Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 3 martie 1992 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 3 martie 1992





    Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I Coordonarea, controlul și atribuțiile Articolul 1Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de Parlament. Anual sau cînd Parlamentul hotărăște, directorul Serviciului Român de Informații prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, potrivit legii.În vederea exercitării controlului concret și permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere.Organizarea, funcționarea și modalitățile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotărîre adoptată de Parlament. Articolul 2Serviciul Român de Informații organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României. Articolul 3Serviciul Român de Informații asigură apărarea secretului de stat și prevenirea scurgerii de date sau informații care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.În aplicarea prevederilor legale privind apărarea secretului de stat, Serviciul Român de Informații organizează și execută transportul corespondenței oficiale cu asemenea caracter pe întreg teritoriul României. Articolul 4La cererea conducătorului instituției publice, regiei autonome sau societății comerciale, Serviciul Român de Informații verifică și oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcții în respectivele unități, ce presupun accesul la informații și activități cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.Sînt exceptați de la prevederile alin. 1 judecătorii, procurorii, funcționarii publici din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, care își stabilesc măsuri proprii de apărare a secretului de stat, potrivit legii. Articolul 5La cererea persoanelor fizice sau juridice din sectorul privat, Serviciul Român de Informații acordă asistență de specialitate pentru apărarea secretelor aflate în posesia acestora și prevenirea scurgerii de date sau informații ce nu pot fi aduse la cunoștința publicului. Asistența de specialitate se acordă, contra cost, potrivit tarifelor convenite.Asistența de specialitate se acordă gratuit persoanelor prevăzute la alin. 1, care execută comenzi pentru stat, în limita și pe durata acestora, precum și celor care desfășoară activitate de cercetare ori de producție în probleme sau cu privire la aspecte de interes național. Articolul 6Prin unitățile sale, Serviciul Român de Informații:a) execută activități informative și tehnice de prevenire și combatere a terorismului;b) execută intervenția antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații;c) asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Serviciul Român de Informații concură la realizarea protecției antiteroriste a demnitarilor gardați de Serviciul de Protecție și Pază, în situația cînd aceștia sînt vizați de amenințări cu acte de terorism.Serviciul Român de Informații poate asigura protecție antiteroristă și altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite. Articolul 7Serviciul Român de Informații acționează pentru descoperirea și contracararea acțiunilor de inițiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, a activităților de aderare la acestea sau de sprijinire a lor în orice mod ori de confecționare, deținere sau folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicațiilor, precum și de culegere și transmitere de informații cu caracter secret sau confidențial. Articolul 8Serviciul Român de Informații este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la siguranța națională, în condițiile legii. Articolul 9În vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa siguranței naționale, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: solicitarea și obținerea de obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la instituții publice; consultarea de specialiști ori experți; primirea de sesizări sau note de relații, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatări personale, inclusiv prin operațiuni tehnice. Articolul 10În situațiile care constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României, Serviciul Român de Informații, prin cadre stabilite în acest scop, solicită procurorului eliberarea mandatului prevăzut de art. 13 din Legea privind siguranța națională a României pentru desfășurarea activităților autorizate de acesta. Articolul 11Activitățile prevăzute la art. 9 și 10 se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă. Articolul 12În cazul constatării unei infracțiuni flagrante la regimul siguranței naționale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracțiuni, dacă sînt pedepsite de lege, cadrele Serviciului Român de Informații pot reține pe făptuitor, predîndu-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare și corpurile delicte.La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot acorda sprijin la realizarea unor activități de cercetare penală pentru infracțiuni privind siguranța națională.Organele de urmărire penală au obligația să comunice Serviciului Român de Informații orice date sau informații privitoare la siguranța națională, rezultate din activitatea de urmărire penală. Articolul 13Organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest. Articolul 14În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informații colaborează cu Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Vămilor, precum și cu celelalte organe ale administrației publice.Organele prevăzute la alin. 1 au obligația să-și acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege. Articolul 15Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații poate stabili relații cu organisme similare din străinătate. Capitolul II Organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații Secţiunea 1 Consiliul director Articolul 16Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege, Serviciul Român de Informații este condus de către Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Român de Informații, primul-adjunct al directorului, adjuncții directorului, șefii unor unități centrale și teritoriale.Componența Consiliului director se stabilește prin Regulamentul de funcționare a Serviciului Român de Informații, iar încadrarea nominală a acestuia se face de către director.Președintele Consiliului director este directorul Serviciului Român de Informații. În lipsa directorului, atribuțiile de președinte se îndeplinesc de primul-adjunct, iar în absența acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat. Articolul 17Consiliul director al Serviciului Român de Informații se întrunește, de regulă, trimestrial, ședințele fiind convocate de președintele acestuia.În caz de urgență, la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau la solicitarea directorului, Consiliul director se întrunește ori de cîte ori este necesar. Articolul 18Consiliul director al Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărîri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor. Articolul 19La ședințele Consiliului director pot fi invitați, după caz, reprezentanți ai unor ministere sau altor organe ale administrației publice, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum și specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afara acestuia. Articolul 20Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranța națională, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afara acestuia. Desemnarea specialiștilor din afara Serviciului Român de Informații se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.Invitații și specialiștii din afara Serviciului Român de Informații prevăzuți la art. 19 și la alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozițiilor legale privind apărarea secretului de stat. Secţiunea a 2-a Biroul executiv al Consiliului director Articolul 21Conducerea operativă a Serviciului Român de Informații și asigurarea îndeplinirii hotărîrilor Consiliului director se realizează de Biroul executiv al acestuia.Biroul executiv este alcătuit din director, primul-adjunct al directorului și adjuncții directorului.Președintele Biroului executiv este directorul Serviciului Român de Informații. Articolul 22Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Român de Informații se întrunește bilunar, ședințele fiind convocate de către director.Dispozițiile art. 18 și art. 19 se aplică în mod corespunzător și Biroului executiv. Secţiunea a 3-a Directorul Serviciului Român de Informații Articolul 23Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului.La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurămînt: "Eu, .........., jur că voi îndeplini cu bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și legilor țării, atribuțiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații".În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit legii, ordine și instrucțiuni.Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședință comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor. Articolul 24Directorul Serviciului Român de Informații are un prim-adjunct, care este și înlocuitorul legal al acestuia, precum și 3 adjuncți.Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații și adjuncții directorului au rang de secretari de stat și sînt numiți de Președintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații. Secţiunea a 4-a Structura Serviciului Român de Informații Articolul 25În componența Serviciului Român de Informații intră unități și subunități, în concordanță cu specificul activității sale, echivalente structurilor din ministere.Unitățile Serviciului Român de Informații sînt subordonate numai conducerii acestuia. Articolul 26Structura, efectivele, mobilizarea rezerviștilor Serviciului Român de Informații, precum și Regulamentul de funcționare a acestuia se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Biroul executiv al Serviciului Român de Informații, în funcție de nevoi, în limitele stabilite de lege și ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării îmbunătățirea structurilor Serviciului Român de Informații și redistribuirea efectivelor. Capitolul III Personalul Serviciului Român de Informații Articolul 27Personalul Serviciului Român de Informații se compune din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative.Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele și regulamentele militare.Salariații civili sînt supuși dispozițiilor Codului muncii și celorlalte prevederi legale și regulamentare ale Serviciului Român de Informații. Articolul 28Ofițerii operativi ai Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranței naționale.Serviciul Român de Informații va asigura protecția și încadrarea în alte unități sau compartimente de muncă a ofițerilor operativi care, lucrînd acoperit, sînt desconspirați în împrejurări care exclud culpa acestora. Articolul 29Personalul militar se constituie din absolvenți ai instituțiilor de învățămînt din sistemul propriu, cadre militare selecționate și transferate de la Ministerul Apărării Naționale sau de la Ministerul de Interne, în baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul miniștrilor respectivi, precum și din specialiști chemați în cadrele active.Personalul militar transferat de la Ministerul Apărării Naționale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intră în subordinea exclusivă a conducerii Serviciului Român de Informații. Articolul 30Selecționarea, încadrarea, acordarea gradelor și înaintarea în grad și în funcții, transferarea, trecerea în rezervă, încetarea sau desfacerea contractului de muncă se fac potrivit legii, Regulamentului de funcționare a Serviciului Român de Informații, statutelor corpurilor ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor și altor dispoziții legale. Articolul 31Pregătirea personalului se realizează prin sistemul de învățămînt propriu sau în instituții de specialitate ale Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale. Articolul 32Personalul Serviciului Român de Informații se legitimează cu legitimația de serviciu, iar în misiuni operative, și cu insigna de serviciu. Modelul insignei de serviciu este cel prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 33Cadrele militare permanente ale Serviciului Român de Informații au dreptul la uniformă, care se asigură gratuit.Categoriile de personal pentru care portul uniformei în timpul serviciului este obligatoriu se stabilesc de directorul Serviciului Român de Informații.Uniformele, însemnele de grad și accesoriile se stabilesc în Regulamentul pentru descrierea și portul uniformelor personalului Serviciului Român de Informații, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Articolul 34Serviciul Român de Informații poate încorpora, pentru paza proprie și activități auxiliare, prin organele militare teritoriale, militari în termen, pe baza cererilor adresate Marelui Stat Major, cu 60 de zile înainte de data încorporării. În situația în care efectivele de pază proprie sînt insuficiente, acestea se vor asigura cu militari în termen din trupele de jandarmi.Serviciul Român de Informații are organ de mobilizare, execută mobilizarea și ține evidența personalului militar și civil existent la pace, precum și a rezerviștilor.Normele de funcționare a acestui organ se stabilesc de comun acord cu Marele Stat Major al Ministerului Apărării Naționale.Evidența situației militare a personalului se ține de către Serviciul Român de Informații, iar pentru rezerviști, și de către organele militare teritoriale. Articolul 35Cadrele din sectoarele operative ale Serviciului Român de Informații sînt funcționari publici care îndeplinesc atribuții ce implică exercițiul autorității de stat, avînd toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această calitate. Articolul 36Personalul Serviciului Român de Informații nu poate face parte din partide sau alte organizații cu caracter politic ori secret și nu poate fi folosit în scopuri politice.Serviciul Român de Informații nu va întreprinde nici o acțiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepția acelor acțiuni ale acestora care contravin siguranței naționale. Articolul 37Cadrele militare și angajații civili din Serviciul Român de Informații au obligația de a păstra cu strictețe secretul de stat și profesional, inclusiv după părăsirea în orice mod a serviciului.Orice divulgare a datelor sau informațiilor cunoscute ca urmare a calității de salariat al Serviciului Român de Informații, cu excepția cazurilor autorizate de lege, este interzisă și se pedepsește conform legii. Articolul 38Urmașilor cadrelor Serviciului Român de Informații decedate în timpul și din cauza serviciului, datorită unor acte de devotament excepțional, li se acordă ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre în momentul decesului.În cazul cînd nu există urmași și nici soț supraviețuitor, dacă cel decedat era singurul sprijinitor al părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș, stabilită potrivit prevederilor alin. 1.Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită datorită unor acte de devotament excepțional, este egală cu salariul avut în momentul respectiv, iar cei în cauză vor beneficia și de o gratificație, o singură dată, egală cu de cinci ori salariul.Cadrele Serviciului Român de Informații care au devenit parțial incapabile de muncă, datorită unor acte de devotament excepțional, și nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia, în afara drepturilor ce decurg din pensionare, de o gratificație egală cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv. Articolul 39Pentru merite deosebite în apărarea siguranței naționale a României, cadrelor Serviciului Român de Informații li se pot conferi decorațiile prevăzute de lege pentru militarii forțelor armate române. Capitolul IV Asigurarea materială Articolul 40Serviciul Român de Informații:a) elaborează și fundamentează bugetul propriu de venituri și cheltuieli, asigură finanțarea unităților, coordonează și controlează activitatea economică a ordonatorilor de Credite, din subordinea sa;b) aprobă, în limita competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiții și urmărește executarea acestora la termenele stabilite;c) efectuează activități de import-export de aparatură și tehnică specifică muncii de informații și de asigurare a asistenței tehnice corespunzătoare, potrivit legii;d) stabilește norme de întrebuințare, întreținere și reparare pentru armament, tehnică și alte bunuri din dotare, precum și norme de consum pentru muniții și alte materiale;e) stabilește norme privind asigurarea materială și financiară, decontarea, evidența și controlul mijloacelor materiale și bănești necesare unităților subordonate;f) exercită orice alte atribuții conferite prin lege. Articolul 41Serviciul Român de Informații se dotează cu armamentul, muniția și tehnica de luptă necesare îndeplinirii misiunilor de apărare și intervenție antiteroristă, transportului corespondenței secrete, a pazei proprii și a celorlalte misiuni de serviciu. Articolul 42Clădirile, mijloacele de transport, aparatura tehnică și celelalte mijloace materiale necesare funcționării Serviciului Român de Informații se asigură de Guvern.Fondurile bănești necesare desfășurării activității Serviciului Român de Informații sînt prevăzute în cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament.Serviciul Român de Informații are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central și unitățile din subordine, care se stabilește prin tabelele de înzestrare ale unităților, aprobate de director. Articolul 43Sub controlul Parlamentului, în raport cu nevoile proprii și cu respectarea strictă a prevederilor legale, în cadrul Serviciului Român de Informații pot funcționa: o regie autonomă, societăți comerciale de producție, instituții sanitare, precum și asociații cu caracter cultural-sportiv. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 44În caz de necesitate și cînd folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrîngere nu este posibilă, personalul Serviciului Român de Informații, autorizat să poarte armă, poate folosi forța armelor albe sau a armelor de foc, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 45Documentele interne de orice fel ale Serviciului Român de Informații au caracter de secret de stat, se păstrează în arhiva sa proprie și nu pot fi consultate decît cu aprobarea directorului, în condițiile legii.Documentele, datele și informațiile Serviciului Român de Informații pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.Serviciul Român de Informații preia spre conservare și folosință fondurile de arhivă ce privesc siguranța națională ale fostelor organe de informații cu competență pe teritoriul României.Fondurile de arhivă ale fostului Departament al Securității Statului, ce privesc siguranța națională, nu pot deveni publice decît după trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi. Articolul 46Serviciul Român de Informații folosește, pentru individualizare și recunoaștere, sigla cu modelul și descrierea prevăzute în anexa nr. 2. Sigla este semnul de armă al Serviciului Român de Informații. Articolul 47Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 48Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională din 26 martie 1990 privind înființarea Serviciului Român de Informații, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi se abrogă.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 12 februarie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.
    PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
    MARȚIAN DAN
    PREȘEDINTELE SENATULUI
    academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
    București, 24 februarie 1992.Nr. 14. Anexa 1 Anexa 2Sigla este formată dintr-un pătrat de bază, pe mijlocul laturilor căruia sînt desenate patru triunghiuri isoscele.Baza triunghiului isoscel este egală cu jumătate din latura pătratului.Înălțimea triunghiurilor isoscele este egală cu jumătate din latura pătratului.Bazele triunghiurilor isoscele comune cu laturile pătratului nu sînt desenate.Pătratul și cele patru triunghiuri isoscele formează o stea în opt colțuri alternativ inegale.Înălțimile vîrfurilor opuse sînt două cîte două egale, vîrfurile formate de colțurile pătratului fiind mai mici decît vîrfurile formate de cele patru triunghiuri isoscele.Raportul dintre raza cercului înscris în pătratul de bază și cel în care se înscrie steaua este de 1/2.În interiorul pătratului de bază sînt înscrise inițialele S.R.I., cu litere de tipar.Înălțimea literelor este în raport de 2/1 cu lățimea lor.-----

    Noutăți

  • LEGE nr. 204 din 20 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea
  • LEGE nr. 447 din 4 decembrie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2006 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 83 din 8 iunie 1999 (*republicată*) privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România*)
  • LEGE nr. 122 din 15 iunie 2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României
  • LEGE nr. 51 din 7 iulie 1994 pentru continuarea aplicării măsurilor prevăzute de Legea nr. 80/1993 privind protecţia socială a personalului care lucrează în industria destinată apărării naţionale şi ordinii publice
  • LEGE nr. 200 din 27 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate
  • LEGE nr. 298 din 7 decembrie 2018 privind unele măsuri în domeniul protecţiei apelor
  • LEGE nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 62 din 30 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
  • LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 (*republicată*) privind activitatea de meteorologie*)
  • LEGE nr. 173 din 10 aprilie 2002 pentru modificarea art. 21 alin. (7) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată
  • LEGE nr. 41 din 17 martie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010
  • LEGE nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 302 din 13 noiembrie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar
  • LEGE nr. 256 din 23 iunie 2006 privind modificarea limitelor teritoriale ale municipiului Galaţi şi ale comunei Smârdan, judeţul Galaţi
  • LEGE nr. 12 din 16 martie 2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional
  • LEGE nr. 112 din 14 martie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protecţia mediului
  • LEGE nr. 211 din 11 noiembrie 2019 pentru modificarea art. 12 alin. (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice
  • LEGE nr. 436 din 27 octombrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002
  • LEGE nr. 46 din 19 martie 2008 (*republicată*) Codul silvic
  • LEGE nr. 81 din 20 martie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea diplomaţilor
  • LEGE nr. 657 din 20 noiembrie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor şi seminţelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit
  • LEGE nr. 157 din 7 octombrie 1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 43 din 4 aprilie 2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie
  • LEGE nr. 25 din 6 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Statutului Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 23 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • LEGE nr. 160 din 30 iulie 1998 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar*)
  • LEGE nr. 383 din 30 septembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE nr. 218 din 5 iulie 2005*) (*republicată*) privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 mai 2013 pentru finanţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" în vederea realizării Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 122 din 30 iunie 1999 pentru modificarea anexei nr. VII/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 12 din 7 iulie 1998 (*republicată*) privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
  • LEGE nr. 20 din 16 februarie 1971 a organizării contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc
  • LEGE nr. 59 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 276/1971 pentru modificarea Decretului nr. 535/1966 privind dreptul la pensie al membrilor cooperativelor agricole de producţie, aprobat prin Legea nr. 22/1966
  • LEGE nr. 70 din 16 iulie 1992 pentru acordarea drepturilor unităţilor de cercetare ştiinţifică ale Academiei Române de a folosi veniturile suplimentare obţinute din contracte
  • LEGE nr. 109 din 9 mai 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică
  • LEGE nr. 152 din 24 iulie 2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România
  • LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului
  • LEGE nr. 271 din 7 iulie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România"
  • LEGE nr. 117 din 24 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului şi pădurilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 27 ianuarie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
  • LEGE nr. 41 din 6 martie 2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2018 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020
  • LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă
  • LEGE nr. 25 din 27 februarie 2009 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 27 din 18 martie 2009 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia
  • LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 79 din 5 septembrie 2018 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice
  • LEGE nr. 329 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind exercitarea profesiei de detectiv particular*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului
  • LEGE nr. 194 din 22 mai 2006 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române
  • LEGE nr. 136 din 1 iulie 2010 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 23 din 28 februarie 2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 127 din 10 octombrie 2002 privind unele măsuri de accelerare a acţiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997 privind privatizarea societăţilor comerciale
  • LEGE nr. 39 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 87/1971 privind înfiinţarea , organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor
  • LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (*republicată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 162 din 6 decembrie 2001 pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 35/1999 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Naţionala a Căilor Ferate Române (S.N.C.F.R.) pentru finanţarea Proiectului de modernizare a căilor ferate, semnat la Luxemburg şi la Bucureşti la 30 iunie 1998
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 28 din 10 aprilie 2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021