Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 35 din 19 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 28 martie 2012 -
LEGE nr. 35 din 19 martie 2012pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 28 martie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul UNICOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 6 noiembrie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/2008, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(3) Magistraţii de legătură sunt selectaţi pe baza unui concurs de dosare, care să ateste o experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale, şi a unui interviu. La acest concurs se pot înscrie numai judecători, procurori sau personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, având o vechime în magistratură de cel puţin 6 ani."2. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) Magistraţii de legătură au dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază în statul în care sunt trimişi de drepturile salariale şi de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate."3. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) Membrul naţional român la Eurojust este reprezentantul României în Eurojust şi are competenţele prevăzute în Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 63 din 6 martie 2002, astfel cum a fost modificată şi completată prin Decizia 2003/659/JAI a Consiliului din 18 iunie 2003 de modificare a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 245 din 29 septembrie 2003, şi prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust şi de modificare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 138 din 4 iunie 2009, denumită în continuare Decizia Eurojust, în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă."4. La articolul 7, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:"(2) Membrul naţional român la Eurojust este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii cu o vechime în magistratură de minimum 12 ani, cu experienţă în combaterea formelor grave ale criminalităţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale. (3) Mandatul membrului naţional la Eurojust este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. În cazul în care un membru naţional este ales preşedinte sau vicepreşedinte al Eurojust, mandatul acestuia, în calitate de membru naţional, nu poate înceta înainte de expirarea termenului pentru care a fost ales preşedinte sau vicepreşedinte al Colegiului Eurojust."5. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:"(1) Membrul naţional român la Eurojust are locul de muncă la sediul Eurojust, are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale şi de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Public."6. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 10Raport anual (1) Membrul naţional român la Eurojust prezintă ministrului justiţiei, până la data de 1 februarie a fiecărui an pentru anul precedent, un raport referitor la activitatea Biroului român la Eurojust. Ministrul justiţiei transmite o copie a raportului de activitate Parlamentului, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Membrul naţional român la Eurojust poate fi chemat pentru a informa comisiile juridice şi comisiile pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului României despre activitatea desfăşurată."7. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 11Biroul român la Eurojust"(1) Biroul român la Eurojust este format din membrul naţional la Eurojust, adjunctul acestuia şi un asistent. În funcţie de volumul de activitate al biroului pot fi numiţi mai mulţi adjuncţi sau mai mulţi asistenţi ai membrului naţional. (2) Adjunctul membrului naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Adjunctul membrului naţional la Eurojust este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii sau judecătorii cu o vechime în magistratură de minimum 12 ani, cu experienţă în combaterea formelor grave ale criminalităţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau a terorismului, precum şi cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale. (3) Mandatul adjunctului membrului naţional la Eurojust este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. În cazul în care se numeşte un singur adjunct al membrului naţional la Eurojust, acesta are locul de muncă la sediul Eurojust, are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale şi de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice de consilier diplomatic, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1)-(3) şi art. 10 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care se numeşte mai mult de un adjunct al membrului naţional la Eurojust, aceştia vor avea locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust, numai dacă este necesar şi cu aprobarea Colegiului Eurojust. În cazul în care adjunctul membrului naţional la Eurojust este numit din rândul judecătorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă, după caz, din bugetul Ministerului Justiţiei sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru adjunctul membrului naţional la Eurojust numit din rândul procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Public. (4) Adjunctul membrului naţional la Eurojust poate acţiona în numele membrului naţional la Eurojust, la cererea acestuia, sau îl poate înlocui pe acesta, în funcţie de organizarea activităţii Biroului român la Eurojust. În cazul în care membrul naţional este ales preşedinte sau vicepreşedinte, adjunctul îl poate înlocui pe membrul naţional în exercitarea competenţelor ce îi revin în această calitate. Adjunctul îl înlocuieşte de drept pe membrul naţional în caz de absenţă, boală, abţinere, concediu sau vacanţă a postului membrului naţional la Eurojust. (5) Asistentul membrului naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Asistentul este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii, judecătorii sau personalul asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, cu o vechime în magistratură de minimum 8 ani, cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare internaţionale. Mandatul acestuia este de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (6) Asistentul membrului naţional la Eurojust are locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust. În cazul în care se numeşte mai mult de un asistent, aceştia vor avea locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust, numai dacă este necesar şi cu aprobarea Colegiului Eurojust. Asistentul care îşi are locul de muncă obişnuit în România îndeplineşte în principal atribuţiile pe care le are în această calitate. Asistentul are dreptul la paşaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale şi alte drepturi băneşti aferente gradului diplomatic de secretar I. Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1)-(3) şi art. 10 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care asistentul membrului naţional la Eurojust este numit din rândul judecătorilor sau al personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după caz. Pentru asistentul membrului naţional la Eurojust numit din rândul procurorilor, drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti se suportă din bugetul Ministerului Public. (7) Asistentul membrului naţional la Eurojust poate acţiona în numele membrului naţional la Eurojust sau îl poate înlocui pe acesta, în funcţie de organizarea activităţii Biroului român la Eurojust şi de decizia membrului naţional. (8) În cazul în care membrul naţional la Eurojust, adjunctul sau asistentul acestuia este selecţionat pentru a fi trimis magistrat de legătură al Eurojust în state terţe, consimţământul la numirea acestuia de către Eurojust este dat de ministrul justiţiei. Persoana trimisă magistrat de legătură este înlocuită în funcţia sa, după caz, de ceilalţi membri ai Biroului român la Eurojust şi nu mai poate exercita atribuţiile prevăzute la art. 14^1 şi 14^2. Autorităţile române pot contacta în mod direct magistratul de legătură al Eurojust, inclusiv în cazul în care acesta este selectat din cadrul altor birouri naţionale la Eurojust, cu excepţia cazului în care România are un magistrat de legătură trimis în acel stat. (9) În vederea coordonării şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Biroul român la Eurojust menţine legături strânse cu Biroul român de legătură la Europol."8. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu următorul cuprins:"ARTICOLUL 11^1Experţii naţionali detaşaţi la Eurojust (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 11, în cadrul administraţiei Eurojust sau pentru a-l asista pe membrul naţional pot fi detaşaţi experţi naţionali, potrivit modalităţilor de aplicare adoptate de Colegiul Eurojust, în temeiul art. 30 din Decizia Eurojust, în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate şi în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene privind regimul experţilor naţionali detaşaţi la instituţiile Uniunii Europene. (2) Experţii naţionali pot fi detaşaţi din rândul judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, cu experienţă practică în domeniul cooperării judiciare în materie penală, respectiv din rândul ofiţerilor de poliţie, cu experienţă practică de minimum 8 ani în domeniul cooperării internaţionale în materie penală. (3) Experţii naţionali detaşaţi la Eurojust au dreptul la paşaport diplomatic."9. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 12Corespondenţi naţionali ai Eurojust (1) Şeful Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este corespondentul naţional al Eurojust pentru probleme legate de terorism. Ceilalţi corespondenţi naţionali ai Eurojust sunt: a) şefii Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri, Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare, Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice şi Biroului pentru cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) şeful Biroului de cooperare judiciară internaţională din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) şeful Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; d) şeful Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor; e) şeful Departamentului de Luptă Antifraudă; f) directorul Direcţiei generale operative din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; g) corespondentul naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană. (2) Fără a aduce atingere principiului contactului direct dintre membrul naţional la Eurojust, adjunctul sau asistentul acestuia şi autorităţile judiciare ori autorităţile poliţieneşti competente, corespondenţii naţionali constituie puncte de contact privilegiate ale acestuia. (3) Corespondentul naţional al Eurojust pentru probleme de terorism exercită atribuţiile prevăzute în Decizia Eurojust şi în Decizia 2005/671/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 privind schimbul de informaţii şi cooperarea referitoare la infracţiunile de terorism, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 253 din 29 septembrie 2005. În acest scop, corespondentul are acces la informaţiile relevante care privesc cercetarea penală şi condamnările pentru infracţiuni de terorism, pe care le centralizează şi le transmite către Eurojust. Informaţiile care trebuie transmise Eurojust sunt: a) datele care permit identificarea persoanei, grupului sau entităţii care face obiectul unei anchete penale; b) infracţiunea cercetată şi circumstanţele sale specifice; c) condamnările definitive pentru infracţiuni de terorism; d) legăturile cu alte cauze conexe; e) cererile de cooperare judiciară internaţională, inclusiv cele având ca obiect recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti care au legătură cu infracţiunile de terorism adresate unui alt stat membru sau primite din partea altui stat membru, în măsura în care nu au caracter confidenţial, iar autoritatea solicitantă este de acord cu aceasta. Răspunsul primit, în baza unor cereri de cooperare poliţienească sau judiciară, se va transmite Eurojust, numai în măsura în care aceasta nu contravine prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte ori condiţiilor stabilite de statele solicitate. (4) Ministerul Justiţiei notifică Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene corespondenţii naţionali la Eurojust."10. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 13Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust (1) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust este compus din: a) corespondenţii naţionali la Eurojust; b) două dintre punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană, un punct pentru Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare în materie penală, şi un reprezentant al autorităţii judecătoreşti; c) câte un membru naţional sau un punct de contact din Reţeaua echipelor comune de anchetă şi din reţelele instituite prin Decizia 2002/494/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 de înfiinţare a unei reţele europene de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi prin Decizia 2008/852/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind o reţea de puncte de contact de combatere a corupţiei. (2) Ministerul Justiţiei notifică Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust. Membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust îşi menţin funcţia şi statutul în conformitate cu dreptul intern. (3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, persoanele menţionate la alin. (1) se conectează la Sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust şi au acces cel puţin la datele şi informaţiile prevăzute în Decizia Eurojust. Gradul de acces al acestora la date şi informaţii este stabilit de membrul naţional la Eurojust, cu consultarea corespondenţilor naţionali ai Eurojust. Conectarea la Sistemul de gestionare a cazurilor al Eurojust se suportă potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (6) din Decizia 2002/187/JAI . (4) Responsabil de funcţionarea Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust este şeful Biroului pentru cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În caz de absenţă, boală sau concediu al acestuia, responsabil de funcţionarea Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust este corespondentul naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană. (5) În vederea coordonării şi pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust se consultă periodic cu Biroul român la Eurojust. În acest scop, la propunerea oricăruia dintre membri sau a membrului naţional la Eurojust, Biroul român la Eurojust organizează trimestrial întâlniri de lucru sau reuniuni de consultare. În cazul întâlnirilor organizate la sediul Eurojust, cheltuielile de deplasare sunt suportate pentru fiecare din membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust din bugetul instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă, în afară de cazul în care sunt suportate din bugetul Eurojust. (6) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust are următoarele funcţii: a) de coordonare, în măsura în care este necesar, a acţiunilor întreprinse de către membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust. În procesul de coordonare, relaţiile dintre membrii Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust nu sunt relaţii de subordonare şi se bazează pe consultare şi complementaritate; b) de facilitare, atunci când este necesar, a îndeplinirii pe teritoriul României a atribuţiilor Eurojust. (7) Pentru a facilita îndeplinirea pe teritoriul României a atribuţiilor Eurojust, autorităţile române furnizează Sistemului de gestionare a cazurilor al Eurojust, prin intermediul Biroului român la Eurojust sau direct, cu informarea în prealabil a Biroului român la Eurojust, informaţii cu privire la: a) cazurile în care cel puţin 3 state membre ale Uniunii Europene sunt implicate în mod direct şi pentru care au fost transmise direct, prin intermediul autorităţilor centrale sau al magistraţilor români de legătură, cereri de cooperare judiciară ori decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, către cel puţin două state membre ale Uniunii Europene:(i) atunci când minimul pedepsei prevăzute de legea română pentru infracţiunea în cauză este de 5 ani închisoare sau sancţiunea prevăzută de lege pentru acea infracţiune este o măsură de siguranţă privativă de libertate cu o durată de minimum 5 ani, iar infracţiunea face parte din una dintre următoarele categorii: trafic de fiinţe umane, exploatare sexuală a copiilor şi pornografie infantilă, trafic de droguri, trafic de arme de foc, piese şi componente ale acestora şi de muniţie, corupţie, fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, falsificarea monedei euro, spălare de bani, atacul împotriva sistemelor informatice; sau(îi) există indicii că este implicată o organizaţie criminală; sau(iii) există indicii conform cărora cazul poate avea un impact grav la nivel transfrontalier sau repercusiuni la nivelul Uniunii Europene ori ar putea afecta alte state membre ale Uniunii Europene decât cele implicate direct; b) cazurile în care au apărut sau este posibilă apariţia unor conflicte de jurisdicţie; c) livrările supravegheate care afectează cel puţin 3 state, dintre care cel puţin două sunt state membre ale Uniunii Europene; d) constituirea unei echipe comune de anchetă; e) dificultăţile sau refuzurile de executare a cererilor ori deciziilor de cooperare judiciară, inclusiv a celor formulate sau emise în baza instrumentelor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce. (8) Sistemul Naţional de Coordonare Eurojust menţine legături strânse cu Unitatea Naţională Europol. În acest scop, şeful Unităţii Naţionale Europol participă la întâlnirile membrilor Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust şi informează cu privire la cererile de cooperare poliţienească gestionate de Biroul român de legătură la Europol, în special cu privire la solicitările Europol adresate autorităţilor române de participare a personalului Europol în cadrul echipelor comune de anchetă desfăşurate pe teritoriul României sau de iniţiere, derulare şi coordonare de anchete penale."11. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 13^1 şi 13^2, cu următorul cuprins:"ARTICOLUL 13^1Reguli şi restricţii privind transmiterea şi folosirea informaţiilor (1) Informaţiile menţionate la art. 13 se transmit Eurojust atunci când sunt disponibile, într-un mod structurat, şi vor include cel puţin tipurile de date cuprinse în lista prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) În cazul în care informaţiile au fost furnizate autorităţilor române de state terţe, în baza unor cereri de cooperare poliţienească sau judiciară, acestea se vor transmite Eurojust numai în măsura în care nu se aduce atingere prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte ori condiţiilor stabilite de statele solicitate. Totodată, informaţiile nu se vor transmite Eurojust în măsura în care aceasta presupune atingerea intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică şi a altor interese ale României, definite prin Constituţie, sau punerea în pericol a siguranţei ori a vieţii unei persoane. (3) Înaintea oricărui schimb între Eurojust şi un stat terţ sau o organizaţie, precum organizaţiile internaţionale şi organismele lor subordonate de drept public, alte organisme de drept public constituite în baza unui acord între două sau mai multe state ori Organizaţia Internaţională a Poliţiei Judiciare, privind informaţiile transmise de autorităţile române, membrul naţional la Eurojust consultă autoritatea care a furnizat informaţia şi comunică decizia luată. (4) Autorităţile române pot solicita Eurojust, prin intermediul Biroului român la Eurojust, transmiterea de date cu privire la rezultatele prelucrării informaţiilor transmise potrivit alin. (1), precum şi, dacă este posibil şi au legătură cu cauza instrumentată la nivel naţional, informaţii primite de Eurojust din partea entităţilor prevăzute la alin. (3)."ARTICOLUL 13^2Cooperarea Biroului român la Eurojust şi a corespondenţilor naţionali ai Eurojust cu punctele naţionale de contact la Reţeaua Judiciară Europeană (1) Relaţiile dintre membrii Biroului român la Eurojust şi corespondenţii naţionali ai Eurojust cu punctele de contact la Reţeaua Judiciară Europeană se bazează pe consultare şi complementaritate. (2) Atunci când, în cazul unei cereri de cooperare judiciară care priveşte infracţiuni grave, aflată în competenţa generală a Eurojust, emisă de o autoritate judiciară română sau adresată acesteia de către o autoritate a altui stat membru al Uniunii Europene ori a unui stat terţ, transmisă membrului naţional la Eurojust sau primită de către acesta din partea unui membru naţional al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al unui magistrat de legătură la Eurojust al unui stat terţ, membrul naţional la Eurojust apreciază că respectiva cerere este de competenţa Reţelei Judiciare Europene, acesta înaintează cererea corespondentului naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană, cu propunerea ca respectiva cerere să fie soluţionată, şi informează autoritatea emitentă în acest sens. (3) În luarea unei decizii în sensul celor prevăzute la alin. (2), membrul naţional la Eurojust va ţine cont inclusiv de următoarele criterii: a) cererea de cooperare judiciară a fost emisă într-o cauză penală care, pe lângă statul care o instrumentează, priveşte 3 sau mai multe state ori prezintă complexitate şi necesită coordonare; b) cererea de cooperare judiciară a fost transmisă Sistemului de coordonare permanentă al Eurojust; c) termenul stabilit de autoritatea emitentă pentru executarea cererii de cooperare judiciară este mai mic de 10 zile lucrătoare; d) dat fiind obiectul său, executarea cererii de cooperare judiciară necesită coordonarea Eurojust; e) cererea de cooperare judiciară emisă de o autoritate judiciară română are legătură cu o cerere de cooperare judiciară a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat terţ, pentru care a fost solicitată anterior asistenţa Eurojust; f) autoritatea emitentă nu a putut obţine anterior asistenţa necesară pentru executarea cererii de cooperare judiciară, prin Reţeaua Judiciară Europeană. (4) În cazul în care cererea de cooperare judiciară nu priveşte infracţiuni care sunt de competenţa generală a Eurojust sau are ca obiect identificarea autorităţii competente să o execute, membrul naţional la Eurojust înaintează cererea corespondentului naţional sau unuia dintre punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană şi informează autoritatea solicitantă în acest sens. (5) În cazul în care cererea de cooperare judiciară face parte din categoria celor care, potrivit instrumentelor juridice ale Uniunii Europene, inclusiv celor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, pot fi transmise prin intermediul Reţelei Securizate a Reţelei Judiciare Europene, iar asistenţa membrului naţional la Eurojust a fost solicitată exclusiv pentru transmiterea cererii, membrul naţional la Eurojust înaintează cererea corespondentului naţional pentru Reţeaua Judiciară Europeană şi informează autoritatea solicitantă în acest sens. (6) Atunci când, în cazul unei cereri de cooperare judiciară care priveşte infracţiuni grave, emisă de o autoritate judiciară română sau adresată acesteia de către o autoritate a altui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat terţ, transmisă unuia dintre punctele naţionale pentru Reţeaua Judiciară Europeană, punctul naţional de contact apreciază că respectiva cerere este de competenţa Eurojust, înaintează cererea, după consultarea corespondentului naţional la Reţeaua Judiciară Europeană, membrului naţional la Eurojust, cu propunerea ca respectiva cerere să fie soluţionată de către acesta, şi informează autoritatea emitentă în acest sens. (7) Când membrul naţional la Eurojust şi punctul naţional de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană se recunosc competenţi pentru a prelua cererea de cooperare judiciară sau îşi declină competenţa, membrul naţional la Eurojust ori punctul naţional de contact poate solicita asistenţa Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust în luarea unei decizii. (8) În aplicarea prezentului articol, membrul naţional la Eurojust poate organiza întâlniri periodice de consultare sau coordonare cu punctele naţionale de contact şi corespondentul tehnic pentru Reţeaua Judiciară Europeană. (9) Punctele naţionale de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană constituie puncte privilegiate de contact ale Biroului român la Eurojust pentru aspectele de cooperare judiciară internaţională. În cadrul Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust punctele naţionale de contact acordă asistenţă în materiile care ţin de cooperarea judiciară internaţională, în funcţie de experienţa şi domeniile în care îşi desfăşoară activitatea."12. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 14Atribuţiile de cooperare judiciară (1) Atunci când într-un proces penal care priveşte infracţiuni care sunt de competenţa generală a Eurojust contactul direct nu a fost posibil sau autoritatea judiciară emitentă solicită expres asistenţă în acest sens şi nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 13, membrul naţional la Eurojust are următoarele atribuţii: a) poate primi şi transmite, spre executare, cererile de cooperare judiciară formulate de autorităţile judiciare române sau de cele ale altor state membre, iar în cazul cererilor de cooperare judiciară pentru care, potrivit legii române, au fost desemnate autorităţi competente să primească cererile, acestea se vor transmite respectivelor autorităţi; b) poate primi şi transmite, spre executare, cererile de cooperare judiciară formulate de autorităţile judiciare române, adresate autorităţilor judiciare din cel puţin două state membre şi ale unui stat terţ; c) facilitează coordonarea dintre autorităţile judiciare române şi cele ale altor state; d) facilitează executarea cererilor de cooperare judiciară, astfel încât acestea să fie executate, în măsura în care este posibil, în conformitate cu formalităţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciară emitentă; e) furnizează informaţii suplimentare legate de executarea cererilor de cooperare judiciară. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), membrul naţional la Eurojust informează de îndată autoritatea judiciară română emitentă cu privire la măsurile luate. (3) În cazul în care cererea de cooperare judiciară nu a fost executată în conformitate cu formalităţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciară a altui stat membru sau a fost executată parţial, iar contactul direct nu a fost posibil sau autoritatea judiciară emitentă solicită asistenţă în acest sens, membrul naţional la Eurojust poate solicita autorităţii judiciare române să ia măsuri suplimentare astfel încât cererea să fie executată pe deplin. (4) În aplicarea alin. (3), membrul naţional la Eurojust nu poate solicita măsuri suplimentare în cazul în care formalităţile şi procedurile indicate de autoritatea judiciară a altui stat membru sunt contrare principiilor fundamentale de drept sau dacă executarea totală ori parţială a cererii de cooperare judiciară ar aduce atingere intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică şi altor interese ale României, definite prin Constituţie, sau ar compromite desfăşurarea unei cercetări penale în curs. Totodată, în cazul cererilor de cooperare judiciară privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, membrul naţional la Eurojust nu poate solicita măsuri suplimentare, în cazul în care hotărârea judecătorească dată de instanţa română competentă este definitivă şi executorie."13. După articolul 14 se introduc două noi articole, articolele 14^1 şi 14^2, cu următorul cuprins:"ARTICOLUL 14^1Atribuţii operative de cooperare judiciară (1) Atribuţiile prevăzute în prezentul articol sunt exercitate în principal de către autorităţile naţionale competente. Exercitarea lor de către membrul naţional la Eurojust are caracter excepţional şi poate fi realizată numai în condiţiile legii române şi potrivit instrumentului juridic aplicabil între România şi celălalt stat membru. (2) Atunci când cererile sau deciziile urmează să fie transmise spre executare autorităţilor din două sau mai multe state membre, membrul naţional la Eurojust poate emite, la solicitarea scrisă a autorităţii naţionale competente, cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti. (3) Dacă membrul naţional la Eurojust constată că nu este competent să emită cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv cele în aplicarea instrumentelor de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, înştiinţează de îndată autoritatea naţională solicitantă. (4) În cazul în care membrul naţional la Eurojust primeşte din partea autorităţilor altor state membre cereri de cooperare judiciară sau decizii privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, acesta le transmite autorităţii naţionale competente să le primească ori să le execute, după caz, ori poate să le efectueze el însuşi. (5) Membrul naţional la Eurojust nu poate executa cererile de cooperare judiciară care au legătură cu un proces penal aflat în curs de desfăşurare şi nici pe cele care au ca obiect folosirea pe teritoriul României a unor investigatori sub acoperire sau interceptarea de convorbiri telefonice şi comunicaţii. Totodată, membrul naţional la Eurojust nu poate executa deciziile de cooperare judiciară a căror executare este, potrivit legii, de competenţa instanţelor judecătoreşti ori cele în a căror soluţionare sunt date rezoluţii, ordonanţe sau hotărâri judecătoreşti care, potrivit legii, sunt supuse unor plângeri ori căi de atac, după caz. (6) În cazul în care membrul naţional la Eurojust înţelege să procedeze el însuşi la executarea cererilor de cooperare judiciară sau a deciziilor de cooperare judiciară, îl înştiinţează în prealabil, după caz, pe procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau pe preşedintele curţii de apel, în a cărui/cărei rază teritorială va efectua actele necesare executării cererilor sau deciziilor. Odată cu înştiinţarea, membrul naţional la Eurojust transmite şi o copie a cererii de cooperare judiciară sau a deciziei judiciare pe care o execută. (7) În cazul în care, pentru obţinerea unor mijloace de probă, este obligatorie, potrivit legii, o autorizaţie dată de judecător, competenţa de a dispune luarea măsurii respective, la cererea membrului naţional la Eurojust, aparţine curţii de apel în a cărei rază teritorială vor fi efectuate actele necesare executării cererilor sau deciziilor. (8) Atunci când autoritatea străină emitentă sau membrul naţional la Eurojust al statului membru solicitant a solicitat să asiste la executarea cererii de cooperare judiciară sau a deciziei de cooperare, membrul naţional la Eurojust va solicita avizul procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau preşedintelui curţii de apel, după caz. În acest caz cheltuielile legate de executarea cererii de cooperare judiciară sau a deciziilor judiciare sunt suportate de autoritatea judiciară emitentă."ARTICOLUL 14^2Atribuţii operative de cooperare judiciară exercitate de către membrul naţional la Eurojust în caz de urgenţă (1) Atribuţiile prevăzute în prezentul articol sunt exercitate exclusiv în caz de urgenţă şi numai atunci când identificarea sau contactarea în timp util a autorităţii române competente, de către autoritatea emitentă din alt stat membru sau de către membrul naţional la Eurojust, nu este posibilă. În acest caz, membrul naţional la Eurojust îl înştiinţează, imediat după luarea măsurii, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau pe procurorul desemnat de acesta. (2) În condiţiile prevăzute de legea română şi potrivit instrumentului juridic aplicabil în relaţia dintre România şi statul solicitant, membrul naţional la Eurojust poate autoriza, prin ordonanţă, livrările supravegheate. Livrarea supravegheată este pusă în aplicare de către poliţie sau de altă autoritate competentă. Membrul naţional la Eurojust stabileşte modul de punere în aplicare a livrării supravegheate. Cheltuielile efectuate în executarea cererii de cooperare judiciară sunt suportate de statul emitent al cererii. (3) În condiţiile prevăzute de legea română şi potrivit instrumentului juridic aplicabil în relaţia dintre România şi statul solicitant, membrul naţional la Eurojust poate autoriza urmărirea sau supravegherea transfrontalieră solicitată de către autoritatea competentă din alt stat membru. Membrul naţional la Eurojust poate solicita încetarea urmăririi sau supravegherii transfrontaliere autorizate."14. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:"ARTICOLUL 21Preluarea procedurilor penale iniţiate în alt stat membru al Uniunii Europene (1) Reprezentarea României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust se asigură de un judecător care oferă toate garanţiile de independenţă şi care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, numit de ministrul justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de cel puţin 3 ani. Mandatul reprezentantului în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust va înceta la expirarea termenului pentru care a fost numit. (2) Ministerul Justiţiei va notifica numirea şi încetarea mandatului acestuia Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. (3) Reprezentantul României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust va prezenta Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, anual, un raport cu privire la activitatea desfăşurată. Raportul se va transmite, dacă este cazul, şi altor instituţii şi autorităţi interesate."15. După articolul 25 se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,IOAN OLTEANPREŞEDINTELE SENATULUIVASILE BLAGABucureşti, 19 martie 2012.Nr. 35. Anexa (Anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007)LISTAmenţionată la art. 13^1 alin. (1) cuprinzând tipurile de informaţiiminime care trebuie transmise Eurojust, atunci când sunt disponibile,în temeiul art. 13 alin. (7)1. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. a): a) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale; b) statele membre în cauză; c) infracţiunea în cauză şi circumstanţele sale; d) datele referitoare la cererile de cooperare judiciară sau deciziile privind cooperarea judiciară, inclusiv cele privind instrumentele de cerere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce emise, inclusiv:(i) data cererii;(îi) autoritatea solicitantă sau emitentă;(iii) autoritatea solicitată sau de executare;(iv) tipul cererii, măsurile solicitate;(v) menţiunea dacă cererea a fost sau nu executată şi, dacă nu, din ce motive.2. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. b): a) statele membre şi autorităţile competente în cauză; b) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale; c) infracţiunea în cauză şi circumstanţele sale.3. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. c): a) statele membre şi autorităţile competente în cauză; b) datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale; c) tipul livrării; d) tipul infracţiunii în legătură cu care se efectuează livrarea supravegheată.4. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. d): a) statele membre participante; b) tipul de infracţiuni în cauză; c) data acordului de constituire a echipei; d) perioada pentru care a fost constituită echipa, inclusiv modificările acestei perioade; e) detalii privind şeful echipei pentru fiecare stat membru participant; f) scurt rezumat al rezultatelor echipelor comune de anchetă.5. În situaţiile menţionate la art. 13 alin. (7) lit. e): a) statul solicitant sau emitent; b) statul solicitat sau de executare; c) descrierea dificultăţilor._________

Noutăți

  • LEGE nr. 442 din 28 octombrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări
  • LEGE nr. 1 din 21 februarie 2005 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei*)
  • LEGE nr. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 72 din 26 octombrie 2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 5 mai 2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 26 din 29 aprilie 2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări
  • LEGE nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 121 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996
  • LEGE nr. 266 din 11 octombrie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanţelor bugetare restante asupra Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase "REMIN" - S.A. Baia Mare, administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent
  • LEGE nr. 17 din 4 martie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară
  • LEGE nr. 458 din 8 iulie 2002 (*republicată*) privind calitatea apei potabile
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 16 aprilie 2013 pentru modificarea art. 8 lit. b^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • LEGE nr. 71 din 29 aprilie 1997 bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1997
  • LEGE nr. 595 din 15 decembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 29 din 26 februarie 2001 pentru completarea Legii nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne
  • LEGE nr. 336 din 18 decembrie 2015 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Albania în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti la 27 februarie 2015
  • LEGE nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
  • LEGE nr. 3 din 20 aprilie 1972 cu privire la activitatea de comerţ interior
  • LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 115 din 21 decembrie 2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 43 din 10 iulie 1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria "pierdere" la Banca Agricolă - S.A.
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 61 din 27 octombrie 2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012
  • LEGE nr. 142 din 9 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 5 iulie 2012 pentru modificarea art. 240^28 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului
  • LEGE nr. 474 din 24 septembrie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2000 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art. 111 şi 112 din Ordonanţa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziţiile publice
  • LEGE nr. 3 din 28 decembrie 1962 privind CODUL SILVIC
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 51 din 15 decembrie 1998 (*republicată*) privind valorificarea unor active bancare*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 3 februarie 2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
  • LEGE nr. 202 din 13 noiembrie 2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire
  • LEGE nr. 173 din 18 octombrie 2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind protecţia reciprocă a informaţiilor, a materialelor şi a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie 1999
  • LEGE nr. 198 din 21 octombrie 2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate
  • LEGE nr. 330 din 8 iulie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2002 privind societăţile de credit ipotecar
  • LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor
  • LEGE nr. 48 din 8 martie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 145/2005 privind utilizarea unor sume încasate în valută din activitatea de privatizare
  • LEGE nr. 28 din 2 mai 1996 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/1995 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1995
  • LEGE nr. 83 din 30 martie 2018 pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile şi imunităţile Autorităţii Internaţionale privind Spaţiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 19 iunie 2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu
  • LEGE nr. 248 din 19 iulie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social
  • LEGE nr. 233 din 24 noiembrie 2016 privind parteneriatul public-privat
  • LEGE nr. 207 din 31 decembrie 1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/1998 pentru prelungirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare
  • LEGE nr. 565 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari
  • LEGE nr. 355 din 10 iulie 2003 privind răspunderea transportatorilor aerieni şi a operatorilor aeronavelor civile care efectuează operaţiuni aeriene civile în spaţiul aerian naţional
  • LEGE nr. 566 din 9 decembrie 2004 a cooperaţiei agricole
  • CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887
  • LEGE-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 (Legea nr. 207 din 20 iulie 2015)
  • LEGE nr. 2 din 7 ianuarie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2014 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil
  • LEGE nr. 87 din 25 aprilie 2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011
  • LEGE nr. 13 din 1 decembrie 1988 bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe anul 1989
  • LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997
  • LEGE nr. 192 din 26 octombrie 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 232 din 31 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală
  • LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994*) (*republicată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război
  • LEGE nr. 387 din 31 decembrie 2007 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008
  • LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994*) (*republicată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război
  • LEGE nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului
  • LEGE nr. 271 din 7 noiembrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2008 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri
  • CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003)
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020