Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 35 din 19 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 28 martie 2012 -
LEGE nr. 35 din 19 martie 2012pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 28 martie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul UNICOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 6 noiembrie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/2008, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(3) Magistraţii de legătură sunt selectaţi pe baza unui concurs de dosare, care să ateste o experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale, şi a unui interviu. La acest concurs se pot înscrie numai judecători, procurori sau personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, având o vechime în magistratură de cel puţin 6 ani."2. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) Magistraţii de legătură au dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază în statul în care sunt trimişi de drepturile salariale şi de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate."3. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) Membrul naţional român la Eurojust este reprezentantul României în Eurojust şi are competenţele prevăzute în Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 63 din 6 martie 2002, astfel cum a fost modificată şi completată prin Decizia 2003/659/JAI a Consiliului din 18 iunie 2003 de modificare a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 245 din 29 septembrie 2003, şi prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust şi de modificare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 138 din 4 iunie 2009, denumită în continuare Decizia Eurojust, în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă."4. La articolul 7, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"(2) Membrul naţional român la Eurojust este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii cu o vechime în magistratură de minimum 12 ani, cu experienţă în combaterea formelor grave ale criminalităţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale. (3) Mandatul membrului naţional la Eurojust este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. În cazul în care un membru naţional este ales preşedinte sau vicepreşedinte al Eurojust, mandatul acestuia, în calitate de membru naţional, nu poate înceta înainte de expirarea termenului pentru care a fost ales preşedinte sau vicepreşedinte al Colegiului Eurojust."5. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) Membrul naţional român la Eurojust are locul de muncă la sediul Eurojust, are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale şi de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Public."6. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 10Raport anual (1) Membrul naţional român la Eurojust prezintă ministrului justiţiei, până la data de 1 februarie a fiecărui an pentru anul precedent, un raport referitor la activitatea Biroului român la Eurojust. Ministrul justiţiei transmite o copie a raportului de activitate Parlamentului, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Membrul naţional român la Eurojust poate fi chemat pentru a informa comisiile juridice şi comisiile pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului României despre activitatea desfăşurată."7. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 11Biroul român la Eurojust"(1) Biroul român la Eurojust este format din membrul naţional la Eurojust, adjunctul acestuia şi un asistent. În funcţie de volumul de activitate al biroului pot fi numiţi mai mulţi adjuncţi sau mai mulţi asistenţi ai membrului naţional. (2) Adjunctul membrului naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Adjunctul membrului naţional la Eurojust este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii sau judecătorii cu o vechime în magistratură de minimum 12 ani, cu experienţă în combaterea formelor grave ale criminalităţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale. (3) Mandatul adjunctului membrului naţional la Eurojust este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. În cazul în care se numeşte un singur adjunct al membrului naţional la Eurojust, acesta are locul de muncă la sediul Eurojust, are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale şi de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice de consilier diplomatic, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1)-(3) şi art. 10 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care se numeşte mai mult de un adjunct al membrului naţional la Eurojust, aceştia vor avea locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust, numai dacă este necesar şi cu aprobarea Colegiului Eurojust. În cazul în care adjunctul membrului naţional la Eurojust este numit din rândul judecătorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă, după caz, din bugetul Ministerului Justiţiei sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru adjunctul membrului naţional la Eurojust numit din rândul procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Public. (4) Adjunctul membrului naţional la Eurojust poate acţiona în numele membrului naţional la Eurojust, la cererea acestuia, sau îl poate înlocui pe acesta, în funcţie de organizarea activităţii Biroului român la Eurojust. În cazul în care membrul naţional este ales preşedinte sau vicepreşedinte, adjunctul îl poate înlocui pe membrul naţional în exercitarea competenţelor ce îi revin în această calitate. Adjunctul îl înlocuieşte de drept pe membrul naţional în caz de absenţă, boală, abţinere, concediu sau vacanţă a postului membrului naţional la Eurojust. (5) Asistentul membrului naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Asistentul este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii, judecătorii sau personalul asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, cu o vechime în magistratură de minimum 8 ani, cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale. Mandatul acestuia este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (6) Asistentul membrului naţional la Eurojust are locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust. În cazul în care se numeşte mai mult de un asistent, aceştia vor avea locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust, numai dacă este necesar şi cu aprobarea Colegiului Eurojust. Asistentul care îşi are locul de muncă obişnuit în România îndeplineşte în principal atribuţiile pe care le are în această calitate. Asistentul are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale şi alte drepturi băneşti aferente gradului diplomatic de secretar I. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1)-(3) şi art. 10 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care asistentul membrului naţional la Eurojust este numit din rândul judecătorilor sau al personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după caz. Pentru asistentul membrului naţional la Eurojust numit din rândul procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Public. (7) Asistentul membrului naţional la Eurojust poate acţiona în numele membrului naţional la Eurojust sau îl poate înlocui pe acesta, în funcţie de organizarea activităţii Biroului român la Eurojust şi de decizia membrului naţional. (8) În cazul în care membrul naţional la Eurojust, adjunctul sau asistentul acestuia este selecţionat pentru a fi trimis magistrat de legătură al Eurojust în state terţe, consimţământul la numirea acestuia de către Eurojust este dat de ministrul justiţiei. Persoana trimisă magistrat de legătură este înlocuită în funcţia sa, după caz, de ceilalţi membri ai Biroului român la Eurojust şi nu mai poate exercita atribuţiile prevăzute la art. 14^1 şi 14^2. Autorităţile române pot contacta în mod direct magistratul de legătură al Eurojust, inclusiv în cazul în care acesta este selectat din cadrul altor birouri naţionale la Eurojust, cu excepţia cazului în care România are un magistrat de legătură trimis în acel stat. (9) În vederea coordonării şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Biroul român la Eurojust menţine legături strânse cu Biroul român de legătură la Europol."8. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu următorul cuprins:"ARTICOLUL 11^1Experţii naţionali detaşaţi la Eurojust (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 11, în cadrul administraţiei Eurojust sau pentru a-l asista pe membrul naţional pot fi detaşaţi experţi naţionali, potrivit modalităţilor de aplicare adoptate de Colegiul Eurojust, în temeiul art. 30 din Decizia Eurojust, în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate şi în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene privind regimul experţilor naţionali detaşaţi la instituţiile Uniunii Europene. (2) Experţii naţionali pot fi detaşaţi din rândul judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare în materie penală, respectiv din rândul ofiţerilor de poliţie, cu experienţă practică de minimum 8 ani în domeniul cooperării internaţionale în materie penală. (3) Experţii naţionali detaşaţi la Eurojust au dreptul la paşaport diplomatic."9. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 12Corespondenţi naţionali ai Eurojust (1) Şeful Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este corespondentul naţional al Eurojust pentru probleme legate de terorism. Ceilalţi corespondenţi naţionali ai Eurojust sunt: a) şefii Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri, Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare, Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice şi Biroului pentru cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) şeful Biroului de cooperare judiciară internaţională din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) şeful Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; d) şeful Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor; e) şeful Departamentului de Luptă Antifraudă; f) directorul Direcţiei generale operative din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; g) corespondentul naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană. (2) Fără a aduce atingere principiului contactului direct dintre membrul naţional la Eurojust, adjunctul sau asistentul acestuia şi autorităţile judiciare ori autorităţile poliţieneşti competente, corespondenţii naţionali constituie puncte de contact privilegiate ale acestuia. (3) Corespondentul naţional al Eurojust pentru probleme de terorism exercită atribuţiile prevăzute în Decizia Eurojust şi în Decizia 2005/671/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 privind schimbul de informaţii şi cooperarea referitoare la infracţiunile de terorism, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 253 din 29 septembrie 2005. În acest scop, corespondentul are acces la informaţiile relevante care privesc cercetarea penală şi condamnările pentru infracţiuni de terorism, pe care le centralizează şi le transmite către Eurojust. Informaţiile care trebuie transmise Eurojust sunt: a) datele care permit identificarea persoanei, grupului sau entităţii care face obiectul unei anchete penale; b) infracţiunea cercetată şi circumstanţele sale specifice; c) condamnările definitive pentru infracţiuni de terorism; d) legăturile cu alte cauze conexe; e) cererile de cooperare judiciară internaţională, inclusiv cele având ca obiect recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti care au legătură cu infracţiunile de terorism adresate unui alt stat membru sau primite din partea altui stat membru, în măsura în care nu au caracter confidenţial, iar autoritatea solicitantă este de acord cu aceasta. Răspunsul primit, în baza unor cereri de cooperare poliţienească sau judiciară, se va transmite Eurojust, numai în măsura în care aceasta nu contravine prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte ori condiţiilor stabilite de statele solicitate. (4) Ministerul Justiţiei notifică Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene corespondenţii naţionali la Eurojust."10. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 13Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust (1) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust este compus din: a) corespondenţii naţionali la Eurojust; b) două dintre punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană, un punct pentru Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare în materie penală, şi un reprezentant al autorităţii judecătoreşti; c) câte un membru naţional sau un punct de contact din Reţeaua echipelor comune de anchetă şi din reţelele instituite prin Decizia 2002/494/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 de înfiinţare a unei reţele europene de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi prin Decizia 2008/852/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind o reţea de puncte de contact de combatere a corupţiei. (2) Ministerul Justiţiei notifică Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust. Membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust îşi menţin funcţia şi statutul în conformitate cu dreptul intern. (3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, persoanele menţionate la alin. (1) se conectează la Sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust şi au acces cel puţin la datele şi informaţiile prevăzute în Decizia Eurojust. Gradul de acces al acestora la date şi informaţii este stabilit de membrul naţional la Eurojust, cu consultarea corespondenţilor naţionali ai Eurojust. Conectarea la Sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust se suportă potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (6) din Decizia 2002/187/JAI . (4) Responsabil de funcţionarea Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust este şeful Biroului pentru cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În caz de absenţă, boală sau concediu al acestuia, responsabil de funcţionarea Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust este corespondentul naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană. (5) În vederea coordonării şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust se consultă periodic cu Biroul român la Eurojust. În acest scop, la propunerea oricăruia dintre membri sau a membrului naţional la Eurojust, Biroul român la Eurojust organizează trimestrial întâlniri de lucru sau reuniuni de consultare. În cazul întâlnirilor organizate la sediul Eurojust, cheltuielile de deplasare sunt suportate pentru fiecare din membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust din bugetul instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă, în afară de cazul în care sunt suportate din bugetul Eurojust. (6) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust are următoarele funcţii: a) de coordonare, în măsura în care este necesar, a acţiunilor întreprinse de către membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust. În procesul de coordonare, relaţiile dintre membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust nu sunt relaţii de subordonare şi se bazează pe consultare şi complementaritate; b) de facilitare, atunci când este necesar, a îndeplinirii pe teritoriul României a atribuţiilor Eurojust. (7) Pentru a facilita îndeplinirea pe teritoriul României a atribuţiilor Eurojust, autorităţile române furnizează Sistemului de gestionare a cazurilor al Eurojust, prin intermediul Biroului român la Eurojust sau direct, cu informarea în prealabil a Biroului român la Eurojust, informaţii cu privire la: a) cazurile în care cel puţin 3 state membre ale Uniunii Europene sunt implicate în mod direct şi pentru care au fost transmise direct, prin intermediul autorităţilor centrale sau al magistraţilor români de legătură, cereri de cooperare judiciară ori decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, către cel puţin două state membre ale Uniunii Europene:(i) atunci când minimul pedepsei prevăzute de legea română pentru infracţiunea în cauză este de 5 ani închisoare sau sancţiunea prevăzută de lege pentru acea infracţiune este o măsură de siguranţă privativă de libertate cu o durată de minimum 5 ani, iar infracţiunea face parte din una dintre următoarele categorii: trafic de fiinţe umane, exploatare sexuală a copiilor şi pornografie infantilă, trafic de droguri, trafic de arme de foc, piese şi componente ale acestora şi de muniţie, corupţie, fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, falsificarea monedei euro, spălare de bani, atacul împotriva sistemelor informatice; sau(îi) există indicii că este implicată o organizaţie criminală; sau(iii) există indicii conform cărora cazul poate avea un impact grav la nivel transfrontalier sau repercusiuni la nivelul Uniunii Europene ori ar putea afecta alte state membre ale Uniunii Europene decât cele implicate direct; b) cazurile în care au apărut sau este posibilă apariţia unor conflicte de jurisdicţie; c) livrările supravegheate care afectează cel puţin 3 state, dintre care cel puţin două sunt state membre ale Uniunii Europene; d) constituirea unei echipe comune de anchetă; e) dificultăţile sau refuzurile de executare a cererilor ori deciziilor de cooperare judiciară, inclusiv a celor formulate sau emise în baza instrumentelor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce. (8) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust menţine legături strânse cu Unitatea Naţională Europol. În acest scop, şeful Unităţii Naţionale Europol participă la întâlnirile membrilor Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust şi informează cu privire la cererile de cooperare poliţienească gestionate de Biroul român de legătură la Europol, în special cu privire la solicitările Europol adresate autorităţilor române de participare a personalului Europol în cadrul echipelor comune de anchetă desfăşurate pe teritoriul României sau de iniţiere, derulare şi coordonare de anchete penale."11. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 13^1 şi 13^2, cu următorul cuprins:"ARTICOLUL 13^1Reguli şi restricţii privind transmiterea şi folosirea informaţiilor (1) Informaţiile menţionate la art. 13 se transmit Eurojust atunci când sunt disponibile, într-un mod structurat, şi vor include cel puţin tipurile de date cuprinse în lista prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) În cazul în care informaţiile au fost furnizate autorităţilor române de state terţe, în baza unor cereri de cooperare poliţienească sau judiciară, acestea se vor transmite Eurojust numai în măsura în care nu se aduce atingere prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte ori condiţiilor stabilite de statele solicitate. Totodată, informaţiile nu se vor transmite Eurojust în măsura în care aceasta presupune atingerea intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică şi a altor interese ale României, definite prin Constituţie, sau punerea în pericol a siguranţei ori a vieţii unei persoane. (3) Înaintea oricărui schimb între Eurojust şi un stat terţ sau o organizaţie, precum organizaţiile internaţionale şi organismele lor subordonate de drept public, alte organisme de drept public constituite în baza unui acord între două sau mai multe state ori Organizaţia Internaţională a Poliţiei Judiciare, privind informaţiile transmise de autorităţile române, membrul naţional la Eurojust consultă autoritatea care a furnizat informaţia şi comunică decizia luată. (4) Autorităţile române pot solicita Eurojust, prin intermediul Biroului român la Eurojust, transmiterea de date cu privire la rezultatele prelucrării informaţiilor transmise potrivit alin. (1), precum şi, dacă este posibil şi au legătură cu cauza instrumentată la nivel naţional, informaţii primite de Eurojust din partea entităţilor prevăzute la alin. (3)."ARTICOLUL 13^2Cooperarea Biroului român la Eurojust şi a corespondenţilor naţionali ai Eurojust cu punctele naţionale de contact la Reţeaua Judiciară Europeană (1) Relaţiile dintre membrii Biroului român la Eurojust şi corespondenţii naţionali ai Eurojust cu punctele de contact la Reţeaua Judiciară Europeană se bazează pe consultare şi complementaritate. (2) Atunci când, în cazul unei cereri de cooperare judiciară care priveşte infracţiuni grave, aflată în competenţa generală a Eurojust, emisă de o autoritate judiciară română sau adresată acesteia de către o autoritate a altui stat membru al Uniunii Europene ori a unui stat terţ, transmisă membrului naţional la Eurojust sau primită de către acesta din partea unui membru naţional al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al unui magistrat de legătură la Eurojust al unui stat terţ, membrul naţional la Eurojust apreciază că respectiva cerere este de competenţa Reţelei Judiciare Europene, acesta înaintează cererea corespondentului naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană, cu propunerea ca respectiva cerere să fie soluţionată, şi informează autoritatea emitentă în acest sens. (3) În luarea unei decizii în sensul celor prevăzute la alin. (2), membrul naţional la Eurojust va ţine cont inclusiv de următoarele criterii: a) cererea de cooperare judiciară a fost emisă într-o cauză penală care, pe lângă statul care o instrumentează, priveşte 3 sau mai multe state ori prezintă complexitate şi necesită coordonare; b) cererea de cooperare judiciară a fost transmisă Sistemului de coordonare permanentă al Eurojust; c) termenul stabilit de autoritatea emitentă pentru executarea cererii de cooperare judiciară este mai mic de 10 zile lucrătoare; d) dat fiind obiectul său, executarea cererii de cooperare judiciară necesită coordonarea Eurojust; e) cererea de cooperare judiciară emisă de o autoritate judiciară română are legătură cu o cerere de cooperare judiciară a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat terţ, pentru care a fost solicitată anterior asistenţa Eurojust; f) autoritatea emitentă nu a putut obţine anterior asistenţa necesară pentru executarea cererii de cooperare judiciară, prin Reţeaua Judiciară Europeană. (4) În cazul în care cererea de cooperare judiciară nu priveşte infracţiuni care sunt de competenţa generală a Eurojust sau are ca obiect identificarea autorităţii competente să o execute, membrul naţional la Eurojust înaintează cererea corespondentului naţional sau unuia dintre punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană şi informează autoritatea solicitantă în acest sens. (5) În cazul în care cererea de cooperare judiciară face parte din categoria celor care, potrivit instrumentelor juridice ale Uniunii Europene, inclusiv celor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, pot fi transmise prin intermediul Reţelei Securizate a Reţelei Judiciare Europene, iar asistenţa membrului naţional la Eurojust a fost solicitată exclusiv pentru transmiterea cererii, membrul naţional la Eurojust înaintează cererea corespondentului naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană şi informează autoritatea solicitantă în acest sens. (6) Atunci când, în cazul unei cereri de cooperare judiciară care priveşte infracţiuni grave, emisă de o autoritate judiciară română sau adresată acesteia de către o autoritate a altui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat terţ, transmisă unuia dintre punctele naţionale pentru Reţeaua Judiciară Europeană, punctul naţional de contact apreciază că respectiva cerere este de competenţa Eurojust, înaintează cererea, după consultarea corespondentului naţional la Reţeaua Judiciară Europeană, membrului naţional la Eurojust, cu propunerea ca respectiva cerere să fie soluţionată de către acesta, şi informează autoritatea emitentă în acest sens. (7) Când membrul naţional la Eurojust şi punctul naţional de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană se recunosc competenţi pentru a prelua cererea de cooperare judiciară sau îşi declină competenţa, membrul naţional la Eurojust ori punctul naţional de contact poate solicita asistenţa Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust în luarea unei decizii. (8) În aplicarea prezentului articol, membrul naţional la Eurojust poate organiza întâlniri periodice de consultare sau coordonare cu punctele naţionale de contact şi corespondentul tehnic pentru Reţeaua Judiciară Europeană. (9) Punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană constituie puncte privilegiate de contact ale Biroului român la Eurojust pentru aspectele de cooperare judiciară internaţională. În cadrul Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust punctele naţionale de contact acordă asistenţă în materiile care ţin de cooperarea judiciară internaţională, în funcţie de experienţa şi domeniile în care îşi desfăşoară activitatea."12. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 14Atribuţiile de cooperare judiciară (1) Atunci când într-un proces penal care priveşte infracţiuni care sunt de competenţa generală a Eurojust contactul direct nu a fost posibil sau autoritatea judiciară emitentă solicită expres asistenţă în acest sens şi nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 13, membrul naţional la Eurojust are următoarele atribuţii: a) poate primi şi transmite, spre executare, cererile de cooperare judiciară formulate de autorităţile judiciare române sau de cele ale altor state membre, iar în cazul cererilor de cooperare judiciară pentru care, potrivit legii române, au fost desemnate autorităţi competente să primească cererile, acestea se vor transmite respectivelor autorităţi; b) poate primi şi transmite, spre executare, cererile de cooperare judiciară formulate de autorităţile judiciare române, adresate autorităţilor judiciare din cel puţin două state membre şi ale unui stat terţ; c) facilitează coordonarea dintre autorităţile judiciare române şi cele ale altor state; d) facilitează executarea cererilor de cooperare judiciară, astfel încât acestea să fie executate, în măsura în care este posibil, în conformitate cu formalităţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciară emitentă; e) furnizează informaţii suplimentare legate de executarea cererilor de cooperare judiciară. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), membrul naţional la Eurojust informează de îndată autoritatea judiciară română emitentă cu privire la măsurile luate. (3) În cazul în care cererea de cooperare judiciară nu a fost executată în conformitate cu formalităţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciară a altui stat membru sau a fost executată parţial, iar contactul direct nu a fost posibil sau autoritatea judiciară emitentă solicită asistenţă în acest sens, membrul naţional la Eurojust poate solicita autorităţii judiciare române să ia măsuri suplimentare astfel încât cererea să fie executată pe deplin. (4) În aplicarea alin. (3), membrul naţional la Eurojust nu poate solicita măsuri suplimentare în cazul în care formalităţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciară a altui stat membru sunt contrare principiilor fundamentale de drept sau dacă executarea totală ori parţială a cererii de cooperare judiciară ar aduce atingere intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică şi altor interese ale României, definite prin Constituţie, sau ar compromite desfăşurarea unei cercetări penale în curs. Totodată, în cazul cererilor de cooperare judiciară privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, membrul naţional la Eurojust nu poate solicita măsuri suplimentare, în cazul în care hotărârea judecătorească dată de instanţa română competentă este definitivă şi executorie."13. După articolul 14 se introduc două noi articole, articolele 14^1 şi 14^2, cu următorul cuprins:"ARTICOLUL 14^1Atribuţii operative de cooperare judiciară (1) Atribuţiile prevăzute în prezentul articol sunt exercitate în principal de către autorităţile naţionale competente. Exercitarea lor de către membrul naţional la Eurojust are caracter excepţional şi poate fi realizată numai în condiţiile legii române şi potrivit instrumentului juridic aplicabil între România şi celălalt stat membru. (2) Atunci când cererile sau deciziile urmează să fie transmise spre executare autorităţilor din două sau mai multe state membre, membrul naţional la Eurojust poate emite, la solicitarea scrisă a autorităţii naţionale competente, cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti. (3) Dacă membrul naţional la Eurojust constată că nu este competent să emită cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv cele în aplicarea instrumentelor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, înştiinţează de îndată autoritatea naţională solicitantă. (4) În cazul în care membrul naţional la Eurojust primeşte din partea autorităţilor altor state membre cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, acesta le transmite autorităţii naţionale competente să le primească ori să le execute, după caz, ori poate să le efectueze el însuşi. (5) Membrul naţional la Eurojust nu poate executa cererile de cooperare judiciară care au legătură cu un proces penal aflat în curs de desfăşurare şi nici pe cele care au ca obiect folosirea pe teritoriul României a unor investigatori sub acoperire sau interceptarea de convorbiri telefonice şi comunicaţii. Totodată, membrul naţional la Eurojust nu poate executa deciziile de cooperare judiciară a căror executare este, potrivit legii, de competenţa instanţelor judecătoreşti ori cele în a căror soluţionare sunt date rezoluţii, ordonanţe sau hotărâri judecătoreşti care, potrivit legii, sunt supuse unor plângeri ori căi de atac, după caz. (6) În cazul în care membrul naţional la Eurojust înţelege să procedeze el însuşi la executarea cererilor de cooperare judiciară sau a deciziilor de cooperare judiciară, îl înştiinţează în prealabil, după caz, pe procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau pe preşedintele curţii de apel, în a cărui/cărei rază teritorială va efectua actele necesare executării cererilor sau deciziilor. Odată cu înştiinţarea, membrul naţional la Eurojust transmite şi o copie a cererii de cooperare judiciară sau a deciziei judiciare pe care o execută. (7) În cazul în care, pentru obţinerea unor mijloace de probă, este obligatorie, potrivit legii, o autorizaţie dată de judecător, competenţa de a dispune luarea măsurii respective, la cererea membrului naţional la Eurojust, aparţine curţii de apel în a cărei rază teritorială vor fi efectuate actele necesare executării cererilor sau deciziilor. (8) Atunci când autoritatea străină emitentă sau membrul naţional la Eurojust al statului membru solicitant a solicitat să asiste la executarea cererii de cooperare judiciară sau a deciziei de cooperare, membrul naţional la Eurojust va solicita avizul procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau preşedintelui curţii de apel, după caz. În acest caz cheltuielile legate de executarea cererii de cooperare judiciară sau a deciziilor judiciare sunt suportate de autoritatea judiciară emitentă."ARTICOLUL 14^2Atribuţii operative de cooperare judiciară exercitate de către membrul naţional la Eurojust în caz de urgenţă (1) Atribuţiile prevăzute în prezentul articol sunt exercitate exclusiv în caz de urgenţă şi numai atunci când identificarea sau contactarea în timp util a autorităţii române competente, de către autoritatea emitentă din alt stat membru sau de către membrul naţional la Eurojust, nu este posibilă. În acest caz, membrul naţional la Eurojust îl înştiinţează, imediat după luarea măsurii, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau pe procurorul desemnat de acesta. (2) În condiţiile prevăzute de legea română şi potrivit instrumentului juridic aplicabil în relaţia dintre România şi statul solicitant, membrul naţional la Eurojust poate autoriza, prin ordonanţă, livrările supravegheate. Livrarea supravegheată este pusă în aplicare de către poliţie sau de altă autoritate competentă. Membrul naţional la Eurojust stabileşte modul de punere în aplicare a livrării supravegheate. Cheltuielile efectuate în executarea cererii de cooperare judiciară sunt suportate de statul emitent al cererii. (3) În condiţiile prevăzute de legea română şi potrivit instrumentului juridic aplicabil în relaţia dintre România şi statul solicitant, membrul naţional la Eurojust poate autoriza urmărirea sau supravegherea transfrontalieră solicitată de către autoritatea competentă din alt stat membru. Membrul naţional la Eurojust poate solicita încetarea urmăririi sau supravegherii transfrontaliere autorizate."14. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 21Preluarea procedurilor penale iniţiate în alt stat membru al Uniunii Europene (1) Reprezentarea României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust se asigură de un judecător care oferă toate garanţiile de independenţă şi care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, numit de ministrul justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de cel puţin 3 ani. Mandatul reprezentantului în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust va înceta la expirarea termenului pentru care a fost numit. (2) Ministerul Justiţiei va notifica numirea şi încetarea mandatului acestuia Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. (3) Reprezentantul României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust va prezenta Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, anual, un raport cu privire la activitatea desfăşurată. Raportul se va transmite, dacă este cazul, şi altor instituţii şi autorităţi interesate."15. După articolul 25 se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,IOAN OLTEANPREŞEDINTELE SENATULUIVASILE BLAGABucureşti, 19 martie 2012.Nr. 35. Anexa (Anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007)LISTAmenţionată la art. 13^1 alin. (1) cuprinzând tipurile de informaţiiminime care trebuie transmise Eurojust, atunci când sunt disponibile,în temeiul art. 13 alin. (7)1. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. a): a) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale; b) statele membre în cauză; c) infracţiunea în cauză şi circumstanţele sale; d) datele referitoare la cererile de cooperare judiciară sau deciziile privind cooperarea judiciară, inclusiv cele privind instrumentele de cerere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce emise, inclusiv:(i) data cererii;(îi) autoritatea solicitantă sau emitentă;(iii) autoritatea solicitată sau de executare;(iv) tipul cererii, măsurile solicitate;(v) menţiunea dacă cererea a fost sau nu executată şi, dacă nu, din ce motive.2. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. b): a) statele membre şi autorităţile competente în cauză; b) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale; c) infracţiunea în cauză şi circumstanţele sale.3. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. c): a) statele membre şi autorităţile competente în cauză; b) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale; c) tipul livrării; d) tipul infracţiunii în legătură cu care se efectuează livrarea supravegheată.4. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. d): a) statele membre participante; b) tipul de infracţiuni în cauză; c) data acordului de constituire a echipei; d) perioada pentru care a fost constituită echipa, inclusiv modificările acestei perioade; e) detalii privind şeful echipei pentru fiecare stat membru participant; f) scurt rezumat al rezultatelor echipelor comune de anchetă.5. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. e): a) statul solicitant sau emitent; b) statul solicitat sau de executare; c) descrierea dificultăţilor._________

Noutăți

  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 17 din 21 martie 2007 pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei Române şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice aferente acesteia
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 61 din 27 iunie 2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia EUROPOL)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 82 din 29 septembrie 2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
  • LEGE nr. 120 din 17 iunie 1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/1998 pentru modificarea articolului 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 113 din 24 octombrie 2003 privind protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi prin concedieri colective din sectorul sanitar, în cadrul procesului de restructurare şi reorganizare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 22 din 3 aprilie 2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 118 din 25 septembrie 2002 privind punerea în valoare a plantaţiilor vitipomicole abandonate
  • LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005 (republicată) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
  • LEGE nr. 392 din 30 septembrie 2003 pentru stabilirea parităţii între dolarul cliring şi dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obligaţiilor ce derivă din scrisorile de contragaranţie, exprimate în dolari cliring, pe relaţia Republica Islamică Iran
  • LEGE nr. 224 din 30 aprilie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/1999 privind măsuri pentru asigurarea finanţării acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
  • LEGE nr. 72 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto
  • LEGE nr. 364 din 15 septembrie 2004 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare*)
  • LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011 (*republicată*) privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri
  • LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*republicată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 99 din 14 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 20 februarie 2004 privind finalizarea investiţiei "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" pe platforma Sidermet Călan
  • LEGE nr. 37 din 29 martie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016
  • LEGE nr. 57 din 22 decembrie 1978 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 515/1978 privind majorarea pensiilor unor invalizi şi accidentaţi de război
  • LEGE nr. 185 din 18 iulie 2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996
  • LEGE nr. 97 din 4 iulie 2012 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti la 12 octombrie 2011
  • LEGE nr. 267 din 15 mai 2002 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/1999 pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit
  • LEGE nr. 281 din 23 iunie 2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei
  • LEGE nr. 9 din 10 ianuarie 2002 privind denunţarea Convenţiei internaţionale pentru unificarea anumitor reguli în materie de conosament, semnată la Bruxelles la 25 august 1924
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1865 (*republicat*)
  • LEGE nr. 106 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005
  • LEGE nr. 189 din 25 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare
  • LEGE nr. 385 din 31 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor
  • LEGE nr. 188 din 25 iunie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele Române"
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 174 din 13 decembrie 2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior
  • LEGE nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului
  • LEGE nr. 77 din 17 aprilie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi a altor acte normative
  • LEGE nr. 40 din 28 iunie 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană (E.S.A) privind cooperarea spatiala în scopuri paşnice
  • LEGE nr. 141 din 16 iunie 2017 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei
  • LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (*republicată*) legea bibliotecilor
  • LEGE nr. 184 din 25 iunie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 7 martie 2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 102 din 14 iulie 2005 (*republicată*) privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 28 martie 2007 privind aprobarea unor măsuri financiar-bugetare pe anul 2007
  • LEGE nr. 96 din 2 iunie 2000 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.*)
  • LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*republicată*) privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane
  • LEGE nr. 354 din 12 noiembrie 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991
  • LEGE nr. 1 din 24 ianuarie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/1996 privind regimul deductibilităţii sumelor plătite cu titlu de salarii şi alte drepturi salariale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 27 din 28 iunie 2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 124 din 21 decembrie 2006 privind stocurile excedentare de zahăr, produse zaharoase şi alte produse agroalimentare
  • LEGE nr. 16 din 17 februarie 2009 privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Duşanbe la 6 decembrie 2007
  • LEGE nr. 214 din 28 iunie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 36 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
  • LEGE nr. 171 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri
  • LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind organizarea judiciară
  • LEGE nr. 176 din 30 iunie 2015 pentru ratificarea Protocolului, semnat de România la Varşovia la 25 noiembrie 2014, pentru modificarea Convenţiei privind organizarea şi activitatea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică (cu modificările aduse prin protocoalele din 18 decembrie 1970, 23 noiembrie 1977 şi 18 decembrie 1990) şi a Statutului Băncii Internaţionale de Cooperare Economică (cu modificările aduse prin protocoalele din 18 decembrie 1970, 23 noiembrie 1977 şi 18 decembrie 1990), semnate la Moscova la 22 octombrie 1963
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 85 din 8 noiembrie 2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
  • LEGE nr. 580 din 14 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
  • LEGE nr. 411 din 20 octombrie 2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 10 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 10 iulie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectului , România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001
  • LEGE nr. 527 din 9 octombrie 2001 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţionala a Drumurilor (AND) pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000*)
  • LEGE nr. 341 din 12 iulie 2004 recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989
  • LEGE nr. 31 din 9 martie 2015 pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021