Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 256 din 3 noiembrie 2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 5 noiembrie 2015 -
LEGE nr. 256 din 3 noiembrie 2015privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 5 noiembrie 2015





    Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1Prezenta lege reglementează activitățile și practicile legate de exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România, denumit în continuare CDR. Articolul 2(1) Profesia de dietetician este o profesie liberală, în domeniul sănătății umane, furnizoare de servicii conexe actului medical.(2) Profesia de dietetician are ca principal scop asigurarea unei nutriții echilibrate a individului și colectivităților umane, în vederea asigurării unei stări bune de sănătate, prin prevenirea stărilor patologice influențate nutrițional și prin promovarea, menținerea și recuperarea sănătății prin mijloace dietetice.(3) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, dieteticianul trebuie să acționeze cu profesionalism, dovedind disponibilitate, competență, corectitudine, devotament, loialitate, confidențialitate și respect față de ființa umană. Articolul 3(1) În exercitarea profesiei, dieteticianul aplică știința nutriției și dieteticii în alimentația și educația pe teme de alimentație a pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, cât și a persoanelor ca subiect individual, atât a celor sănătoase, cât și a celor bolnave.(2) Dieteticianul contribuie la definirea, evaluarea și controlul calității produselor și dietelor alimentare oferite pacienților/ beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, ținând cont de principiile și obiectivele naționale de prevenție și sănătate publică relevante în sfera nutriției și alimentației publice. De asemenea, dieteticianul participă la toate programele de sănătate publică ce implică o componentă alimentară.(3) Deciziile profesionale ale dieteticianului vor fi luate în limitele competenței sale profesionale, având în vedere interesul și drepturile pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, respectarea voinței acestora, grija față de sănătatea lor și față de sănătatea publică, principiile general-acceptate de nutriție și dietetică, nediscriminarea între pacienți/beneficiari de servicii de nutriție și dietetică, respectarea demnității umane și a celorlalte principii și reguli de etică și deontologie în nutriție și dietetică.(4) Profesia de dietetician se exercită pe bază de libertate profesională în probleme specifice de nutriție și dietetică a pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică, fără îngrădiri administrative privind prescrierea de măsuri dietetice și de nutriție. Principiul independenței profesionale conferă dieteticianului dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea răspunderii pentru calitatea acestuia, în limitele respectării de către pacienți/beneficiari de servicii de nutriție și dietetică a indicațiilor dietetice primite. Capitolul II Exercitarea profesiei de dietetician cu drept de liberă practică Articolul 4Profesia de dietetician se poate exercita în România de către:a) cetățeni ai statului român;b) cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene;c) soțul unui cetățean român, descendenții și ascendenții în linie directă, indiferent de cetățenia acestora, aflați în întreținerea unui cetățean român;d) membrii de familie ai unui cetățean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), astfel cum sunt definiți la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare;e) cetățenii statelor terțe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România;f) beneficiarii unui statut de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele prevăzute la lit. b). Articolul 5(1) Profesia de dietetician se exercită pe teritoriul României numai de către persoanele care au obținut statutul de dietetician autorizat. Pentru obținerea acestui statut persoanele fizice trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:a) să aibă capacitate juridică civilă deplină de exercițiu;b) să posede un titlu oficial de calificare în nutriție și dietetică;c) să fie apte din punct de vedere medical pentru practicarea profesiei;d) să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 18;e) să aibă calitatea de membru al CDR;f) să se încadreze în una dintre categoriile prevăzute la art. 4.(2) În sensul prezentei legi, prin titlu oficial de calificare în nutriție și dietetică, se înțelege:a) diploma de licență în specializarea nutriție și dietetică, eliberată de o instituție de învățământ superior, acreditată în România, pe domeniul sănătate, cu o durată de minimum 3 ani (180 de credite);b) adeverință de absolvire a studiilor, eliberată la cererea absolventului, ca urmare a promovării examenului de licență, valabilă până la eliberarea diplomei de licență, conform prevederilor lit. a), dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii;c) diplomă sau adeverință de tipul celei menționate la lit. a) și b), obținută în străinătate și recunoscută sau echivalată în România, după caz.(3) Pentru a profesa ca dietetician pe teritoriul României, persoanele prevăzute la art. 4 sunt obligate să dețină o autorizație de liberă practică, eliberată de CDR.(4) În vederea eliberării autorizației de liberă practică trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) să dețină titlu oficial de calificare în nutriție și dietetică potrivit alin. (2);b) să facă dovada efectuării unui an de practică în domeniul nutriției și dieteticii în conformitate cu dispozițiile cuprinse în normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau să dețină o diplomă de masterat în domeniul nutriției și dieteticii (120 de credite);c) să promoveze examenul național de dietetician autorizat, organizat de către instituțiile de învățământ superior care au un program de licență acreditat în specializarea nutriție și dietetică, elaborat în colaborare cu CDR. Articolul 6Pentru exercitarea profesiei de dietetician autorizația de liberă practică se eliberează și se reînnoiește obligatoriu de către CDR, la un interval de 5 ani. Articolul 7(1) Persoanele prevăzute la art. 4 lit. b), c), e) și f) trebuie să susțină examenul prevăzut la art. 5 alin. (4) lit. c).(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior care au emis diplome de licență în specializarea nutriție și dietetică vor organiza primul examen național de dietetician autorizat, pentru posesorii de diplomă/adeverință de licență în specializarea nutriție și dietetică care îndeplinesc condițiile menționate la art. 5 alin. (4) lit. a) și b).(3) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 8(1) Toți asistenții medicali dieteticieni care optează pentru exercitarea profesiei de dietetician sunt obligați ca, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să efectueze un stagiu de pregătire specifică, pentru o durată determinată, recunoscută de Ministerul Educației și Cercetării Științifice și de Ministerul Sănătății, conform standardelor ocupaționale europene aprobate prin reglementările legale în vigoare, menit să aducă nivelul de pregătire a asistenților medicali dieteticieni la nivelul minim de licență în dietetică.(2) Prin excepție de la prevederile art. 5 alin. (1), atribuțiile dieteticianului pot fi exercitate de către asistentul medical cu competență în dietetică, pentru o perioadă de până la 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) După expirarea termenului de 5 ani asistenții medicali dieteticieni care nu au obținut o diplomă de licență în specializarea nutriție și dietetică nu vor putea să mai profeseze în acest domeniu și vor putea profesa ca asistenți medicali, aceasta fiind profesia lor de bază. Articolul 9Supravegherea și controlul exercitării profesiei de dietetician se realizează de CDR. Capitolul III Forme de exercitare a profesiei de dietetician cu drept de liberă practică Articolul 10Principalele domenii de practică în care activează dieteticianul sunt:a) dietetician administrativ: activează în managementul serviciilor și produselor alimentare cu responsabilitatea de a furniza informații privind produsele nutriționale adecvate, hrana de calitate pentru indivizi și grupuri în stare de sănătate și de boală, în cadrul unor instituții sau comunități;b) dietetician clinic: activează la nivelul îngrijirilor medicale primare, secundare și terțiare, cu responsabilitatea de a planifica, a educa, a supraveghea și a evalua un plan de alimentație, conceput clinic, pentru a asigura pacienților/ beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică o stare de sănătate nutrițională optimă; dieteticienii clinici pot lucra autonom în cabinete individuale, în instituții medicale, cabinete medicale, spitale, unități staționare și cămine de bătrâni;c) dietetician pentru sănătatea publică sau comunitar: activează cu rol direct în promovarea sănătății și formularea politicilor de promovare a alegerilor produselor alimentare la nivel de individ/grupuri, care să ducă la îmbunătățirea și menținerea sănătății nutriționale concomitent cu minimalizarea riscurilor care decurg din bolile cu determinare nutrițională;d) cadrele didactice și cercetătorii care au parcurs ciclul Bologna au posibilitatea de a continua programul de licență cu un program de master și apoi cu unul de doctorat;e) alte domenii de practică în domeniul dieteticii pot fi stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului educației și cercetării științifice și ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Articolul 11(1) Exercitarea profesiei de dietetician se realizează în instituții publice, private sau în forme autonome de exercitare a profesiei.(2) Formele autonome de exercitare a profesiei sunt:a) cabinet individual de dietetică;b) societate civilă profesională de dietetică.(3) Formele autonome de exercitare a profesiei de dietetician pot angaja personal salariat, pot încheia contracte de colaborare cu alți dieteticieni, contracte de conlucrare cu alte forme autonome de exercitare a profesiei, contracte cu furnizorii de bunuri și servicii necesare activității lor, contracte specifice cu unități medicale, educaționale, sociale, sportive, de alimentație publică, de îngrijire corporală, de industrie alimentară și farmaceutică, cu mijloace de comunicare în masă, forme specifice de exercitare a profesiei de medic și a diverselor alte profesii paramedicale și alte acte juridice civile, în condițiile Codului civil și legilor speciale aplicabile. Capitolul IV Înființarea, organizarea și funcționarea CDR Articolul 12(1) CDR se înființează și funcționează ca organizație profesională, neguvernamentală, apolitică, atât la nivel național, cât și la nivel teritorial, având ca obiect de activitate controlul, supravegherea și modul de exercitare a profesiei de dietetician.(2) Formele de organizare a CDR la nivel național și la nivel teritorial sunt stabilite prin Statutul CDR.(3) Statutul și Regulamentul intern de organizare și funcționare al CDR se elaborează, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de către reprezentanții asociațiilor profesionale ale dieteticienilor și ai instituțiilor de învățământ superior care au un program de licență acreditat în specialitatea nutriție și dietetică și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Statutul CDR prevede modul de organizare al primelor alegeri, structura organizatorică la nivel național și teritorial, precum și numărul și durata mandatelor organelor de conducere ale CDR. Articolul 13(1) Atribuțiile CDR sunt următoarele:a) asigură respectarea cadrului legal și organizatoric pentru exercitarea profesiei de dietetician în condițiile prezentei legi, inclusiv prin funcția de control profesional, de autoritate disciplinară și jurisdicție profesională;b) instituie standarde de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii și norme deontologice în exercitarea profesiei de dietetician;c) instituie un cadru de promovare și dezvoltare a competenței profesionale;d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, în organismele profesionale internaționale, precum și în litigiile cu terții;e) ține evidența dieteticienilor autorizați și, după caz, acordă, certifică, suspendă și retrage dreptul de exercitare a profesiei de dietetician pe teritoriul României;f) mediază și arbitrează divergențele dintre dieteticienii autorizați, dintre aceștia și formele autonome de exercitare a profesiei, ori dintre formele de exercitare a profesiei.(2) Alte atribuții sunt prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Capitolul V Drepturile și accesul pacienților/beneficiarilor de servicii de nutriție și dietetică la serviciile medicale oferite de dieteticieni Articolul 14Toate persoanele au acces liber la consilierea și terapia dietetică, reglementate conform prezentei legi. Articolul 15Persoanele care se adresează unui dietetician beneficiază de confidențialitatea datelor privind starea lor de sănătate. Articolul 16Practicile și procedurile de nutriție și dietetică de care beneficiază populația asigurată sunt stabilite prin negociere cu Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Capitolul VI Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 17Pentru a exercita profesia de dietetician cu liberă practică, acesta trebuie să devină membru al CDR prin obținerea autorizației de liberă practică, conform art. 5 alin. (4), în cel mult 5 ani de la absolvirea studiilor de licență. Articolul 18Este nedemnă și nu poate exercita profesia de dietetician:a) persoana care a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură a aduce atingere profesiei de dietetician;b) persoana care, în exercitarea profesiei de dietetician, a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă. Articolul 19(1) Dieteticianul cu drept de liberă practică răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a normelor metodologice de aplicare a acesteia și a Statutului CDR.(2) Constatarea, cercetarea și sancțiunile abaterilor disciplinare sunt prevăzute în Statutul CDR.(3) Analizarea și soluționarea cazurilor de malpraxis se fac de către CDR, care poate colabora cu Colegiul Medicilor din România sau, după caz, cu Colegiul Farmaciștilor din România.(4) Răspunderea disciplinară a dieteticienilor cu drept de liberă practică nu exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială, conform prevederilor legale. Articolul 20(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății, cu consultarea instituțiilor de învățământ superior care au un program de licență acreditat în specializarea de nutriție și dietetică, emite normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, profesia de dietetician licențiat, precum și ocupațiile prevăzute la art. 10 se introduc în Clasificarea ocupațiilor din România, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
    PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
    VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA
    PREȘEDINTELE SENATULUI
    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
    București, 3 noiembrie 2015.Nr. 256.------

    Noutăți

  • LEGE nr. 357 din 6 iunie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea şi completarea Legii bancare nr. 58/1998
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 29 din 31 martie 2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto
  • LEGE nr. 440 din 25 octombrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior
  • LEGE nr. 85 din 22 iulie 1992 *** Republicată privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 142 din 29 decembrie 2004 pentru suspendarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe fiscale asupra societăţilor comerciale "RAFO" - S.A. Oneşti şi "CAROM" - S.A. Oneşti
  • LEGE nr. 514 din 23 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 10 din 27 februarie 2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belg
  • LEGE nr. 52 din 21 ianuarie 2003 (*republicată*) privind transparenţa decizională în administraţia publică*)
  • LEGE nr. 481 din 24 septembrie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor
  • ORDONANŢA URGENTA nr. 20 din 19 mai 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice
  • LEGE nr. 212 din 15 noiembrie 2011 privind trecerea unor suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" în domeniul public al comunelor Pardina, Maliuc şi Crişan, judeţul Tulcea, şi în administrarea consiliilor locale ale acestora
  • LEGE nr. 255 din 19 iulie 2007 pentru modificarea Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor
  • LEGE nr. 233 din 7 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului
  • CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (LEGEA nr. 286)
  • LEGE nr. 191 din 20 octombrie 2016 pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016
  • LEGE nr. 183 din 2 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
  • LEGE nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 193 din 12 decembrie 2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
  • LEGE nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional
  • LEGE nr. 108 din 7 aprilie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale
  • LEGE nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale
  • LEGE nr. 477 din 24 septembrie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2000 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art. 111 şi 112 din Ordonanţa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziţiile publice
  • LEGE nr. 203 din 28 decembrie 1999 privind permisele de muncă
  • LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativ
  • LEGE nr. 10 din 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
  • LEGE nr. 195 din 1 noiembrie 2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române
  • LEGE nr. 113 din 5 iunie 1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 1997
  • LEGE nr. 46 din 17 martie 2004 pentru înfiinţarea comunei Bălteni prin reorganizarea comunei Perieţi, judeţul Olt
  • LEGE nr. 28 din 27 martie 2000 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 142/1999 privind instituirea sistemului de plată pentru motorina, pe bază de bonuri valorice, în vederea înfiinţării culturilor de cereale păioase şi efectuării arăturilor din toamna anului 1999
  • LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Paza
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGEA nr. 307 din 12 iulie 2006 (*republicată*) privind apărarea împotriva incendiilor
  • LEGE nr. 343 din 22 decembrie 2015 pentru completarea art. 35 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare
  • CODUL MUNCII din 2003 (LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 50 din 9 iunie 2010 privind contractele de credit pentru consumatori
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 1 martie 2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale
  • LEGE nr. 82 din 6 iunie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar
  • LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române*)
  • LEGE nr. 157 din 14 mai 2004 privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea managerilor din sectorul public
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
  • LEGE nr. 183 din 9 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1998 privind plata contribuţiei de 8% din valoarea asistenţei tehnice primite de la Agenţia Internaţionala pentru Energia Atomică - Viena (A.I.E.A.)
  • LEGE nr. 42 din 29 iunie 1993 privind accizele la produsele din import şi din ţara, precum şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale
  • LEGE nr. 12 din 9 ianuarie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2017 pentru prorogarea unui termen şi pentru modificarea art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 122 din 1 septembrie 2005 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 28 iulie 2005 şi la Paris la 1 august 2005
  • LEGE nr. 134 din 29 iunie 1998 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării Naţionale al României şi Ministerul Apărării al Republicii Italiene, semnat la Roma la 26 februarie 1997
  • LEGE nr. 138 din 20 iulie 1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii
  • LEGE nr. 114 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
  • LEGE nr. 126 din 11 mai 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea continuării activităţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
  • LEGE nr. 59 din 5 martie 1998 privind afilierea Curţii Constituţionale a României la Asociaţia Curţilor Constituţionale care utilizează parţial limba franceza (A.C.C.P.U.F.)
  • LEGE nr. 138 din 12 mai 2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile
  • LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (*republicată*) Legea învăţământului
  • LEGE nr. 74 din 6 iunie 1995 (*republicată*) privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România
  • LEGE nr. 123 din 19 septembrie 2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 73 din 16 martie 2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000
  • LEGE nr. 21 din 11 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
  • LEGE nr. 155 din 20 mai 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
  • LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
  • LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020