie 2005, p. 59).
8) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 332, din 28 decembrie 2000, p. 91.
9) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 309, din 27 noiembrie 2001, p. 1.
10) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 309, din 27 noiembrie 2001, p. 22.
11) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 143, din 30 aprilie 2004, p. 87.
12) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 191, din 22 iulie 2005, p. 59.
13) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 275, din 20 octombrie 2005, p. 1. Directiva modificata ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor in ceea ce priveste emisiile provenind de la vehiculele usoare pentru pasageri si de la vehiculele usoare comerciale (Euro 5 si Euro 6) si privind accesul la informatiile referitoare la repararea si intretinerea vehiculelor (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 171, din 29 iunie 2007, p. 1).
14) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 114, din 27 aprilie 2006, p. 64.

3. Informatii privind masurile de reducere a poluarii aerului care au fost luate in considerare la nivelul corespunzator local, regional sau national pentru punerea in aplicare in legatura cu atingerea obiectivelor de calitate a aerului, inclusiv:
a) reducerea emisiilor provenite din surse stationare prin asigurarea dotarii surselor stationare de combustie mici si mijlocii (inclusiv pentru biomasa) cu echipamente de control al emisiilor sau prin asigurarea inlocuirii lor;
b) reducerea emisiilor provenite de la autovehicule prin intermediul modernizarii cu ajutorul echipamentelor de control al emisiilor. Trebuie avuta in vedere utilizarea de stimulente de natura economica pentru a accelera adoptarea noilor tehnologii;
c) achizitiile efectuate de catre autoritatile publice, in conformitate cu manualul privind achizitiile publice de autovehicule destinate traficului rutier, de combustibili si de echipament de combustie care asigura protectia mediului, in scopul reducerii emisiilor, inclusiv achizitionarea unor:
- autovehicule noi, inclusiv autovehicule cu nivel scazut de emisie;
- autovehicule nepoluante care efectueaza servicii de transport;
- surse stationare de combustie cu nivel scazut de emisie;
- combustibili cu nivel scazut de emisie pentru sursele stationare si mobile;
d) masurile de limitare a emisiilor provenite din transporturi prin intermediul planificarii si gestionarii circulatiei rutiere (inclusiv taxarea congestiei din trafic, tarifele pentru parcare diferentiate sau alte stimulente de natura economica; stabilirea de "zone cu nivel scazut de emisie");
e) masurile de incurajare a evolutiei in directia mijloacelor de transport mai putin poluante;
f) asigurarea utilizarii combustibililor cu nivel scazut de emisie in sursele stationare de scara mica, medie si mare si in sursele mobile;
g) masurile de reducere a poluarii aerului prin intermediul sistemului de autorizare in temeiul Directivei 2008/1/CE, al planurilor nationale in temeiul Directivei 2001/80/CE si prin intermediul folosirii instrumentelor economice, cum ar fi taxele, impunerile sau schimbul de drepturi de emisie;
h) acolo unde este cazul, masuri vizand protectia sanatatii copiilor si a altor grupuri sensibile.


ANEXA Nr. 11


Informarea publicului

1. Autoritatile publice competente asigura comunicarea regulata catre public a informatiilor actualizate privind concentratiile ambientale de poluanti, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.
2. Concentratiile ambientale puse la dispozitie sunt prezentate sub forma unor valori medii pentru perioade de calculare a mediei corespunzatoare prevazute la lit. B, D-F si la pozitiile G.1.-G.5. din anexa nr. 3. Informatiile prezentate cuprind cel putin eventualele niveluri care depasesc obiectivele referitoare la calitatea aerului, inclusiv valorile-limita, valorile-tinta, pragurile de alerta, pragurile de informare sau obiectivele pe termen lung referitoare la poluantul reglementat. Se include o scurta evaluare legata de obiectivele privind calitatea aerului si informatii corespunzatoare referitoare la efectele asupra sanatatii sau vegetatiei, acolo unde este cazul.
3. Informatiile privind concentratiile ambientale de dioxid de sulf, dioxid de azot, particule in suspensie (cel putin PM10 ), ozon si monoxid de carbon se actualizeaza cel putin o data pe zi si, in cazurile in care acest lucru este posibil, informatiile se actualizeaza o data pe ora. Informatiile privind concentratiile ambientale de plumb si benzen, prezentate ca valori medii pe ultimele 12 luni, se actualizeaza trimestrial si, de cate ori acest lucru este posibil, lunar.
4. Autoritatile publice competente asigura punerea la timp la dispozitia publicului a informatiilor privind depasirile actuale sau prognozate ale pragurilor de alerta, precum si eventuale praguri de informare. Detaliile furnizate trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
a) informatii privind depasirea sau depasirile observate:
- punctul sau arealul de depasire;
- tipul de prag depasit (de informare sau de alerta);
- momentul inceperii si durata depasirii;
- cea mai mare concentratie orara si, in plus, cea mai mare concentratie medie pe un interval de 8 ore in cazul ozonului;
b) prognoza urmatoarei (urmatoarelor) dupa-amiezi (zile):
- aria geografica a depasirilor preconizate ale pragurilor de informare si/sau de alerta;
- modificarile preconizate ale poluarii (ameliorare, stabilizare sau deteriorare), alaturi de motivele care determina acele modificari;
c) informatii privind tipul de populatie vizat, posibilele efecte asupra sanatatii si masurile recomandate:
- informatii privind grupurile de populatie expuse riscului;
- descrierea simptomelor probabile;
- masurile de precautie recomandate populatiei vizate;
- locul unde se gasesc informatii suplimentare;
d) informatii privind actiunile de prevenire in scopul reducerii poluarii si/sau a expunerii la aceasta: indicarea sectoarelor principalelor surse; recomandari cu privire la actiunile de reducere a emisiilor;
e) in cazul depasirilor prognozate, statele membre trebuie sa ia masuri pentru a se asigura ca detaliile respective sunt
furnizate in masura in care acest lucru este posibil.

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

0743.087.930

office@avocatura.com

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2022